2,389 matches
-
Frunzetti), Henric al VIII-lea, în W. Shakespeare, Opere, XI, București, 1963, Visul unei nopți de vară, în W. Shakespeare, Teatru, București, 1964, Poeme, București, 1975, Poveste de iarnă, în W. Shakespeare, Opere complete, VIII, București, 1990; Rudyard Kipling, Cartea junglei, ed. 2, I-II, București, 1969 (în colaborare cu Mihnea Gheorghiu); Cântecul bizonului. Din literatura pieilor roșii, introd. trad., București, 1978; Casa cu multe ferestre. Critici marxiști americani, pref. trad., București, 1981; Puiul de ren, Basme eschimose, București, 1996. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
cunoașterea istorică situată la nivel orizontal trebuie dublată, când nu suspendată vertical, de continua strădanie de a dobândi „mintea lui Hristos”. Așa cum fără o perspectivă christologică lectura Scripturilor vechi este dificilă, dacă nu cumva o pricină de sminteală, peregrinarea prin jungla istoriei nu este scutită de riscul vătămării lăuntrice. Pregătiți, precum Tertulian Romanul (160-235) sau Tațian Asirianul (†185), să râdă de toți și de toate, creștinii radicali pot aborda istoria cu o libertate de conștiință neîngrădită. Urâțenia oricărei epoci nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ev nou în Țara Banilor, București, 1961; Harpe și ape. Album dunărean, București, 1962; Colocvii. Artistul și opera sa, de la I.L. Caragiale la Eugen Barbu (în colaborare cu Ștefan Bănulescu), București, 1964; Escale spre noi înșine, București, 1966; Focuri în junglă, București, 1967; La Roumanie, București, 1967; Poezie și politică, București, 1972; Un elefant pentru doi oameni. Scurt periplu prin civilizațiile tinere ale planetei, Craiova, 1973; Asaltul, Craiova 1974; Bunica Beps, București, 1974; România - convergențe la universal, București, 1975; Încă 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
cultivat prin ceea ce a văzut, dar și prin ceea ce a citit, mai ales în domeniul istoriei, cu o memorie solidă, poliglot, vorbind toate limbile cu ton just, afară de limba română, unde devine anglo-saxon, trăgaci cunoscut, vânător de lei autentici din jungla africană, fastuos ca un maharajah [...], prețios până la manierism, modest și superb înflorit de violete verbale, dar mai presus de orice, calm, flegmatic, indemontabil”. Colaborează cu versuri, fragmente de roman, articole și cronici literare la „Viața românească”, „Adevărul”, „Vremea”, „Convorbiri literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
terestră prin consumul de CO2 și, prin degajarea O2, se crează condiții optime respirației aerobe. Oxigenul eliberat de fotosinteză reînoiește zilnic rezervele din atmosfera terestră, care se mențin în limitele optime pentru respirația plantelor și a animalelor. Din acest motiv, jungla Amazonului, cel mai vast teritoriu de vegetație de pe planetă, este considerat “plamânul de oxigen al Terrei”. III.2. Descoperirea fotosintezei. In anul 1648 von Helmont a arătat că plantele se dezvoltă luând o substanță din aer. Chimistul Joseph Pristley a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
film). Outside, Albin Michel, 1981. L'Homme Atlantique, 1981 (film). L'Homme Atlantique, Minuit, 1982 (povestire). Savannah Bay, Minuit, 1982, ediție revizuită, 1983. Dialogo di Roma, 1982 (film). La Maladie de la mort, Minuit, 1982. Théâtre III: La Bête dans la jungle, după Henry James, adaptare de James Lord și Marguerite Duras; Les Papiers d'Aspern, după Henry James, adaptare de Marguerite Duras și Robert Antelme; La Danse de mort, după August Strindberg, adaptare de Marguerite Duras, Gallimard, 1984. L'Amant (Amantul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
agresorul la constituirea idealului eului, acest model căruia copilul încearcă să i se conformeze identificându-se cu adultul atotputernic. Exempletc "Exemple" Poveștile sunt rezervoare inepuizabile pentru înțelegerea psihismului. În convorbirile sale cu Sandler (1985/1989), A. Freud amintește de Cartea junglei a lui Kipling, punând accentul pe strigătul cu rol protector - am putea spune chiar defensiv - pe care Mowgli este învățat să-l scoată atunci când traversează jungla. De fiecare dată când întâlnește un animal periculos, băiețelul trebuie să țipe: „«Tu și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
înțelegerea psihismului. În convorbirile sale cu Sandler (1985/1989), A. Freud amintește de Cartea junglei a lui Kipling, punând accentul pe strigătul cu rol protector - am putea spune chiar defensiv - pe care Mowgli este învățat să-l scoată atunci când traversează jungla. De fiecare dată când întâlnește un animal periculos, băiețelul trebuie să țipe: „«Tu și cu mine suntem de-același sânge», și atunci nimic rău nu ți se va întâmpla”. Într-un mod mai direct, identificarea cu agresorul se observă zi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
