1,394 matches
-
inestimabilă valoare teoretică și practică cu privire la analiza stadiului actual al dezvoltării societății socialiste românești și a înaintării României spre comunism. Model de gândire ce poartă însemnele geniului creator, Expunerea se dovedește a fi continentul complexelor idei politice, economice, filozofice, sociologice, istoriografice în deschiderile ce angajează răspunsuri la interogațiile timpului pe care poporul nostru îl scrutează cu rodnice fapte de autentic eroism, răspunsuri la interogațiile pe care le ridică lumea contemporană în ascensiunea ei spre progres social și echilibru moral.“ („Certitudinea devenirii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
privind autenticitatea și datarea unor acte deja publicate, precizări cronologice din istoria Moldovei, depistarea unor falsuri, punerea în valoare a mențiunilor de acte de la sfârșitul secolului al XIV-lea și a celor mai vechi sigilii domnești și boierești. În plan istoriografic a elaborat numeroase studii și articole, reconstituind - cu o acribie deosebitădate, evenimente și fapte din istoria medievală a Moldovei. A depus eforturi susținute în publicarea volumelor de interes național, Documenta Romaniae Historica, fiind coautor la cinci tomuri, dar având un
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
șabloane, de scheme rudimentare și de clișee mentale pe care le reproșăm gândirii antisemite. Înseamnă să creăm, alături de portretul-robot al „evreului imaginar”, pe cel al „românului imaginar”, al „polonezului imaginar”, al „neamțului imaginar” etc. Acestea sunt, de regulă, rezultatele „discursului istoriografic etnocentric”, cum l-a numit și definit Leon Volovici <endnote id="(279)"/>. Un discurs care suferă de evreo-centrism sau de româno-centrism și care folosește formule globalizante, fie foarte vituperante, cu efecte incitatoare, fie foarte măgulitoare, cu efecte anestezice. Dintre acestea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nr. 2, 2001, pp. 35-40. 777. Stela Mărieș, „Importanța catagrafiei din anii 1824-1825 pentru problema sudiților evrei din Moldova”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. I, Editura Hasefer, București, 1996, pp. 51-138. 778. Evreii din România În texte istoriografice. Antologie, ediție Îngrijită de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 2002. 779. George Bacovia, Opere, ediție alcătuită de Mircea Coloșenco, intro ducere de Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. 780. Otto Weininger, Sex și caracter [Geschlecht und Charakter ; prima ediție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
caracteristicile unui studiu perfect articulat pe șabloanele academice ale elaboratului științific clasic. Fără a minimaliza importanța metodologiilor, precizăm totuși că nu ne-am cramponat pe rigoarea acestora, nu am insistat în conceptualizări pedante, nu ne-am aventurat în complexitatea exegezelor istoriografice și nici nu ne-am pierdut timpul cu exhaustive inventarieri bibliografice. Am evitat deliberat problemele respective care, mai ales în cazul istoriei evreilor, trimit cercetătorul pe un teren plin de capcane, ambiguități și imperfecțiuni teoretice specifice domeniului. Dificultatea subiectului și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este un experiment, nu un unicat, desigur, dar care se înscrie pe o direcție a istoriei evreilor insuficient explorate. Am preferat să punem accentul pe cercetarea propriu zisă, pe aprofundarea unor aspecte mai puțin cunoscute, în dauna celor deja relevate istoriografic. Firește, au rezultat și neajunsuri, concretizate în repetiții, digresiuni, insistență pe detaliu, lacune, abuz de citate din sursele vremii, redundanță discursivă și tematică. Unele sunt inevitabile, deoarece aspectele și manifestările specifice vieții evreilor sunt complexe, diverse, repetitive și imitabile. Alte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că nu toți evreii din Dorohoi făceau parte din Comunitate. Dacă istoria evreilor cunoaște preocupări remarcabile, tema lucrării noastre nu s-a concretizat ca atare în istoriografia românească. În perioda de documentare, cu toate eforturile noastre nu am identificat contribuții istoriografice care să facă referire la evoluția istorică a orașului Dorohoi, sau chiar la situația evreilor din oraș, pentru prima jumătate a secolului al XX-lea. Foarte puține informații despre Dorohoi am găsit în Enciclopedia României, vol.I, 1938, dar insuficiente
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tom. III (1964ă, Mihail Kogălniceanu. Texte social politice alese (1967ă, Independența - lupta milenară a poporului român (1977ă, Dicționar diplomatic (1979ă, Unirea Principatelor și Puterile europene (1989ă. El însuși a coordonat asemenea volume, în colaborare, fie că e vorba de studii istoriografice (A.D. Xenopol, 1972; Istoria ca lectură a lumii, 1994ă sau de teme strâns legate de marea linie a cercetărilor sale (Cuza Vodă - in memoriam, 1973; România în relațiile internaționale. 1699-1939, 1980ă, partea de cercetare personală referindu-se în special la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
