3,541 matches
-
comparabilă cu cea a Declarației de la 1948. "Un puternic consens apare în a lega drepturile omului cu infracțiunile împotriva drepturilor la apărare, la integritate fizică, la egalitate rasială și la libertatea de expresie [...]. Se poate distinge aici o clasă de itemi provenind din domeniul drepturilor omului [drepturilor celuilalt] care este mai puțin legată de acestea [...]. Situațiile care-i implică pe copii au fost clasate printre atacurile împotriva drepturilor omului atunci cînd privesc în mod direct o infracțiune mai generală, precum folosirea
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
abordare statistică a variațiilor individuale ne permite totuși să distingem cinci clase omogene dintre care una asociază "atacurile la libertatea religioasă a femeilor din partea unui guvern [...] și cele la adresa copiilor din partea părinților [...], în timp ce analiza distanțelor medii separa clar acești doi itemi" (ibid., p. 137). După A. Clémence, W. Doise și F. Lorenzi-Cioldi, "Prises de position et principes organisateurs des representations sociales", in Guimelli C., Structures et transformations des représentations sociales, Neuchâtel, Delachaux și Niestlé, 1994, pp. 119-152 4.3. Organizatori ai
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
specific mai ridicate la un consumator de cocaină. Evaluările pozitive sînt mai degrabă reduse în cazul drogului ecstasy. 4.3.2. Opiniile asupra motivațiilor consumului Aceste opinii despre fiecare dintre cele trei substanțe au fost grupate cu ajutorul a 32 de itemi. O analiză în componente principale le permite autoarelor să formalizeze o structură cu patru factori (din care au exclus șapte elemente). Aceste patru dimensiuni exprimă 41,1% din varianța totală. Primul factor face trimitere la "dorința de a experimenta și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cunoaște" (16,1%), al doilea trimite la "o mai mare ușurință a contactelor sociale" (10%), al treilea adună datele care evocă "o ameliorare a propriilor acțiuni" (8,2%). Al patrulea ansamblu se raportează la "dispozițiile negative ale consumatorilor" (7,1%). Itemii care saturează fiecare factor au fost reuniți pentru a obține patru variabile dependente (experimentare; ușurință; performanțe; calități psihologice), integrate unei analize de varianță cu un factor independent (în funcție de tipul de substanță). Această analiză arată încă o dată că reprezentările celor trei
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
listă asociativă, putem descrie structura unei RS adoptînd metoda de calcul a lui Grize et al. (1987) și a lui Vergès (1992). În urma analizei sistemului de categorii de subiecți, furnizate de materialul asociativ, putem calcula doi indicatori: a) frecvența fiecărui item în ansamblul eșantionului; b) rangul său de apariție în asociere (definit ca rangul mediu raportat la ansamblul populației). Putem apoi încerca să evaluăm care este coeficientul de corelare (Spearman) între a) și b). Dacă acesta este semnificativ pentru un anumit
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
eșantionului; b) rangul său de apariție în asociere (definit ca rangul mediu raportat la ansamblul populației). Putem apoi încerca să evaluăm care este coeficientul de corelare (Spearman) între a) și b). Dacă acesta este semnificativ pentru un anumit număr de itemi cu frecvență mare și cu rang mediu redus (citate la început de medie), există o probabilitate mare să fim confruntați cu elemente ale nucleului central, probabil organizatori ai reprezentării. Calculul legăturii de corelare între a) și b) este facultativ, ceea ce
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
parte din viață, orar, oboseală * Termeni citați de cel puțin 3 ori După J.-B. Grize et al., Les Salariés face aux nouvelles technologies. Vers une approche socio-logique des reprțesentations sociales, Paris, CNRS, 1987, p. 124 Se remarcă faptul că itemii "salariu, a-și cîștiga traiul, bani, ocupație" prezintă probabilități mari să aparțină sistemului central, să formeze un "nucleu organizator", ca să reluăm expresia autorilor (Grize et al., p. 123) sau să constituie un pro-totip (cf. glosar) al obiectului. "Plăcere, cunoaștere, ambianță
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al polarității (numărul de cuvinte pozitive minus numărul de cuvinte negative împărțit la totalul de cuvinte induse). Pot fi utilizate programele de analiză textuală. 1.2.4. Regrupări în "pachete" Abric sugerează ca subiecții să claseze un număr important de itemi, grupînd termenii cei mai citați, în urma unui prim test de asociere. Acest tip de clasament permite evitarea distorsiunilor legate de interpretare. Treizeci și două de fișe sînt supuse atenției subiecților, care trebuie mai întîi să le separe în două pachete
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
