1,452 matches
-
ajuns răspunsul suedezilor la Paulescu. În lucrarea „The Re-Discovery of Insulin” (6) sunt redate alte două tentative făcute de Paulescu în susținerea cauzei lui. Solicitarea lui, făcută Academiei de Medicină din Paris, de mediere a diferendului, a fost neconvingător și jenant declinată de instituția franceză, prin glasul profesorului Charles Achard (spune el, Academia n-ar putea media într-o problemă care n-a făcut obiectul unor publicații în Buletinul Academiei Franceze de Medicină). Același rezultat l-a avut și solicitarea de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
cu explozia de partide, partidulețe, grupuscule sau descreierați în nume personal care nu au nicio problemă să candideze și să-și facă publice ideile și mesajul, în zilele noastre. Apoi Marea Adunare Națională, mașinăria de ridicat mâna și de unanimități jenante, era alcătuită din bipezi bine selectați după dosar, decerebrați și slugarnici, simple fantoșe în mâna cadristului Octav Cozmâncă, de la secția Organizatorică a Comitetului Central. Astăzi cel puțin sunt (măcar) mai multe centre de comandă, divergente, pentru fiecare grup parlamentar (o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
putut vota atunci? Prin comportamentul său natural, la Traian Băsescu întrebarea deja a apărut, nu mai e nevoie să-l vedem manifestându-se liber, dincolo de vreo constrângere a Controcenilor. Traian Băsescu devine pe zi ce trece, din păcate, tot mai jenant, tot mai lipsit nu numai de ținută europeană, dar și de ținuta minimă pe care ar trebui s-o afișeze un președinte de stat, fie el și balcanic. În perioada alegerilor americane, mai mulți prieteni se întrebau cum e posibil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
fie, în primul rând, bine alimentat cu sânge?". Zâmbetele ambigue de pe chipurile bărbaților, mai ales, par să indice că nu se gândesc la răspunsul corect. De fapt, au perfectă dreptate. Fiind englez și destul de timid, subiectul mi se pare cam jenant și nu vreau să redactez un mic „raport Kinsey", intrând în detalii privind efectele adverse ale fumatului asupra propriei mele activități și plăceri sexuale - sau asupra celor ale altor foști fumători cu care am discutat. Din nou, n-am fost
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
de abordarea respectivă: într-adevăr, piesa nu face nimic pentru a câștiga bunăvoința publicului; tipul de discurs căruia aceasta pare să îi constituie o ilustrare (epidictic sau ceremonial, în termenii lui Aristotel) exclude, în principiu, cu desăvârșire, "prezentarea unor idei jenante pentru public"125; adresa de la Coatesville nu ține seama de nici un fel de plan, necum de cutuma de a nu vorbi deloc într-o manieră lipsită de patriotism americanilor, a cărei încălcare, de către pastor, Black o numește "contravenție"126. Toate
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ca Odă (în metru antic) ar fi mai curând ricoșeu imposibil de controlat la „hăulirea” respectivelor versuri pe stadioane, de A. Păunescu și ciracii lui „revoluționari”. Sau, la fel, un lied precum Pe lângă plopii fără soț ar fi o creație „jenantă” (N. Manolescu) doar pentru că a fost prea mult fredonat prin cârciumi? Ori pentru că a beneficiat de o analiză literară cu accente admirative din partea lui Ibrăileanu, un critic detestat de lovinescieni? Dacă-i vorba de asemenea „motivații”, mi-amintesc că și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
N. Turtureanu m am tot întâlnit, ba la Radio, ba la Editură, ba în vreo pagină de revistă. I-am admirat de la început versul dezinvolt, spiritul ironic, ca și priceperea de a se salva (și a ne salva) din situații jenante, prin replici cu miez, uneori incisive. Mi-amintesc că în toamna lui 1989 s-a ordonat „comasarea” într-o singură organizație comunistă a revistelor ieșene Cronica, Convorbiri literare și a editurii Junimea. Iată-ne într o 177 ședință de un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ca Odă (în metru antic) ar fi mai curând ricoșeu imposibil de controlat la „hăulirea” respectivelor versuri pe stadioane, de A. Păunescu și ciracii lui „revoluționari”. Sau, la fel, un lied precum Pe lângă plopii fără soț ar fi o creație „jenantă” (N. Manolescu) doar pentru că a fost prea mult fredonat prin cârciumi? Ori pentru că a beneficiat de o analiză literară cu accente admirative din partea lui Ibrăileanu, un critic detestat de lovinescieni? Dacă-i vorba de asemenea „motivații”, mi-amintesc că și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
