2,068 matches
-
străinului Ca și umbra spinului, Când vrei să te răcorești Mai tare te dogorești. .......................... De-aș trăi ca bradu-n munte N-aș ave necazuri multe, Da trăiesc ca piatra-n vale Tot cu lacrimi și cu jale. .......................... 115 Cântecul străinătății Jalnică străinătate, Mult ești fără direptate: Ocolii țările toate Și de bine n-avui parte, Că de mic am pribegit Tot în străini am trăit Și odihnă. n-am avut... Vine-mi dorul uneori Să mă sui la munți cu flori
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a sa soție, Veselia n-o mai știe. Oh, vai! nu se poate scrie - Mai mult moartă decât vie. Așa și eu plâng de jele, De plânsul iubitei mele, Amar și necazuri grele - Cum să pot trăi cu ele. Oh! jalnică despărțire, Face să-mi țin chinuirea, Face dorului prăznuirea, Inimei mele peire. Pre întristătoarea soarte Rău se bate să mă poarte, Dorul mă ajunge foarte Vai, necazuri pân-la moarte. Ilenuță bobocică, Ce despărțire ne strică, Greu nour se mai ridică
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Inima mi s-au negrit, Sufletul mi s-au rănit, Trupul mi s-au veninat, Amoreza m-au lăsat. Spune-mi, puică, ce-am greșit În vremea, ce te-am iubit, Dacă la a mea durere Vei ave milostivire. Liră jalnică, duioasă, Ce mai răsuni în zadar, Când fericirea și viața Se sfârșește cu amar? Ah - fericirilor trecute Care n-o să mai veniți, Truda gândurilor mele, Pomeniri, ce mă munciți? 29 M-am rănit făr de nădejde, Ah. mă cunosc săgetat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor. Vis îmi pare fericirea Cea trecută când gândesc, O clipire a fost ceasul Pentru care pătimesc. Fericirilor trecute Cari n-o să mai veniți, Truda gândurilor mele Pentru ce dar mă munciți? Liră jalnică duioasă Ce-mi mai însuni în zadar, Când fericirea și viața Se sfârșește cu amar. Ah, noroace, dacă și tu Cu durerea te-ai lupta, Cu grăbire te-ai întoarce Și mie mi-ai ajuta. No. 28 Lasă, nu voi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a mă întoarce Ochii mei nu se mai stoarce; Plângeți, plângeți ochișori, În suspinuri fiți mai ușori, Va norocul cel tiran Minutul să-mi fie an, Veacul va să-mi fie căznit, Ahtul meu n-are sfârșit. No. 45 Lucru jalnic preste fire Ceasul cel de despărțire; Voi să zic că este moarte Că-ntr-un ceas le las pe toate; Las-să zică fiecare La această mare jale Ce pătimesc eu ticălosul, Obeditul și nenorocosul. No. 46 Ce mare nenorocire, Nădejde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a mă întoarce Ochii mei nu se mai stoarce; Plângeți, plângeți ochișori, În suspinuri fiți mai ușori, Va norocul cel tiran Minutul să-mi fie an, Veacul va să-mi fie căznit, Ahtul meu n-are sfârșit. No. 45 Lucru jalnic preste fire Ceasul cel de despărțire; Voi să zic că este moarte Că-ntr-un ceas le las pe toate; Las-să zică fiecare La această mare jale Ce pătimesc eu ticălosul, Obeditul și nenorocosul. No. 46 Ce mare nenorocire, Nădejde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
un tablou cu micșunele. Șerbănică Miga căscă gura să spună ceva, dar se răzgândi. ― Hai, Ioniță, șopti Melania, vezi că altfel nu se poate. O să te ajutăm și noi. Dragu începu să cânte cu privirea în pământ. Avea o voce jalnică, melodia falsă abia se deslușea. ― Azi am să-ncrestez în grindă, grindă / Jos din cui acum oglindă... ― Nu! urlă cârnul și trimise trei gloanțe în oglinda venețiană agățată deasupra servantei. Ceva mai vesel! Oglinda plesni. Trei păianjeni uriași înotau în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
aceeași oră. Mitiță Haznaș, fost consilier la înalta Curte de Casație, și Dinu Calotă, funcționar superior pe vremuri ia Banca de Credit. Țineau în mână plase cu borcane goale, îmbrăcați în paltoane care cândva purtaseră semnăturile unor artizani iluștri, acum jalnice, obosite de perie, naftalină și curățătorie chimică. Șerbănică îi mobilizase sub o streașină, cu o grimasă scurtă, conspirativă. Mitiță, slab, sec și bățos, se interesase cu maxilarele încleștate: "Ai auzit ceva? Tocmai aseară n-am ascultat. A avut Colette sindrofie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
