1,396 matches
-
respect față de ceva și față de cineva". Bineînțeles că Foucault nu a rămas în istoria gândirii europene pentru aceste imagini publice din mințile cunoscuților săi (Deleuze, Rabinow, Veyne, Ricoeur, White etc.). Pentru Foucault și White există aceeași suspiciune față de tradiționala formă istoriografică de exprimare a istoriei narativitatea pe care cei doi colegi de generație și de valoare profesională o găsesc "intoxicată" cu factori ideologico-politici; cu platforme-program politice, altoite pe cercetări și pe discursuri istorice, cum, de altfel, se întâmplă în spațiul intelectual
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândi între un trecut (istoric) și prezent (politic) de a fi în putere, de a exercita putere politică. E foarte greu și ingrat, după peste 150 de ani de politizare modernă a istoriei, dar și a umanului, să propui discursuri istoriografice în afara sistemelor de guvernare politică, în afara sistemelor de cunoaștere "științifică" ale univeristăților, acreditate cu adevărul, dreptatea și puterea. Aceste instituții "de educație" au devenit fabrici totalitare, iar un Paul Gottfried e îndreptățit să respingă nocivitatea de liderisme, numită power elites
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modernă și contemporană a istoriei e incompatibilă cu dinamica vieții și a faptelor istorice esențiale, chiar și într-o societate "de intelectuali". Prea mulți intelectuali cu sensuri, dar fără rost... Schemele binare din cunoașterea modernă ajută mai mult fantezia divizării istoriografice și teoretice, dar cu atât mai puțin un mod coerent și transparent de a percepe realitatea prin și din limbaje. Ele sunt mai mult efecte de analitică a cunoașterii moderne și ale unui mimesis științific prin tradiția de filosofie analitică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
relația civic-politic. Civilii sunt guvernați, dar la rândul lor pot guverna prin diverse acțiuni politice și practici discursive. Nesupunerea civică este o necesitate social-politică și epistemologică pentru societăți ca ale noastre (oligarhice și corupte). Emplotment-ul lui Hayden White la adresa realismului istoriografic occidental, la adresa neopozitiviștilor analitici are un destin ironic, din moment ce Metahistory a avut drept scop "to deconstruct a mythology, the so-called science of history"249, iar cartea în cauză a dus la întemeierea unor "auxiliare" ale lingvisticii și semanticii istoriografice, pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
realismului istoriografic occidental, la adresa neopozitiviștilor analitici are un destin ironic, din moment ce Metahistory a avut drept scop "to deconstruct a mythology, the so-called science of history"249, iar cartea în cauză a dus la întemeierea unor "auxiliare" ale lingvisticii și semanticii istoriografice, pe baza unor pattern-uri de "știință" a lingvisticii. Tropologia și metaistoria sunt, par excellence, domenii cu iz de știință, având drept suport gândirea tipologică și analize de tip lingvistic. Hayden a așezat activitatea istoriografilor (acei analiști ai scrisului istoric
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unică în raport cu structurile discursive, indestructibilă în relație cu așa-numitele "științe sociale", dar, mai degrabă, antisociale atât timp cât sunt transformate prin universități și centre de cercetare în portavocea diverselor obiective și programe de propagandă și de legitimitate politică. Politica pe istrumentalizări istoriografice e sortită eșecului. Ceea ce apune în secolul XXI, este chiar o (dez)ordine creată de istoricii, de filosofii și de politicienii moderni. Dacă privim în trecut, la parteneriatul istorie-politică, vom înțelege că această "ordine" face parte din aparatul doctrinar și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politică externă ale șefului de partid, concomitent cu o analiză aprofundată a operei științifice a istoricului. Seria lucrărilor elaborate de istoriografia anterioară anului 1989, care abordează și problema partidului condus de Gheorghe Brătianu se încheie cu lucrarea omagială, intitulată Confluențe istoriografice românești și europene. Gh. I. Brătianu, apărută la Iași, în 1988, sub îngrijirea lui Victor Spinei"21. Este opera cea mai consistentă, consacrată istoricului și omului politic Gh. I. Brătianu. Ea cuprinde evocări ale unor personalități culturale care l-au
