3,057 matches
-
narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și specifică modelul de interpretare narativă a trecutului și că istoricitatea depășește orizontul de abordare a istoriografiei moderne sau al filosofiei istoriei. Trecerea de la filosofia analitică strictă a istoriei la narațiunea istorică, oferă posibilitatea filosofilor narativiști să abandoneze categoriile pozitiviste și nuanțează discursul despre categoria temporalității. Narativismul elaborează astfel, prin renunțarea la martorii neinterpretativi, o perspectivă relativistă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
a putea fi aplicată în cazul narațiunii harta trebuie să fie conectată cu dimensiunile spațiale ale textului. Spațiul actual al textului este contextul geografic în care este construit, sau la care se referă textul. Construcția lui este o problemă de istoriografie literară. Spațiul semnificat al textului reprezintă organizarea geografică sau topografică a lumii textuale reale sau ficționale. Forma spațială a textului este spațiul metaforic constituit de rețeaua corespondențelor tematice, imaginale și sonore ale textului. Spațiul virtual al textului este spațiul în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
abordarea picturii, în sensul în care William Henry Walsh, Walter Brice Gallie, Hayden White, Arthur Danto,Louis Mink sau Frank Ankersmit ,în contribuțiile lor narativiste din filosofia analitică a istoriei, arată că explicația narativă este un aspect fundamental pentru abordarea istoriografiei. William Henry Walsh consideră de pildă că în interpretarea evenimentelor este nevoie de stabilirea clară a limitelor istoriei ca știință și că scrierea istorică poate fi asimilată în mod explicit narațiunii. El face o distincție între narațiunea simplă sau cronica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale cărei criterii nu decurg dintr-un angajament epistemiologic ci sunt expresia unei conduite estetice sau morale specifice. Franklin Rudolf Ankersmit, într-o încercare de sinteză a tendințelor narativiste din filosofia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și specifică modelul de interpretare narativă a trecutului și că istoricitatea depășește orizontul de abordare a istoriografiei moderne sau al filosofiei istoriei. Trecerea de la filosofia analitică strictă a istoriei la narațiunea istorică, oferă posibilitatea filosofilor narativiști să abandoneze categoriile pozitiviste și nuanțează discursul despre categoria temporalității. Narativismul elaborează astfel, prin renunțarea la martorii neinterpretativi, o perspectivă relativistă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
a putea fi aplicată în cazul narațiunii harta trebuie să fie conectată cu dimensiunile spațiale ale textului. Spațiul actual al textului este contextul geografic în care este construit, sau la care se referă textul. Construcția lui este o problemă de istoriografie literară. Spațiul semnificat al textului reprezintă organizarea geografică sau topografică a lumii textuale reale sau ficționale. Forma spațială a textului este spațiul metaforic constituit de rețeaua corespondențelor tematice, imaginale și sonore ale textului. Spațiul virtual al textului este spațiul în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
abordarea picturii, în sensul în care William Henry Walsh, Walter Brice Gallie, Hayden White, Arthur Danto,Louis Mink sau Frank Ankersmit ,în contribuțiile lor narativiste din filosofia analitică a istoriei, arată că explicația narativă este un aspect fundamental pentru abordarea istoriografiei. William Henry Walsh consideră de pildă că în interpretarea evenimentelor este nevoie de stabilirea clară a limitelor istoriei ca știință și că scrierea istorică poate fi asimilată în mod explicit narațiunii. El face o distincție între narațiunea simplă sau cronica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale cărei criterii nu decurg dintr-un angajament epistemiologic ci sunt expresia unei conduite estetice sau morale specifice. Franklin Rudolf Ankersmit, într-o încercare de sinteză a tendințelor narativiste din filosofia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și specifică modelul de interpretare narativă a trecutului și că istoricitatea depășește orizontul de abordare a istoriografiei moderne sau al filosofiei istoriei. Trecerea de la filosofia analitică strictă a istoriei la narațiunea istorică, oferă posibilitatea filosofilor narativiști să abandoneze categoriile pozitiviste și nuanțează discursul despre categoria temporalității. Narativismul elaborează astfel, prin renunțarea la martorii neinterpretativi, o perspectivă relativistă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a