că până În sec. al XVII-lea regiunea era populată În majoritate de români. În timpurile mai noi, istoriografia slavă le ignoră trecutul pentru a-i exclude din viața politică și socială contemporană. După secole de tăcere impusă, dezvăluirile arheologice, descoperirile istoriografice, descrierile corecte asupra etniilor balcanice restabilesc adevărul privind românii sud dunăreni. Pentru obținerea statutului de populație autohtonă cu toate drepturile ce decurg pentru populația balcanică militează “Mișcarea Vlahilor și Românilor” din Serbia sub președinția domnului Dimitrie Crăcinovici, Partidul Independent al
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de reprezentanții puterii sau de armata învingătoare, sunt adaptate la planimetria Bizanțului și la structura sa tradițională, de vechi oraș grecesc. Sediile instituțiilor sunt și ele construite asemănător, însemnele puterii sunt copiate sau chiar aduse de la Roma. O bogată literatură istoriografică, în spiritul scriiturii elogioase față de civis și civitas, dar și o mitologie locală cu specific urban și cu adaosuri simbolice adecvate ne descriu în limbaj divinatoriu nu doar viziunea, ci și realizările propriu-zise ale împăratului, sanctificat în cele din urmă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în registrul vizualului: omagială și circumstanțială, capabilă în același timp să păstreze în locurile centrale ale orașului imaginea întipărită a virtuților ideale. În mod particular columnele, datorită spiralelor care permit înlănțuirea episoadelor belice, dar și datorită formei lor simbolice, "fixeaxă" istoriografic relația comunității cu zeii prin intermediul discursului vizual, care atestă esența romanității triumfaliste. Pe harta generală a monumentelor care acordă lizibilitate gloriei urbane, redate în cheie simbolică și sacrală, aceste columne au rolul de a exalta ideologia imperială și de a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a crea imaginea mitică a cetății orientale după modelul binecunoscut: reconstruit în baza unui plan urbanistic ce acoperea șapte coline, vechiul Bizanț devenea o duplicare a Romei, cu o corecție decisivă: înlocuirea templelor ei cu lăcașuri creștine de cult. Literatura istoriografică și cea encomiastică au redat și au susținut când a fost cazul programul edilitar, astfel încât, de la Eusebiu din Cesareea, Sozomen, Filostorgius, până la Ioan Malalas și la Procopiu din Cesareea 47 se definitivează marea istorie a fondării cetății oriental-creștine, "cetate-regină". Mișcarea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Georgescu, Vlad Georgescu, Andrei Pippidi, Dan-Horia Mazilu), desprinse din textele oficiale sau din scrierile istorice, relevă coerența și constanța discursului identitar și a imaginii despre sine a comunității românești, ambele reflectate de imaginarul colectiv. Extrapolarea cercetării asupra relațiilor dintre mărturiile istoriografice, iconografice sau materiale, interne și externe, de proveniență bizantină sau post-bizantină, regională sau occidentală, poate lumina modul în care s-a configurat local sistemul medieval de putere, în raport cu mentalitățile existente, cu credințele, dar și cu imaginarul specific perioadei. În descendența
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
susține primatul istoriei. Orice phainomenon este, în același timp, și un genomenon. Ca urmare, specialistul trebuie să aibă în atenție „originea” și devenirea unei forme religioase. riscul ar consta, după M. Eliade, în reducerea actului hermeneutic la un travaliu pur istoriografic. Ca urmare, cercetarea sacrului s-ar pune pe același plan cu epigrafia, cercetarea vestigiilor, literatura etc. Istoria religiilor și-ar pierde astfel autonomia. Pettazzoni va înțelege acest risc, iar spre sfârșitul vieții va admite complementaritatea istoriei religiilor cu fenomenologia, antropologia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lui Iancu, Domnu’ Iuliu Maniu, Seniorul (despre Corneliu Coposu), Sfatul lui Bălcescu, Despre Unire, Chipul lui Tudor la Drăgășani etc. Consonante sunt eseurile, culegerile de articole și cronici pe teme istorice, unde Ț. își propune „o radiografie personală asupra fenomenului istoriografic românesc”, cu preocupări accentuate pentru Transilvania și personalitățile ei culturale și politice (Simion Bărnuțiu, Onisifor Ghibu, Ștefan Micle ș.a.) SCRIERI: Bal ca-n iad, Cluj-Napoca, 1993; Roși de lună, Cluj-Napoca, 1997; De izvoare, Cluj-Napoca, 1999; Manifestații studențești anticomuniste la Cluj
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
române de la origini până la 1900 (1979), lucrare pentru care a redactat articole referitoare nu numai la Costache Conachi, autor pe care îl și editează, ci și la Ion Budai-Deleanu, Ioan Barac, Ienăchiță Văcărescu, Ion Creangă și Mihai Eminescu. Demersul său istoriografic este unul de factură predominant pozitivistă, sprijinit însă și pe câștigurile de abordare și de metodă ale anilor ’60-’80 din secolul trecut. Și-a îndreptat atenția, de asemenea, spre relațiile care pot fi stabilite între opera literară și cea
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