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ciobanu, Vasile, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001. Chioveanu, Mihai, "Istoricii și politica în România interbelică", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, pp. 595-612. Cliveti, Gheorghe, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996. Comănescu, Radu, Dobrescu, Emilian, M., Istoria francmasoneriei (926-1960), Editura Tempus, București, 1992. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Deletant, Denis, Teroarea comunistă în România, traducere de Lucian
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
27-29. Drăghicescu, D., Partide politice și clase sociale, București, 1922. Drăghicescu, D., Evoluția ideilor liberale, Imprimeriile Independența, București, 1921. Duca, I.,G., "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a. Florescu, Gh., I., Gh. Cliveti, "Liberalism românesc Eseu istoriografic", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol, Iași, XXXIII/1996. Frunză, Victor, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990. Georgescu, Vlad, Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre, Editura Humanitas, București, 1990. Giurescu, Dinu, C., Guvernarea Nicolae
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
4, pp. 8-10. Pentelescu, Aurel, În fața istoriei. Gheorghe I. Brătianu 1898-1953, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Pentelescu, Aurel, Țăranu Liviu, "Gheorghe I. Brătianu în timpul domiciliului obligatoriu (1947-1950)", în Caietele Brătianu, nr. 2, 2011, pp. 12-19. Platon, Alexandru-Florin, "Două concepții istorice și istoriografice înrudite: Fernand Braudel și Gheorghe I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol, XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, pp. 613627. Popa, Mihai, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012. Pruteanu-Isăcescu, Iulian, "Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I. Brătianu. Activitatea politică", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 6, pp. 6-13. Scurtu, Ioan, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, pp. 26-29. Spinei, Victor, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988. Ștefănescu, Ștefan, "Gh. I. Brătianu și geneza statelor românești", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 31-39. Tanașoca, Nicolae, Șerban, "Reconsiderarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
in Central and Eastern Europe, Institute of Central European History, Cluj-Napoca, 1995, pp. 178-187. Teodor, Pompiliu, Mârza, Radu, (coordonatori), Incursiuni în opera istorică a lui Gheorghe I. Brătianu, Editura Casa Cărții de Știință, ClujNapoca, 1999. Zub, Al., "Gheorghe I. Brătianu-profil istoriografic", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII / 1998, pp. 23-29. Summary Our scientific paper aims to realize a study dedicated to the National Liberal PartyGheorghe I. Bratianu (1930-1938). We have analyzed all the elements which
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
19 Valeriu Râpeanu, "Gheorghe I. Brătianu. Studiu introductiv", în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980. 20 Râpeanu, Valeriu, Cultură și istorie, vol. II, Editura Cartea Românească, București, 1981. 21 Victor Spinei, (coordonator), Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, 1988. 22 Șerban Papacostea, "Gh. I. Brătianu, evocare", în Revista de Istorie, nr. 1-2/ 1991; Idem, "Gh. I. Brătianu: istoricul și omul politic", în Revista de Istorie, nr. 1-2
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Editura Polirom, Iași, 2003. 38 Panfil Nichițelea, Gh. I. Brătianu, filosof al istoriei, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2003. 39 Mihai, Popa, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012. 40 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 241; Valeriu Râpeanu, "Gheorghe I Brătianu", studiu introductiv, în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980, p. VII; Stelian Brezeanu, "G.I.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
A.D. Xenopol, XXIII, 1986, Iași, vol. II, p. 758. 51 Dan Prodan, "Gheorghe I. Brătianu și Franz Babinger. Convergențe", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XLVII, 2010, Iași, p. 83. 52 Alexandru-Florin Platon, "Două concepții istorice și istoriografice înrudite: Fernand Braudel și Gheorghe I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, p. 619. 53 Lucian Boia, op. cit., p. 62. 54 Alexandru-Florin Platon, op. cit., p. 615. 55 "Mișcarea", nr. 840, 865; 10 octombie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 1, pp. 8-11; Vistian Goia, "Ion C. Brătianu și "liberalismul" românesc", în Steaua, 1991, 42, nr. 5, 6, 7, pp. 6869. 73 D. Drăghicescu, Partide politice și clase sociale, București, 1922, p. 71. 74 Gheorghe Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX" Universitaria, Iași, 1996, pp. 158, 175-185. 75 Ovidiu, Buruiană, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