afacerilor. Printre exemplele pe care le putem da se numără<footnote http://www.eco-tropicalresorts.com/PerfectEcoRatings.html, accesat la 12.05.2012. footnote>: 1) Stațiuni/complexe de cazare: Bali eco stay - complex de bungalow-uri construite la limita dintre orezării Și junglă, pe insula Bali (Indonezia)<footnote http://www.baliecostay.com/bungalows.htm, accesat la 12.05.2012. footnote>; Bosque del Cabo - complex de cabane construite pe malul mării în Costa Rica<footnote http://www.bosquedelcabo.com/lodging/accommodations/index.html, accesat
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
starea vremii, la noutățile din magazine, la cotațiile bursiere etc. Aceste rubrici ale ziarelor, privite în mod obișnuit cu dispreț de către ziariști, constituie, de fapt, o zonă prioritară de interes pentru public. Grație unor asemenea știri, oamenii se orientează în „jungla” marilor orașe, dobândesc instrumentele informaționale prin care controlează mediul imediat și pe baza cărora își organizează viața de zi cu zi. În cazul informațiilor de prevenire, mesajele presei nu prezintă numai ce s-a petrecut deja (orientare retrospectivă), ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
intenții, opțiuni de tot felul, greu de contestat pentru cine vrea să citească starea originară, de manuscris am zice, pe care o avea generația lui Eliade dinainte de rătăcirea unora dintre cei e o alcătuiau, chiar a lui Eliade însuși, în jungla politicului. Conta însă nu atît Eliade, situat între un dinainte și un după, ci Mircea Vulcănescu care constituia ancora, cel care va legitima în adîncimea ei generația tînără. Alături de Nae Ionescu, dar și de alți creatori români, Mircea Vulcănescu a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
falși-gazetari. Cei ce au cutezanța dogmelor și a limbajului (nu a limbii!) de lemn (asupra căreia planează imaginea putregaiului), cei ce scriu primar, instinctiv și instinctual. Acei mînuitori ai mucului de condei care scriu cu senzațiile, cu efectele scoase din jungla subconștientului. Și pentru ca panoplia să fie exotică și internațională, se importă uneori ultimele coloniale europene, afrodiziace și stupefiante, cele ce aduc aerul bordelier- exotic al pornocrației. Nu de alta, dar unii gazetari ne reamintesc mereu că România nu s-a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
au numit hiperrealitatea istoriei postmoderne. Acest cataclism nu putea ocoli școala, educația și, bineînțeles, teoria curriculumului educațional. El a generat tărăboiul teoretic și practic botezat de Pinar „cacofonia curriculumului”. Înainte de a-l desluși și a găsi oaze de lumină în jungla ideatică a noii teorii a curriculumului, este necesar să luăm în seamă năucirea provocată de ea în educația românească. Școala românească s-a aflat multă vreme în izolare aproape totală de confruntarea de idei din teoria modernă și teoria postmodernă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
următor, spre folosul educatorilor și conducătorilor de școală din România care traversează încă o nesfârșită reformă educațională. Dar domeniul este marcat de ceea ce Pinar și colaboratorii săi (2001) au numit a cacophony of voices și oricine se poate rătăci în jungla opiniilor, teoriilor și ideilor contradictorii cu privire la curriculumul modern. Cea mai simplă modalitate de a evita atare necazuri este de a traversa, fie și fugar, odiseea curriculumului modern în perioada anteși postbelică. Cunoscând „pățaniile” și „biruințele” acestuia, orice persoană implicată în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
90; s-a produs ceva similar cu descoperirea particulelor elementare în fizica nucleară: după evidențierea „mezonului lui Yukava” a fost descoperită o diversitate de -oni nucleici; tot astfel, după descoperirea lui Jackson, cercetătorii postmoderniști au dat la iveală o întreagă „junglă” de hidden curricula care ne modelează personalitatea și chiar ne pecetluiesc soarta, fără ca școala formală și educatorii salarizați să afle de existența acestei școli secrete. 13.7. Moartea curriculumului moderntc "13.7. Moartea curriculumului modern" „Moartea curriculumului modern” a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lor s-au înălțat societățile industriale cu uzine monstruoase și mii de coșuri de fum; oamenii s-au adunat în mase, supraviețuind îngrămădiți în orașe gigantice, care nu semănau cu Edenul, dar făceau viața mai ușoară și mai sigură decât jungla... Dar știința nu s-a oprit aici. După al doilea război mondial a progresat exploziv, antrenând noi tehnologii. Dar aceste noi tehnologii, botezate high-tech, erau (sunt) profund diferite de cele anterioare. Toate uneltele create de om, din preistorie și până în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eminamente pedagogică, nu politică și, fără îndoială, considerabil mai veche decât capitalismul. Postmodernizarea neomarxismului n-a dus așadar la o „resuscitare” a sa pe temeiurile criticismului politic, ci la „ingurgitarea” lui totală. Asemenea unei anaconde care se simte bine în jungla dezbaterilor ideologice, gândirea postmodernă a înghițit și ultima șopârlă anticapitalistă ce mai supraviețuia în anii ’90; noii saurieni nu se mai izvodesc din bărbile lui Marx, Engels și Lenin, ci din fruntea de gorgonă a lui Bill Gates, sub care