pentru romancierul piteștean, nu m-aș apuca de o asemenea treabă. Îmi amintesc că Perpessicius citează undeva o mărturie a lui Edmond Jaloux, care refuza cinstea de a scrie despre biografiile romanțate, numeroase atunci, „cîtă vreme nu stăpînește singur datele istoriografice, deopotrivă cu autorul” (Opere, 9, p. 84). Aceasta e și situația mea. Deși am citit cîteva studii despre Aetiu Hristicus, Dionisie Exiguu sau Ioan Cassian, și sînt în curent cu argumentele protocroniștilor, nu cred că e de ajuns. În timp ce fac
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
latină, în Evul Mediu și în epoca modernă, nu oferea, în vechime, spațiu pentru distincții obișnuite astăzi. Literatura nu era limpede despărțită de alte întreprinderi culturale, iar „scrisul frumos”, „literatura artistică” stăteau alături de alte tipuri de discurs (filosofic, juridic, teologic, istoriografic, „științific” chiar), cu condiția ca acelea să fie marcate de eloquentia, să fie scrise „frumos”. Prin urmare, conceptul de „literatură veche” trebuie circumscris prin raportare la ideea de literatură, așa cum a fost ea înțeleasă din Antichitate până în Renaștere. Retorica - în
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
care Livada duhovnicească de Ioanes Mosh, Piatra zmintelii de Ilie Miniat și Pășunea oilor celor cuvântătoare. Doar Preoția sau Îndreptarea preoților, lucrare a patriarhului Callinic, a fost tipărită în 1789. I s-au atribuit, cu argumente nesigure, și câteva texte istoriografice păstrate într-un miscelaneu și publicate de Em. E. Kretzulescu în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” (1910-1911), sub titlul generic Codex Kretzulescus. În ordinea cronologică a evenimentelor relatate, primul text este Cronica Țării Ardealului, evocând o istorie care ar
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
și dialoguri vii, ironie (cu multe conotații livrești), umor spumos în Întâmplări odesene, narațiune dublă cu final neșteptat în Moartea lui Molière, povestire cinematografică și basm horror în Antoku. Al doilea volum se deschide cu Divertisment cu Hamilkar Gabler - narațiune istoriografică fantastică, articulată pe tema diavolului și a „istoriei”, de unde o sumă de revelații-evenimente contrafăcute. Voltaire și Ignațiu de Loyola e o nuvelă de salon franțuzesc despre conflictul dintre scepticismul raționalist și militantismul greoi al doctrinei salvării, conflict tratat burlesc și
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
De-a lungul a 188 de pagini se dezvoltă, Întreruptă, povestea ultimului Împărat roman, Syagrius, ucis de Clovis În 486 d.Hr. Cele 55 de capitole - de dimensiuni voit variabile, de la zece rînduri la zece pagini - brodează În jurul relatărilor, fidel istoriografice sau ficționalizate, despre sfîrșitul Romei. Dincolo de poveste, de lapidarele pilde, de limpezimea clasică a stilului (În ciuda plăcerii baroce a oximoronului), cartea lui Quignard constituie o intervenție politică, Înscrisă Într-un militantism surd, puțin discutat Încă la noi, al Europeanului față
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
durata unor bătălii sau efectivele ce se confruntă. Statura voievodului, ca principe și cavaler creștin, se desenează auster într-un peisaj predominant cazon. Succesiunea episoadelor, dinamică, imprimă ritm relatării. Cronica furniza, de altfel, și primele, succinte „povestiri”, reiterate de scrisul istoriografic. După o luptă pe Siret aparent pierdută, Ștefan „zace” o dimineață „printre morți”, până spre prânz, când e recunoscut de un boier „venit călare”, cu numele de Purice. Momentul, consemnat de cronicar în felul său concis, supravegheat, a inspirat și
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
cu solide argumente filologice, de N.A. Ursu, lui Alexandru Amiras, în mod cert traducător al cronicii în grecește la Iași, în 1729. Prima parte, compilativă, corespunzătoare perioadei 1661-1726, prelucrează în spirit oficial, dar cu adaosuri originale, tradiția orală și cea istoriografică din Cronica anonimă racovițeană și dintr-un presupus „izvod al Costăcheștilor”, atribuit lui Ștefan Pădure. Partea originală a cronicii se inspiră din cea a lui Radu Popescu pentru genealogia encomiastică a Ghiculeștilor și pentru unele domnii muntene. În mod inedit
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
opere ale lui B.P. Hasdeu - cum ar fi Istoria critică a românilor - ale lui N. Iorga - care, de altfel, va continua să fie un agent important în dezvoltarea antropogeografiei interbelice. Înainte de 1918 însă, antropogeografia a fost, de obicei, subordonată mizei istoriografice și romantice principale: demonstrarea continuității și a autenticității poporului român, ocupând cel mult spațiul tipografic, dar și simbolic, al unui simplu subcapitol în cărțile de istorie. Atunci când demersul este unul de antropogeografie sau de geografie politică per se, ca în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și politicii din Republica de la Weimar, s-a reflectat în geografie sub forma geopoliticii. În România, rezultatul unui proces asemănător, situat în contextul căutării unității naționale teritoriale și culturale, a fost o parțială îndepărtare a acestui proces de matricea sa istoriografică antebelică și apariția unei tendințe geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism pe anumite paliere, încredere în știință pe altele, aplicabilitate și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]