explicațiuni și precizări asupra cazului Gheorghe Brătianu. Demascarea impostorului, Institutul de arte grafice Brawo, Iași, 1932, p. 30; Petre Otu, "Gh. I. Brătianu un istoric printre politicieni", în Dosarele Istoriei, nr. 1 / 2001, p. 26. 81 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 289; Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 246; Pamfil Șeicaru, Istoria partidelor Național, Țărănist și Național-Țărănist, Editura Victor Frunză, București, 2000, p. 329. 82 Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2, 2-3. 249 "Curentul", nr. 2879, 8 februarie 1936, p. 12. 250 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 479/1934, f. 3; Victor Spinei, "Din corespondența și actele lui Gh. I. Brătianu", în Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, pp. 295, 414-415. 251 "Mișcarea", nr. 2951, 2976; 22 aprilie, 17 mai 1936; pp. 12, 12. 252 Idem, nr. 983, 8 mai 1934, p. 1; Arhivele Naționale Istorice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-4. * Soluțiile propuse de georgiști pentru reglementarea datoriilor agricole vor fi analizate într-un alt capitol al acestei lucrări. 268 "Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-4. 269 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 285. 270 "Mișcarea", nr. 39, 11 ianuarie 1931, p. 4. 271 Idem, nr. 138, 13 mai 1931, p. 1. 272 Idem, nr. 246, 18 septembrie 1931, pp.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
români interbelici", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și velențele sale europene, Editura Pim, Iași, 2010, p. 217. 331 Articolul "Profeții revolției și acțiunea liberală", în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 332 Gheorghe Cliveti, Liberalismul românesc. Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX" Universitaria, Iași, 1996, p. 181; Radu Carp, op. cit., p. 70. 333 "Mișcarea", nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 334 "Noțiunea de proprietate adoptată de partidul liberal trebuie să fie o noțiune mixtă, eclectică, [...] proprietatea socială, caracterul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
violente, deci a anarhiei. I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 152, 153. 436 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 437 Gh. Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996, p. 181. 438 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931, pp. 2-3. 439 Ibidem. 440 Idem, nr. 317, 11 decembrie 1931, p. 4; "Monitorul Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 25, ședința
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
593 "Adevărul", nr. 15436, 15437, 15438; 8, 9, 11 mai 1934; pp . 6, 6, 8. 594 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 19/ 1934, f. 1, 3, 4. 595 Idem, f. 15. 596 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 297; Emilia Sonea, Gavrilă Sonea, op. cit., pp. 143, 144, 145; 597 "Curentul", nr. 2845, 5 ianuarie 1936, p. 12. 598 "Viitorul", nr. 8232, 28 iunie 1935, p.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, p. 113. 676 "Mișcarea", nr. 454, 515; 5 iunie, 18 august 1932; pp. 2, 1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 316. 677 "Mișcarea", nr. 626, 11 ianuarie 1933, p. 2. 678 Idem, nr. 819, 14 septembrie 1933, p. 3. 679 Idem, nr. 824, 21 septembreie 1933, p.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
12-13, 64. 867 "Viitorul", 9014, 9015, 9018, 9023; 27, 28, 31 ianuarie, 6 februarie, 1938; pp. 3, 3-4, 3, 3. 868 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XVIII/ 6, f.1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 300. 869 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 149. 870 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. II
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fost sparte ferestrele caselor locuite de români, tineri români au fost bătuți sau obligați să "sărute sfântul pământ unguresc". Cum arăta la nivel local o asemenea judecată populară ne poate ilustra un caz mult pomenit, petrecut la Huedin (Bánffyhunyad). Versiunile istoriografice privitoare la moartea protopopului ortodox Aurel Munteanu și a polițistului local Nicula Gheorghe diferă în puncte esențiale; versiunea memoriei locale se datorează datelor culese de doi cercetători etnografi unguri, Fülemile Ágnes și Balogh Balázs. Într-un singur punct concordă: Munteanu
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]