LUCRURILOR PE CARE LE-AM DESCOPERIT PRIN TINE ȘI APOI SĂ PĂRĂSIM DEFINITIV ACEASTĂ PORȚIUNE DE SPAȚIU. INVESTIGAȚIILE VOR LUA OARECARE TIMP. TREBUIE SĂ MAI AI RĂBDARE PÎNĂ ATUNCI. DAR ÎN VREMEA ASTA NU VOM DA NICI UN RĂSPUNS APELURILOR TALE JALNICE. POARTĂ-TE ÎN CONSECINȚĂ! Și asta era limpede. Hedrock se întoarse încet în tabără. Bărbatul deșirat și cu înfățișare obosită care-i zîmbise mai înainte se ridicase în capul oaselor: \ BUNĂ, ZISE EL JOVIAL. MĂ NUMESC KERSHAW. DERD KERSHAW. MULTE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
minte, să nu ne mai jignească prin mila lui. Îi preferam pe trecătorii cinstiți care ne priveau bănuitor, ca pe niște haimanale incorigibile cu care era mai bine să nu aibă de-a face. Cei mai mulți dintre colegi mi se păreau jalnici. Știam bine cât îi urau pe pedagogii cei mai nemiloși, care se lăudau că vor scoate din noi niște mielușei, și totuși nu se dădeau înapoi să se gudure pe lângă ei, să se închine în fața mâinii care îi pleznea peste
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
visez și cu ochii deschiși. Îmi trăiam atât de intens reveriile încît uitam unde mă aflam; jocul devenea serios și chiar puțin stupid în seriozitatea lui. Într-o dimineață rece, cu brumă timpurie, am descoperit trandafirii arși, rebegiți de frig; jalnici. Țin minte ziua aceea fiindcă puțin mai târziu am simțit deodată că mi se face rău. Am avut senzația că mă cufundam într-un întuneric înăbușitor, duhnind a căldură râncedă, care se învîrtea cu mine. Când mi-am revenit, mi-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pe jos și, căutîndu-i, a călcat din greșeală pe ei și a zdrobit lentilele. Fără ochelari nu mai vedea nimic. Era ridicol, lipsit de apărare acolo în spatele mesei și mi s-a făcut milă de el, deși pe figura lui jalnică perplexitatea era amestecată cu ură. M-am mulțumit să-i atrag atenția că dacă mai trăgea de limbă pe cineva în legătură cu mine nu-l mai iertam. Și am ieșit trântind ușa. Cam tot atunci mi-am făcut, dintr-o prostie
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mă atașa profund, serios, fără scopuri egoiste, de ceva. Încât n-am reușit decât să devin sclavul și marioneta vanității mele. Aș fi fericit dacă aș putea spune ca alții "am iubit destul, acum mă odihnesc". Eu sânt dintre cei jalnici care n-au iubit nimic. De asta cine să mă ierte? Și cu ce rezultat? Schimbă ceva iertarea? Din păcate, foarte rar am avut cinstea să mă judec la rece. La o frizerie, într-o zi, pe vremea când umblam
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
curaj și i-am întrebat pe pescari, încercînd să par sigur de mine, deși vorbeam greu și mi se înmuiasem picioarele, cine erau nemernicii care își bătuseră joc de Marta, fiindcă vroiam să-i învăț minte. Aveam, bănuiesc, un aer jalnic, de cavaler caraghios și beat care își provoca adversarii, dar pescarii nu s-au sinchisit prea mult de vitejia mea. M-au învrednicit doar cu o privire, după care n-au mai ridicat ochii din ceștile lor. Parcă nici nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ha, Dumnezeu însuși s-a hotărât, se pare, să devină vânător de cerbi, o să mă iau la întrecere cu el, vino, moșule, nu fi prost, să vezi ce n-ai văzut niciodată, un animal nobil și frumos transformat într-o jalnică grămadă de carne înfricoșată". Dar Vecu e îndărătnic. Nu vrea cu nici un chip. Încearcă chiar să se smulgă din mâna ta. Alunecă și cade, murdărindu-se de mâlul de pe marginea bălții. Râzi din nou, dar, deodată, te oprești din râs
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Laura semăna într-un fel cu tata. Vroia să mă vâre din nou în cușca mediocrității mele, să mătur de-acolo toate cojile viselor mele, să renunț la tot, să-mi vâr nasul ca într-o murdărie în adevărul meu jalnic, să nu-mi pierd timpul în sălile cu oglinzi, și de ce? Cum de ce? Ca să respectăm adevărul, domnule Daniel. E neplăcut, dar îți ajunge și o singură oglindă ca să vezi cine ești, de fapt: un ins oarecare. Gata, comedia a durat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
