3,080 matches
-
direct [...] Pe de o parte, locutorul este privat de proprietatea discursului său, iar pe de altă parte, el este creditat printr-un discurs care îl compromite (Mouillaud, Tetu, 2003, p. 156). Capitolul 5. DISCURSUL JURNALISTIC 5.1. Elemente intrinseci textului jurnalistic. Mijloace și tehnici de acroșaj Orice articol are propriile elemente de acroșaj, de atragere a atenției cititorului: de la titlu, chapeau și gestionarea paragrafelor, până la poziționarea în pagină, încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii) urmăresc același
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a publicității circulă următoarea butadă: „Un anunț bun este adesea făcut dintr-un titlu, o imagine și un text. Este exact aceeași rețetă pentru un anunț prost întocmit”. 5.1.1. Chapeau-ul Alături de titlu, chapeau-ul pare a fi cel mai jurnalistic element de scriitură. Prin el, rezumăm și atragem atenția cititorului asupra a ceea ce noi (sau redacția) considerăm a fi mai important. Scris în mai multe feluri (chapo, șapou) și, obligatoriu, cu un alt caracter de literă (italice, de pildă), chapeau-ul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
are un caracter cvasipublicitar. Nu trebuie neapărat să fie propriu-zis o sinteză, un rezumat al subiectului din articol, ci, cum spuneam, să stârnească atenția și interesul cititorului, să faciliteze o mai rapidă înțelegere a textului. Fiecare ziar are propria politică jurnalistică și nu rare sunt situațiile când chapeau-ul este scris în ultima clipă de dinaintea publicării de către un reprezentant al conducerii ziarului pentru a da o mai mare unitate stilistică publicației. Important într-un chapeau este stilul alert, nervos, plin de paradoxuri
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Vanghelionul ușor coruptibil”. E vorba de primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, și Revelionul organizat de acesta pentru tineri și pensionari fără bani prea mulți. Paradoxul. „Ceferiștii lucrează de zor la grevă”. Prin umorul și inteligența sa, paradoxul este un procedeu jurnalistic extrem de productiv. Decalcul. „De veghe în lanul de corupți” sau „Vadim a lansat partidul «România Moare». Îl găsim bine ilustrat în revistele de umor - Academia Cațavencu de pildă. La baza titlului stă o sintagmă celebră, pe care o schimbăm minim
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Să nu acceptați sub nici un motiv deraieri senzaționaliste, care să contrazică (să mistifice) realitatea textului. În definitiv, articolul și responsabilitatea vă aparțin. Puteți deci să vă exprimați punctul de vedere. Într-o redacție, totul este negociabil. B) Elementele extrinseci textului jurnalistic (în afara lui) Spuneam că nici un articol nu este de sine stătător, că el face parte dintr-un text mai amplu (pagina), inclus într-un text și mai amplu (ziarul). Gestionarea paginii ca întreg o face șeful de secție și, finalmente
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și un personaj. Pe bună dreptate, ziarele pun accent pe fotoreportaj, pe fotografia ce conține (sugerează) o anumită poveste; în acest caz, intervin: talentul, experiența, ochiul fotografului. În treacăt fie spus, ziarele occidentale folosesc foarte mult serviciile agențiilor de foto jurnalistic. O fotografie inedită, puternică și expresivă se găsește greu, și ea trebuie tratată cu tot respectul. Mai puțin recomandabile sunt fotografiile simbolice - imagini-metaforă, ieșite cumva din timp, din actualitate. În presa românească, o întâlnim în cazul izolat al Dilemei. Atenție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
urmărește identificarea imaginii, ci interpretarea. El împiedică dezvoltarea sensurilor conotate, orientează cititorul spre semnificațiile posibile ale imaginii, îl determină să abandoneze unele semnificații și să rețină altele”. (R. Barthes, 1964, p. 32) Partea a II-a SCRIITURA ÎN MIȘCARE - GENURILE JURNALISTICE Putem lua în posesie lumea în care trăim prin două operațiuni pretins distincte: povestind-o sau comentând-o. Pentru a comunica, folosim, prin urmare, două tipuri de discurs și două abordări diferite: a informa și a argumenta o opinie. Presa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
distincte. Mult mai înțelept și mai aproape de adevăr ar fi ca, dincolo de felurite dispute taxonomice, să recunoaștem o realitate: presa se schimbă mereu, se adaptează din mers, încălcând cu bună știință reguli și principii. Chiar dacă, din rațiuni pedagogice, împărțim genurile jurnalistice în fel și chip (de informație și de comentariu, de teren și de birou), regula de aur a presei angloamericane (nu amestecați niciodată genurile) rămâne, până la urmă, un frumos deziderat. Să o spunem răspicat: în afară de știre, în presă nu avem
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