transpuse grafic. Evaluarea acestor relații poate duce la rezultate de teste asociative, categorii de chestionare sau poate succeda analizei conținutului interviurilor. Se presupune că elementele centrale sînt puternic conexe sau în relație de similitudine cu un număr mai important de itemi. Ca și în calculele evocate mai sus, ne bazăm pe principiul că elementele nucleului central sînt inferate ca atare, dar nu verificate în incidența asupra sistemului sociocognitiv și în proprietățile lor calitative. 2.1.2. Caracterul calitativ al elementelor NC
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Reprezentarea socială a întreprinderii servește de aplicație unei astfel de abordări. Într-o primă etapă, li se cere subiecților (studenți) să răspundă la o întrebare deschisă despre definiția unui obiect. O analiză tematică a conținutului răspunsurilor permite construirea a 14 itemi pe marginea obiectului RS. În cea de-a doua etapă, un text calificat drept "scenariu ambiguu" este propus unui alt grup de subiecți. Acest text nu trebuie să menționeze nici termenul generic "întreprindere", nici cei 14 itemi caracteristici acestuia (folosit
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
construirea a 14 itemi pe marginea obiectului RS. În cea de-a doua etapă, un text calificat drept "scenariu ambiguu" este propus unui alt grup de subiecți. Acest text nu trebuie să menționeze nici termenul generic "întreprindere", nici cei 14 itemi caracteristici acestuia (folosit mai apoi într-un chestionar), și este formulat în maniera următoare: "De mulți ani, Solitec reunește mai multe zeci de persoane cu competențe și interese foarte diverse. Fiecare dintre aceste persoane contribuie în felul său la funcționarea
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la sfîrșitul textului, la noțiunea de "întreprindere", și alta în care se neagă o astfel de legătură. După lectura acestor două scenarii, li se cere celor două grupuri de subiecți să spună care sînt caracteristicile organizației, supunîndu-li-se atenției cei 14 itemi rezultați din analiza întrebării deschise despre definiția întreprinderii (loc de muncă, organizată, producție, ierarhizată, dezvoltare per-sonală, comunicare, profit, obiective de termen lung, inserare în economie, patron, conflicte, creație/cercetare, concurență, creatoare de locuri de muncă). Răspunsurile care trebuie date sînt
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
șase puncte (de la 1, "foarte probabil nu", la 6, "foarte probabil da"). Patru elemente sînt evaluate ca făcînd parte din NC și primesc o notație semnificativ mai ridicată: profit, inserare în economie, patron și creatoare de locuri de muncă. Ceilalți itemi, mai puțin notați, sînt considerați "periferici". Faza terminală de verificare a elementelor NC este realizată prin metoda punerii în discuție a unei cogniții. Același text este prezentat unui alt eșantion de subiecți, cu variante, incluzînd fie constituenții NC, fie pe
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și nu aceasta este vocația sa". Pentru al doilea grup de subiecți, noțiunea de profit (cogniție centrală) este inclusă în același enunț, la sfîrșitul textului. Subiecții se pronunță apoi asupra caracteristicilor organizației evocate, evaluînd, pe o scară în șase puncte, itemul "Solitec este o întreprindere", apoi celelalte caracterizări ale RS a întreprinderii (14 minus 1, corespunzînd concluziei textului de prezentare Solitec). Rezultatele punerii la îndoială, statistic semnificative, privitoare la evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" sînt următoarele: Evaluarea itemului "Solitec este
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
caracteristicilor organizației evocate, evaluînd, pe o scară în șase puncte, itemul "Solitec este o întreprindere", apoi celelalte caracterizări ale RS a întreprinderii (14 minus 1, corespunzînd concluziei textului de prezentare Solitec). Rezultatele punerii la îndoială, statistic semnificative, privitoare la evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" sînt următoarele: Evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" Răspunsuri ale subiecților (în număr de indivizi) "Probabil nu" (răspuns de la 1 la 3) "Probabil da" (răspuns de la 4 la 6) Punerea în discuție a unei cogniții Centrală
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
șase puncte, itemul "Solitec este o întreprindere", apoi celelalte caracterizări ale RS a întreprinderii (14 minus 1, corespunzînd concluziei textului de prezentare Solitec). Rezultatele punerii la îndoială, statistic semnificative, privitoare la evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" sînt următoarele: Evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" Răspunsuri ale subiecților (în număr de indivizi) "Probabil nu" (răspuns de la 1 la 3) "Probabil da" (răspuns de la 4 la 6) Punerea în discuție a unei cogniții Centrală (profit) 19 4 Periferică (cercetare și creație) 11
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
complementară a permis punerea în evidență a unui efect de structură a nucleului central în măsura în care, la punerea la îndoială a ideii de profit, subiecții recunosc semnificativ mai rar în obiect (text al scenariului) caracteristicile unei întreprinderi, cuprinse în cei 13 itemi la care răspund apoi. "Astfel, Solitec este mai puțin ierarhizată, mai puțin inserată în economie sau mai puțin confruntată cu concurența [...]. Totul se petrece ca și cum punerea la îndoială a unei caracteristici centrale ar provoca [-o pe cea] a multor altora