nou în bălării, m-am așezat la pândă în spatele sălciilor și mărăcinilor, dornic să-l văd la lucru pe Hingherul care-mi devenise, dintr-odată, foarte drag. Dar nu era nimeni acolo, iar manechinul devenea din zi în zi mai jalnic. Paiele putrezeau, se înnegreau. Fularul roșu al Moașei, pus în jurul gâtului acelei caricaturi postume care semăna cu un cadavru în descompunere, putrezea și el. În curând n-avea să se mai recunoască nimic. Am început să-mi pierd speranța și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mine era un indiciu că nu reușisem să obțin o inimă de fiară cum îmi dorisem de câte ori mă supărase cineva. Uitasem chiar propriile mele cuvinte, că sentimentele sânt bune pentru cei care se mulțumesc cu puțin. Ce altceva decât o jalnică izbucnire de tandrețe era furia mea plângăreață împotriva lui Dinu? Doamne, mi-am zis, în loc să am beția libertății, bucuros că nu mă mai simt legat de nimeni și de nimic, mă bat tot alte gânduri... că nu putem fi liberi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
locuri ascunse. Tânjea după o baie lungă, într-o cadă fierbinte, și un somn adânc. Dar nu era pregătită pentru asta acum: gândurile nu o lăsau să se odihnească. Dădu peste un parc, aproape pustiu și cu o înfățișare destul de jalnică. Spațiile verzi erau neîngrijite pe margini, iar picioarele de metal care susțineau foișorul umbrit din mijloc fuseseră lăsate să ruginească. Maggie observă că până și pietrele de pavaj, și băncile erau făcute din aceeași piatră galbenă de Ierusalim; era frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
sunt fără îndoială curat. Am mai discutat despre asta. Am dorit doar să fiu sigur că pisica nu este nedreptățită. Spune-mi, te rog, domnule, ai de gând să mă hărțuiești astfel la infinit? Nervii mei sunt într-o stare jalnică. Când mi-ai controlat unghiile, sper că ai observat cât de îngrozitor îmi tremură mâinile. Nu mi-ar plăcea să intentez proces Paradisului Vânzătorilor, cerându-i să-mi plătească tratamentul psihiatric. Nu știu dacă v-am informat că nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ai făcut mai multe necazuri decât oricare alt vânzător pe care l-a avut. — Îi displăcea profund concepția mea despre lume. — Taci din gură că iar te pocnesc! țipă doamna Reilly. Și acu’ spune lu’ domnu’ Levy adevăru’. „Ce viață jalnică“, gândi domnul Levy. Femeia aceasta se purta într-adevăr dictatorial cu fiul ei. — Păi i-am spus adevărul, se apără Ignatius. Dă’ să văd scrisoarea, domnu’ Levy. — Nu i-o arăta ei! Citește groaznic de prost. Va rămâne confuză zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și ea era îngrijorată în legătură cu rezultatele. Capitolul 46 Luminile scăzură treptat în camera de prezentare de la Selat, Anney, Koss Ltd., cunoscuta firmă de publicitate londoneză. Pe ecran, imaginea unui magazin universal american, traficul neclar trecând în viteză pe lângă o îngrămădire jalnică de semne publicitare. Gavin Koss știa din experiență că acea imagine avea un impact imediat. Tot ce era critic la adresa Americii era perfect. — Firmele americane cheltuiesc pentru publicitate mai mult decât orice altă țară din lume, spuse Koss. Bineînțeles, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ori la partide de tir cu tatăl ei. Știa să mânuiască o armă. Îi spuse lui Jamie să se ducă să se uite la raionul de jucării, iar ea merse la rastelul cu arme. — Să vă ajut? Era un tip jalnic, cu mustață. — Aș vrea să văd acel Mossberg cu acțiune dublă, zise ea, făcând semn cu capul spre perete. — Este modelul nostru 590, douăsprezece cartușe, perfect pentru apărarea casei. Avem un preț special, numai săptămâna asta. Lynn îl cântări în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
din nuanțe de roșu, bej și alb. În mijlocul sosului care semăna cu niște tușe groase de penel se odihneau trei bucăți sferice de ton roșu crud și un gălbenuș de ou de un galben strălucitor, care alcătuiau Împreună o față jalnică, cu niște ochi găunoși. Ținând Încă mobilul la ureche, Însă fără s-o mai asculte pe maică-sa, Armanoush a strâns din buze, Încercând să-și dea seama care era cea mai bună metodă de a mânca o față. — Amy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
schimb hotărâse să devină propriul supraveghetor. Azi, de pildă, avea să bea doar trei beri. După ce o băuse pe nerăsuflate pe prima, Îi mai rămâneau două. După aceea, avea să se oprească. Da, putea face față disciplinei ăleia și fără jalnicele Îndrumări profesionale ale altora. După ce a luat acea hotărâre, a cumpărat patru polonice de migdale și le-a Îngrămădit În mijlocul mesei, astfel Încât toată lumea să poată ajunge cu ușurință la ele. Între timp, Armanoush era asaltată de o mulțime de gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]