N. Turtureanu m am tot întâlnit, ba la Radio, ba la Editură, ba în vreo pagină de revistă. I-am admirat de la început versul dezinvolt, spiritul ironic, ca și priceperea de a se salva (și a ne salva) din situații jenante, prin replici cu miez, uneori incisive. Mi-amintesc că în toamna lui 1989 s-a ordonat „comasarea” într-o singură organizație comunistă a revistelor ieșene Cronica, Convorbiri literare și a editurii Junimea. Iată-ne într o 177 ședință de un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
este dispus să explice și să argumenteze continuu, evitând, cu instinctul unui pilot de curse, orice ieșire în decor. E motivul principal pentru care Valeriu Stoica nu este un partener de dialoguri scurte sau repezite. Nu-l văd în postura jenantă a celor care au făcut din datul cu părerea un reflex cotidian, și acest lucru se vede de douăzeci de ani. Trimit această carte spre tipar, eliberat de angoasa unui demers inutil. Există vorbe și gânduri care merită să trăiască
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
declarații. Dar, până la urmă, Mircea Răceanu a rezistat! Nu știu dacă și cu ajutorul meu... Urmau Silviu Brucan și „Scrisoarea celor 6”... Am fost întrebat de un coleg, după finalizarea cazului, desigur, dacă Mircea Răceanu m-a pus vreodată într-o jenantă situație de inferioritate sau, măcar, în oarecare încurcătură. M-am limitat atunci la a-i relata o singură întâmplare, pentru că nu avea legătură cu ancheta: în momentul în care ne-am dat seama că fostul meu anchetat putea citi fără
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
cu magiștri care înveterează o tentativă de modernizare a ei ? Ce modele oferim copiilor și tinerilor noștri, noi, dascălii români, dacă, în loc să rămânem fideli discursului didactic, academic, ne compromitem prin declarații partizane, generate de orgolii nestăpânite și de parti-pris-uri politicianiste jenante ? Avem un text la o nouă Lege a Educației cu principii menite să schimbe sistemul din temelii. Un text care a fost dezbătut întreg anul 2010 și care, prin amendamentele acceptate, se apropie de o formă corespunzătoare. Profesori, părinți, tineri
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cu magiștri care înveterează o tentativă de modernizare a ei ? Ce modele, oferim copiilor și tinerilor noștri, noi, dascălii români, dacă, în loc să rămânem fideli discursului didactic, academic, ne compromitem prin declarații partizane, generate de orgolii nestăpânite și de parti-pris-uri politicianiste jenante ? Noua Lege a Educației are la bază principii menite să schimbe sistemul din temelii. Un text care a fost dezbătut întreg anul 2010 și care, prin amendamentele acceptate, se apropie de o formă corespunzătoare. Profesori, părinți, tineri, politicieni, societate civilă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
România și care impune unirea forțelor clasei politice cu cele ale societății civile într-o luptă extrem de grea. Pornind de la titlul moțiunii depusă de colegii din USL, nu mi-a venit să cred, în primul moment, că un flagrant și jenant pleonasm, „plante etnobotanice”, poate să deschidă o dezbatere ce se vrea “cu pretenții”. Stimați colegi din opoziție, atunci când vă lansați în atacuri injuste la adresa guvernării, faceți-o măcar cu o minimă grijă față de conținutul textelor pe care le semnați ! Altfel
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Lari, Pro Basarabia și Bucovina, Transnistria, eroicul Ilie Ilașcu, și... cam atât. Noi ne-am luat cu altele și când ne-am mai tras oleacă sufletul, am văzut cu uimire că Leonida Lari își perora curajosul discurs de la cea mai jenantă tribună, cea câștigată prin vot democratic de Partidul România Mare, unde i s-a alăturat curând uitatul prin pușcării Ilie Ilașcu, iar Grigore Vieru vitupera cam în aceeași vecinătate, împotriva mai tinerilor confrați democrați, Emilian Păun Galaicu, sau Vitalie Ciobanu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Raskolnikov, nici mai mult nici mai puțin, s-a zburlit cu toată trufia lui de scriitor român de succes și a spus ca n-are de dat socoteală decât propriei conștiințe. Mă gândesc că pentru a mărturisi lucruri atât de jenante pentru sinele tău cel mai profund și ascuns, măcar la nivelul anului 1988, ca acelea pe care neîntrebat, Alexandru Paleologu i le dezvăluie lui Stelian Tănase, trebuie ca dorința ta de adevăr să fie foarte puternică și autentică. Presupun că
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
încă aveam odăi de întâlnire între fete și povești cu nemiluita, mișcându-ne prin bloc ca niște viitoare sirene. Apoi, brusc, nevoia acută de intimitate și-a cerut drepturile și viața la bloc a devenit o povară: dizgrațioasă, umilitoare, frustrantă, jenantă, mutilantă, sufocantă etc. De aici începe, prin urmare, un alt capitol despre viața la bloc. Infernul Regretatul Marian Papahagi mi-a spus cândva că blocurile românești comuniste ar trebui stratificate pe clase sociale; că edificiile-conservă în care trăiam și mai