împărțirea literaturii în genuri (susținând că nu există decât poezia și restul), finalmente, și teoria presei trebuie să accepte că, în jurnalism, doar știrea (informația) este curată și inconfundabilă. Abordată cu măsură, această viziune simplificatoare ne ajută să privim genurile jurnalistice mai dinamic și, cumva, în mișcare. Condiția fundamentală este să nu refuzăm cu totul specificitatea fiecărui gen în parte. Ar fi greșit și profund amatoristic să se creadă că orice text jurnalistic este o amestecătură de tehnici și procedee, pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
această viziune simplificatoare ne ajută să privim genurile jurnalistice mai dinamic și, cumva, în mișcare. Condiția fundamentală este să nu refuzăm cu totul specificitatea fiecărui gen în parte. Ar fi greșit și profund amatoristic să se creadă că orice text jurnalistic este o amestecătură de tehnici și procedee, pe care doar inspirația și talentul semnatarului o ordonează, îi dă un sens. Așa arbitrare cum par, genurile au niște reguli și niște trăsături dominante, un anume echilibru între informație și comentariu, între
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
comentariu, între faptele prezentate și subiectivismul asumat al ziaristului. Atent și dornic de afirmare, tânărul jurnalist poate și trebuie să învețe aceste reguli, scurtând lungul astfel drum al vorbei către faptă. Capitolul 6. GENURI DE TEREN Orice discuție despre textul jurnalistic trebuie să plece de la fundament - de la știre. Mică și refugiată în câteva rânduri, disprețuită de unii confrați, dar citită pe nerăsuflate, știrea este piticul pe care se sprijină osatura colosală a unui ziar. Refugiată în rubrici marginale sau pusă la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nenumărate tipuri de știre. Noi le-am ales doar pe cele mai importante. 6.1. Știrea Ar fi cu neputință să ne imaginăm presa fără informație. Fără ea, nici un alt gen nu ar mai fi posibil. La baza oricărui discurs jurnalistic se află o știre generatoare de curiozitate (știi ce s-a întâmplat?). Ordonarea în genuri și specii se face pornind tocmai de la raportarea ziaristului cu știrea (evenimentul) - gradul de subiectivitate și de implicare a jurnalistului în discurs: cine? (interviul, portretul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
iunie 1914, care a declanșat primul război mondial), la gradul de interes (interesul uman și distanța psihologică). Structura știrii Fără a insista prea mult asupra elementelor de scriitură, trebuie să remarcăm că, în știre, regăsim toate exigențele și marotele discursului jurnalistic: obiectivitate, claritate, simplitate, concizie, onestitate, adevăr, precizie, noutate, interes uman. Pentru a fi simplu și concis, trebuie întâi de toate să fii riguros. În știre, această rigoare înseamnă: leadul (atacul) să fie simplu, direct și clar. Reprezintă chiar informația principală
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
divers nu este o știre? Nu ne dă o informație interesantă despre oameni, despre ceea ce s-a întâmplat într-o zi? Fără a contesta dreptul la existență a faptului divers, să încercăm să o delimităm cât mai corect de știrea jurnalistică autentică. Teoretic vorbind, diferențele sunt greu de stabilit. Amândouă tipurile de știri respectă legea proximității și exigențele genului: concizie, claritate, interes uman. Totuși, trebuie să recunoaștem că există o diferență între un asasinat politic și o crimă comisă din gelozie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
aceeași: inventivă, intensă și uimitoare, informația vehiculată de faptul divers se rezumă la ea însăși. Faptul divers duce invariabil la o gravă sărăcire informativă a informației. 6.2. Relatarea Extrem de prezentă în presa cotidiană, relatarea este un amestec de procedee jurnalistice, o intersecție de genuri: știre, opinie, reportaj sau, mai rar, interviu. Preponderent informativă, are calitatea de a evoca un eveniment, un loc, o persoană, valorizând scurt și decisiv, fără insistențe, fără plictisul unor argumentări bogate. Ca și reportajul, relatarea se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
personalitatea ziaristului și se referă doar la relatarea de agenție sau la procesul verbal (consemnare) - un caz cu totul aparte al relatării. Relatarea și exigențele ei de construcție. Ca orice text de întindere medie (1-2 pagini), relatarea respectă toate exigențele jurnalistice, ținând cont de specificul ei - amestec de informare și mărturie sau, cum spune Curtis D. MacDougall (1982), „o povestire de a doua zi”. Atacul trebuie să evite introduceri inutile. De pildă, locul, ziua, ora. Toate acestea sau o parte dintre
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