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestei arte a interpretării și negocierii, atribuită de antici zeului mesager Hermes. Există doar consensul că numai hermeneutica poate elucida problemele „științelor spiritului” (Geisteswissenschaften) și științelor culturii, din care fac parte și științele educației. Altfel, hermeneutica se înfățișează ca o „junglă de hermeneutici” care se contestă, se atacă și se contrazic între ele - căci fiecare hermeneut își constituie hermeneutica sa. Departe de a ilustra „nebunia interpretărilor”, cum cred unii, hermeneutica este dovada impresionantă a bogăției spirituale și a enormului efort depus
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la iveală un întreg „continent curricular” nou. Mai întâi, a fost descoperit hidden curriculum. Apoi au apărut o puzderie de curricula nedorite, fără sens, insidioase, care au fost botezate în fel și chip. S-a încercat defrișarea sistematică a acestei jungle onomastice, fără prea mult succes. Totuși, în 2005, Leslie Owen Wilson pare să fi ajuns la un anumit liman. Ea a publicat pe internet versiunea definitivă a unei tipologii curriculare, concepută în 1990 și ameliorată în 2004216. Este prima „geografie
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este „cercul destinului” ilustrat cândva de Homer, fie că e „cercul hermeneutic” al înțelegerii asupra căruia stăruie înțelepții contemporani. Pare o fatalitate care ține de esența însăși a speciei noastre ca ființă întrebătoare. Ori de câte ori simțim că ne-am rătăcit în jungla inextricabilă a ființei și că am pierdut sensul călătoriei prin lume, înțelepciunea universală ne îndeamnă să revenim în punctul de unde am plecat. Ne este dat să procedăm astfel. Când problema cu care te confrunți pare să nu mai aibă soluție
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creeze pe Mowgli, eroul unui celebru desen animat de Walt Disney. La sfârșitul lunii septembrie 1920, reverendul Singh este găzduit pentru o noapte într-un sat din India, când un localnic îi vorbește îngrozit despre existența „unei creaturi monstruoase în jungla din apropiere”. Înnebuniți de spaimă, fiind chiar gata să se mute în alt loc, sătenii îl roagă pe pastor să-i scape de aceste Manush-Baghas („spirite umane”). Organizând împreună cu prietenii un loc pentru vânătoare, el vede ieșind dintr-o vizuină
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
umane, Singh nu-i lasă pe tovarășii săi să tragă. Cu ajutorul oamenilor dintr-un alt sat, el încearcă să captureze „monștrii”, făcând o gaură în mușuroi. Dar dacă la primele lovituri de lopată doi lupi o iau la fugă spre junglă, un altul, mama, revine să-și protejeze „copiii” și-i atacă pe cei care săpau; după ce mama lupoaică a murit străpunsă de săgeți, a urmat dificila separare a puilor de lup de cei doi copii, strânși la un loc precum
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
prindă; coatele și genunchii le erau acoperite cu proeminente calozități și, în ciuda eforturilor, soții Singh nu au reușit să le facă să meargă. Refuzau contactul cu alți copii, își aratau dinții și, cu excepția momentelor în care încearcau să evadeze în junglă, rămâneau apatice, ghemuite într-un colț. Stăteau cu limba atârnată și gâfâiau, deschizând uneori foarte mult maxilarele, lipăiau lichidele, preferau carnea și cel mai vag miros al acesteia, inclusiv cel al unei păsări moarte, era de ajuns pentru a le
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de kilometri în Anzii peruvieni, traversează cea mai mare pădure tropicală din lume, adună peste o mie de afluenți și udă un bazin de aproape șapte milioane de km2. În apele Amazonului trăiesc peste două mii de specii de pești. În jungla amazoniană există o imensă diversitate de specii de plante și animale constituind cea mai importantă resursă naturală din lume. Ecologiștii sunt preocupați de agresarea permanentă a celei mai mari păduri tropicale (defrișări, zone incendiate). Populația indienilor amazonieni s-a redus
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
imagine și sub aspectul unei Terra incognita. Spațiul alterității reprezintă o zonă exterioară (...) care are drept caracteristică fundamentală inaccesibilitatea. Este însă evident faptul că această inaccesibilitate nu se referă numai la aspectul geografic al teritoriului celuilalt, cum ar fi deșertul, jungla, flora sau munții (...), dar și spațiile alterității sociale, mentale și culturale"170. În același timp, Bronislaw Geremek discută despre importanța pe care socialul îl are în stabilirea raportului dintre identitate și alteritate, considerând că "diversitatea formelor sociale unde apare marginalizarea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]