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
subiect, sînt regrupate în scheme (sau hiperconectori). Chestionarul SCB descrie astfel tipul de legături posibile (c) între cuvîntul-stimul și fiecare dintre cele trei asocieri produse de subiecți. Răspunsul la fiecare întrebare referitoare la conexiuni se face printr-o alegere între itemi: "da", "nu" sau "poate". Subiecții unei astfel de anchete trec așadar de trei ori prin același chestionar (cîte o dată pentru fiecare din cei trei termeni induși). Ceea ce reprezintă singura problemă tehnică nerezolvată deocamdată (dificultatea procedurii, oboseala mintală a subiecților, rezultînd
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în educație 193 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 197 6. Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor școlare 205 6.1. Delimitare conceptuală și clasificare 207 6.2. Etape în elaborare și aplicare 216 6.3. Tipologia itemilor 217 În loc de concluzii. Câteva reguli pentru o evaluare reușită 229 Note bibliografice 231 Anexe. Exemple de probe de evaluare 237 I. Probe de evaluare la concursul de titularizare pentru profesorii de pedagogie (Florina Oțet, Constantin Cucoș) 239 II. Criterii generale
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
predați)? Argumentați punctul de vedere avansat. 6. Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor școlaretc "6. Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor școlare" 6.1. Delimitare conceptuală și clasificare 6.2. Etape în elaborare și aplicare 6.3. Tipologia itemilor 6.1. Delimitare conceptuală și clasificaretc "6.1. Delimitare conceptuală și clasificare" Testul docimologic este o alternativă și o cale de eficientizare a examinării tradiționale. Testul este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cu domeniul de conținut verificat sau cu rezultate obținute de subiecți la alte probe). Fidelitatea. Exprimă gradul de constanță al testului prin aplicarea lui succesivă, capacitatea lui de a oferi aceleași rezultate în condițiile examinării subiecților cu alte teste cuprinzând itemi cu valoare echivalentă. Fidelitatea este mai ușor de stabilit în cazul unui test psihologic, pentru ca variabila implicată să nu se modifice în timp - memoria, inteligența etc. -, pe când, în situația unui test de cunoștințe, operațiunea este problematică, din cauză că în materie de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
întrucât, în ambele cazuri, testul are o putere de discriminare redusă, scorurile înregistrând o împrăștiere redusă). Omogenitatea. Se referă la unitatea de structură și de conținut la nivelul ansamblului și al fiecărei secțiuni în parte. Asta nu înseamnă că toți itemii trebuie să fie la fel; dimpotrivă, ei trebuie să fie diferiți, complementari, acoperind cât mai multe aspecte formative ale procesului de învățământ. Relația testului cu alte teste. Fiecare test are o identitate a lui, dar care trebuie să fie convergentă
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
populație școlară, exprimată în norme stabilite prin etalonare, b) teste criteriale, prin care evaluarea rezultatelor se face în raport cu un criteriu reprezentativ de obiective în perspectiva cărora s-a realizat instruirea sau învățarea. Aceste instrumente au următoarele caracteristici: conțin probe sau itemi care permit determinarea gradului de însușire a cunoștințelor de către elevi sau a nivelului de dezvoltare a unor capacități; sunt instrumente evaluative care se aplică numai în cadrul obișnuit de desfășurare a activităților didactice, și nu în condiții de laborator; fac posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
discriminare are ca funcție clasificarea subiecților, prin raportarea rezultatelor obținute de aceștia unele la altele), test de viteză (rapiditate) sau de randament (număr de răspunsuri corecte), test de redare mimetică a informației sau test de prelucrare creatoare? Ce tipuri de itemi se folosesc (răspuns prin alegere multiplă, răspunsuri împerecheate, varianta adevărat/fals etc.)? Specialiștii recomandă folosirea unui singur tip de item sau cel mult doi, pentru ușurarea interpretării rezultatelor; d) experimentarea testului, adică aplicarea lui la o populație determinată; e) analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de randament (număr de răspunsuri corecte), test de redare mimetică a informației sau test de prelucrare creatoare? Ce tipuri de itemi se folosesc (răspuns prin alegere multiplă, răspunsuri împerecheate, varianta adevărat/fals etc.)? Specialiștii recomandă folosirea unui singur tip de item sau cel mult doi, pentru ușurarea interpretării rezultatelor; d) experimentarea testului, adică aplicarea lui la o populație determinată; e) analiza statistică și ameliorarea testului. Itemii aleși în vederea includerii lor în testare trebuie să acopere o parte cât mai importantă din
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]