putea fi aplicată în cazul narațiunii harta trebuie să fie conectată cu dimensiunile spațiale ale textului. Spațiul actual al textului este contextul geografic în care este construit, sau la care se referă textul. Construcția lui este o problemă de istoriografie literară. Spațiul semnificat al textului reprezintă organizarea geografică sau topografică a lumii textuale reale sau ficționale. Forma spațială a textului este spațiul metaforic constituit de rețeaua corespondențelor tematice, imaginale și sonore ale textului. Spațiul virtual al textului este spațiul în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Mihai Eminescu. De la legenda satului la omul Constantin Solomon, profesorul Născut în satul Avrămești, fostul județ Tutova, la 27 noiembrie 1899, Constantin Solomon, după unii autori (Constantin C. Solomon Vasile Ghica), după alții: Constantin I. Solomon - Alexandru Stănculescu - în Enciclopedia istoriografiei, 1978, avea ascendență intelectuală strălucită. În 1904 învățătorul Constantin Solomon (nici întrun caz autorul de care ne ocupăm) la Imprimeriile statului București publicase Monografia comunei rurale Avrămești, plasa și județul Tutova. „Satul Avrămești formează astăzi o comună împreună cu satele Mărișesci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
găsit-o în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", volumele 195 și 196. De aceea, am insistat asupra ideii de fragment biografic. Dar un fragment dintr-o biografie a oamenilor mărunți sau prea puțin frecventați de istorici, de istoriografie, în general. Fără să stăruim prea mult în lectură și sugestiile lui Michel Foucault, trebuie să facem totuși referire la tentația pe care acesta a avut-o la un moment dat de a alcătui o "antologie de existente, vieți de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
o atașa volumului omagial dedicat primilor 50 de ani de existență ai universității respective 5. Articolul la care am făcut referire reprezintă unul dintre puținele demersuri ce au avut ca obiect prezenta românească în spațiul universitar belgian. Mai reținem din istoriografia problemei, pe care o punem acum în discuție, studiul lui Nicolae Barbuta și Nicolae Bocșan (în cele două versiuni, română și franceză), cu privire la românii ce au absolvit Institutul Superior de Comerț din Anvers (1868-1914)6, precum și articolele noastre semnalate mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Constantin Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei ori pe inginerii Elie Radu și Grigore Bejan. Încercarea noastră de a reconstitui și carierele celor care nu și-au găsit locul printre personalitățile vremii, amintite în general de istoriografia tradițională, ne-a permis să arătăm că, la nivel local sau în spațiul mai puțin vizibil al unei profesii, foștii studenți de la Bruxelles s-au bucurat de succes. Acest tip de demers, mai dificil datorită numărului restrâns de surse care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
puțin vizibil al unei profesii, foștii studenți de la Bruxelles s-au bucurat de succes. Acest tip de demers, mai dificil datorită numărului restrâns de surse care au fost păstrate sau a dificultății de a le regăsi, ele nefiind "bătute" de istoriografia subiectului, poate însă deschide, în opinia noastră, noi piste de cercetare. Coborând la nivelul local, al oamenilor mai puțin excepționali, cercetarea carierelor celor ce au făcut studii în străinătate ar putea permite o evaluare mai largă a impactului acestui parcurs
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
au regăsit frecvent în studiile sale. Așadar, seria se gaseste sub înrâurirea tradițiilor istoriografice reprezentate de Roger Chartier și Alexandru Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
apăruse pregnant din amintirile altora, încă proaspete și traumatice. Am sesizat că romanu-l "obsedantului deceniu" mințea mai ales prin omisiune, suprimând detaliile, preferând să peroreze (așa cum putea) despre idei și Istorie, eventual plasând pseudo-conspirativ, dar cu voie de la Partid, poncifele istoriografiei național-comuniste și apologia apofatică a ceaușismului. Din punct de vedere sociografic, romanu-l "obsedantului deceniu" era net inferior romanului produs în anii '50 de propaganda de partid. În proza stalinistă, dacă știi să citești dincolo de convențiile realismului socialist (teatrul epocii e
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