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
iritare la misionarismele desuete, la patriotismele lăcrămoase, la patetismele lichefiate care mă scârbesc. România este pentru mine acel steag cu stema comunistă decupată, din decembrie 1989. România este gaura din steag, o rană curățată parțial, fragmentar, relativ. Mi se pare jenant să spun, să recunosc că îmi iubesc țara. Discursul patriotic este astăzi o crustă sonoră, o piele zornăitoare. Iar România nu are încă un conținut limpezit. Ea este încă cețoasă, brumată, aluvionară și nu are grație. România nu are grație
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
timp scurt, redactor-șef adjunct a fost matematicianul dizident Mihai Botez. 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Nu cred în inevitabilitate, dar cred că revoluția a avut cauze structurale profunde. Dictatura grotescă a lui Ceaușescu devenise jenantă pentru toți, atât din Est, cât și din Vest. Majoritatea covârșitoare a românilor detesta regimul Ceaușescu. Chiar și activiștii cei mai înalți ai partidului (pe care i-am intervievat mai târziu, pentru a scrie volumul Stalinism for All Seasons: A
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
culturi politice democrate a fost altceva. Revenind în iunie (da, am dat piept cu minerii, transmițând în fiecare zi ce vedeam și auzeam), constatam cum mecanismele de manipulare profitau de deruta cetățenilor; șirul de întâmplări istorice sinistre, destructive sau doar jenante se îmbogățea pe zi ce trece cu exemple din contemporaneitatea românească. Era nevoie de un alt gen de explicații și eforturi de a pricepe fenomenul. Dictatura fusese într-un fel uniformă și, dincolo de liste de observații sistematice, nu puteai decât
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
din viața sa politică și economică. Pot fi sesizate ameliorări în sfera financiară, în cea juridică sau în asistența socială. Faptul că schimbările au avut loc în ultimii doi ani, doar pentru că Europa este cu ochii pe noi, este evident jenant. Inițiativele și acțiunile trebuiau să vină de mult din interior și nu doar din dorința bruscă de a trece la examen în fața inspecțiilor apusene. Odată intrată în UE, țara a beneficiat de pe urma unor avantaje imediate. Mobilitatea sporită a cetățenilor a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
et N. C. Paulesco, ceremonie care trebuia să aibă loc cu ocazia celui de al XVIII-lea Congres al Federației Internaționale de Diabet, pe data de 27 august 2003. De altfel cartea va începe chiar cu această situație penibilă și jenantă pentru lumea științifică, pentru care autorii încearcă în „Cuvânt înainte” (opt pagini) o motivație cel puțin discutabilă, dacă nu la fel de penibilă. Reiese totuși din această motivație faptul că ceea ce deranjează la Paulescu, nu este atât atitudinea sa antisemită, cât mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lui Paulescu. Situația devine paradoxală după revoluția din 18 când pe frontispiciul spitalului se fixează o placă pe care scrie că patronul spiritual al spitalului este Nicolae C. Paulescu, în timp ce spitalul continuă să se numească C. I. Parhon. Sunt omisiuni jenante și nedemne, ocolite nejustificat, chiar în scurtul istoric din broșura (monografie?) de prezentare a spitalului ieșean. Las în seama celor care vor parcurge aceste rânduri să aprecieze. În timp ce intitulam acest articol „Paulescu - la a patra crucificare” îmi puneam întrebarea: să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aibă atunci când afirmă și susține ceva. Parcurgând maniera în care Paulescu răspunde punctual criticii, dar și lecția de morală științifică pe care i-o administrează acestui materialist cârcotaș și îndărătnic, rămâi cu senzația unei ridiculizări cum nu se poate mai jenante. Dincolo de realizările sale, cert rămâne faptul că din acest penibil profesorul Leon și-a creat o oarecare notorietate peste timp, numai pentru că a îndrăznit să combată viziunea profund științifică a unui gigant cum era Paulescu. Al doilea nume din peisajul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dedice până la sfârșitul vieții cauzei lui Paulescu. Tristețea nedisimulată a autorului până aici se transformă treptat într-un optimism plin de speranță, care se va împlini în parte prin obținerea recunoașterii internaționale, deși nu rareori cu rezerve și chiar atitudini jenante. Tăcerea de aproape o jumătate de secol, atât din partea autorităților care s-au succedat în timp, dar și din partea cercurilor științifice a atras în caruselul ei nume ilustre care, însă, la capitolul etică, din nefericire, nu s-au ridicat la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]