publicat în perioada postbelică Marin Preda, Moromeții (tema familiei) INTRODUCERE: Temele romanului postbelic Anexânduși literatura ca teritoriu al propagandei ideologice, „patologia stilistică totali tară“ a constrâns romanul românesc să preia „unele funcții ale jurnalismului politic (inca pabil de onestitate), ale istoriografiei (obligate să se limiteze la adevărul partinic), ale sociologiei (neagreate ca știință de către partidul demiurg)“ (Eugen Negrici, Literatura română sub comunism). CUPRINS: Item 1: evidențierea unei trăsături care face posibilă încadrarea nuvelei întro tipologie, întrun curent cultural/literar, întro perioadă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lumii SUA și România, o țară mică aflată de secole în "calea răutăților". Judecățile și concluziile celor doi autori, interesante și cîteodată surprinzătoare, asupra relațiilor SUA cu un "rebel" al fostei lumi comuniste, rămîn ca un punct de reper pentru istoriografia problemei numai în măsura în care anumite informații țin numai de domeniul legilor istoriei și mai puțin de acela al propagandei. Rămînem îndatorați domnilor Joseph F. Harrington și Bruce Courtney pentru excelenta lor contribuție la cunoașterea relațiilor între SUA și România, din perioada
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nici bibliotecile președinților Harry S. Truman, Dwight D. Eisenhower, John F. Kennedy, Richard M. Nixon, Gerald R. Ford și Jimmy Carter. Măcar din acest punct de vedere, al documentării extrem de minuțioase, apariția versiunii românești a volumului marchează o dată importantă în istoriografia românească dedicată acestei teme. * * * Autorul principal, Joseph Harrigton, și-a terminat studiile în 1960 la Boston College, unde i-a fost profesor de istorie și civilizație românească Radu R. Florescu. Masteratul și doctoratul i-au fost acordate de Universitatea Georgetown
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
românesc (apărută, în colaborare cu profesorul Ion Bitoleanu, în anul 2001), ori Două milenii de viață creștină neîntreruptă în Dobrogea (2003) reconstituie, în ample sinteze, secole de istorie în spațiul dintre Dunăre și Mare, fructificând rezultatele cercetărilor proprii și ale istoriografiei naționale. Alte lucrări reprezintă însă contribuții documentare, originale, de prim ordin în istoriografia noastră de astăzi. Este vorba de Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică (teza de doctorat, publicată în 2004), respectiv fragmentele tematice Premise istorice ale acțiunii catolicismului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
milenii de viață creștină neîntreruptă în Dobrogea (2003) reconstituie, în ample sinteze, secole de istorie în spațiul dintre Dunăre și Mare, fructificând rezultatele cercetărilor proprii și ale istoriografiei naționale. Alte lucrări reprezintă însă contribuții documentare, originale, de prim ordin în istoriografia noastră de astăzi. Este vorba de Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică (teza de doctorat, publicată în 2004), respectiv fragmentele tematice Premise istorice ale acțiunii catolicismului în România interbelică (1998), Concordatul Vaticanului cu România. Considerații istorico-juridice (volum apărut în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și dezastruoasă": "Este exact ceea ce își doresc liderii români", va obiecta, ceea ce ar fi dus nu numai la coalizarea directă cu China, Iugoslavia și cu Albania, dar și la înglobarea militară în Occident, cu atât mai mult, cu cât noua istoriografie militară postrolleristă contesta calitatea de putere "eliberatoare" a României și a celorlalte țări de sub "jugul fascist", teză care ar fi grăbit năruirea dominației sovietice. Gheorghiu-Dej a murit la 19 martie 1965. Pe 22 martie secretar general al partidului va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
367. 278 Ibidem, p. 415. 279 Ibidem, p. 445. 280 Ibidem, p. 401. 281 Ibidem, p. 413. 282 Ibidem, p. 418. 283 Românii au invocat consecințele acceptării "tranzitului" la 1877-1878, cu cerința disperată a Marelui duce Nicolae, aspect pe care istoriografia sovietică îl ocolea cu desăvârșire. Ceaușescu, surprinzător, face aprecieri pozitive la regele Mihai I, reamintind că nu armata sovietică a eliberat Bucureștiul împotriva nemților, cum susținea aceeași istoriografie. 284 Ibidem, p. 438. 285 Ibidem, p. 462. 286 Apud ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
la 1877-1878, cu cerința disperată a Marelui duce Nicolae, aspect pe care istoriografia sovietică îl ocolea cu desăvârșire. Ceaușescu, surprinzător, face aprecieri pozitive la regele Mihai I, reamintind că nu armata sovietică a eliberat Bucureștiul împotriva nemților, cum susținea aceeași istoriografie. 284 Ibidem, p. 438. 285 Ibidem, p. 462. 286 Apud ibidem, p. 465. 287 Ibidem, p. 485. 288 Ibidem, p. 474. 289 Ibidem, pp. 518-519. 290 Apud ibidem, p. 529. 291 Apud ibidem, p. 530. 292 Apud ibidem, p. 529
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]