celor 50 de ani de comunism), dar deja se simt progrese notabile, mai ales sub impulsul creat de televiziunile particulare, mult mai active și cu dare de mână. Pentru a fi corespondent special, ai nevoie de câteva calități indispensabile: experiență jurnalistică și abilități multiple în redactarea de știre, de reportaj și de anchetă; spirit de aventură, curiozitate, bun comunicator în relațiile cu oamenii; decizie și pregătire de editor. Prins în vălmășagul evenimentelor, trebuie să simți subiectele și să te adaptezi pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
avea cele mai sigure frontiere, precum și structuri mai curate. „Vom face tot ceea ce trebuie pentru a ne îndeplini promisiunile în vederea aderării la Uniunea Europeană”, a spus Vasile Blaga etc.” (Ziua, 20 ianuarie 2006, p. 16). 6.3. Reportajul În practica noastră jurnalistică, s-a întâmplat de multe ori să fim numiți, de către oamenii cu care discutăm, „Domnu’ reporter”. E un cuvânt frumos, ca un alint - amestec de respect și de încredere. A fi reporter nu reprezintă o funcție, ci o calitate. Prin
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
reporter”. E un cuvânt frumos, ca un alint - amestec de respect și de încredere. A fi reporter nu reprezintă o funcție, ci o calitate. Prin apelativul folosit în discuția cu un ziarist, omul simplu se apropie intuitiv de o realitate jurnalistică prea puțin înțeleasă chiar de practicanții meseriei. Ziarist cu adevărat este cel care scrie reportaj - regina presei și genul celor talentați, cu un bun și inspirat condei. Venit dinspre literatură (unii teoreticieni vorbesc despre „literatura de frontieră”), reportajul îmbină munca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a traversa lacul. Bietele lor trupuri, încarcerate în gheață întreaga iarnă, fuseseră imprimate în cristalul pur, verde-albastru. Mă priveau cu seninătate și îmi păreau chiar că încercau să mă urmărească cu ochii. În această scenă avem toate ingredientele unui text jurnalistic de cea mai înaltă ținută: concretețe, portret, eficiență adjectivală, vizualizare, atenuare a macabrului, participare afectivă („bietele trupuri”), dar și o poveste dramatică prezentă în filigran, fără pic de ostentație. Nu trageți concluzii pripite, construind pe un detaliu izolat o întreagă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
documentare, de căutare a subiectului. De pildă, sunt ziariști care nu notează aproape nimic. Mizează mult pe memorie, pe stare și, mai ales, pe talent. Nu este o tehnică recomandabilă, dar ea este validă. Emoția, entuziasmul și bucuria unei descoperiri jurnalistice pot suplini multe. Și totuși, nici în acest caz atipic nu se poate vorbi despre absența documentării. Îmi amintesc că, fiind la Roșia Montană cu Sânziana Pop, aceasta a rămas preț de jumătate de oră în fața unei ferestre, fără să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
drumul pe străzile vechi și ușor medievale ale orașului, spunând ca pentru sine: „Gata, mi-am făcut documentarea”. Am tresărit mirat, neînțelegând ce voia să spună acest mare reporter. Abia peste mulți ani, când am trecut printr-o anume experiență jurnalistică, am înțeles cât de importantă este o imagine, o stare, un sentiment intens. Ajungând acasă, având această imagine bine întipărită în memorie, reușești să retrăiești atmosfera locului, întâlnirile și discuțiile cu oamenii. O bună documentare face cât jumătate din text
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
crochiul (foarte scurt și foarte literar). De obicei, nu are nici chapeau și nici elemente complicate de titrare. Foarte important în acest tip de reportaj este unghiul de atac. Aparent, descrierea unei stații de metrou nu stârnește prea mult entuziasm jurnalistic. Și totuși, abilitatea reporterului poate salva textul de la banalitate. Înainte de a scrie un asemenea reportaj, trebuie să ai o idee. De pildă, te poți ocupa de intrarea în metrou - locul întâlnirilor și despărțirilor între îndrăgostiți. Poți scrie despre oamenii care
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fapte centrate pe pitoresc: nebunul orașului, escrocul escrocat, colecționarul de ciudățenii. Evenimentele în desfășurare, care implică dispute grave, cu semnificații sociale ample (aurolacii, drogurile în școli, pedofilia etc.) ies din zona faptului divers, impunând o abordare diferită și alte mijloace jurnalistice: ancheta, interviul, dezbaterea. Să luăm un exemplu: La clubul de șah din Liverpool sună telefonul. Cineva cerea să vorbească cu d. Wallance și deoarece nu era la club, i s-a lăsat vorbă să vie a doua zi la orele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
adevăr: Interviul este demersul unui ziarist care pune întrebări unei persoane competente pe un domeniu anume pentru a-l face să-și exprime opiniile despre un subiect anume, totul fiind destinat publicării în stil direct. Tipologie Ca și alte genuri jurnalistice, interviurile se pot clasifica în fel și chip. Spre exemplu, Henry Montant vorbește despre: 1. Interviul-declarație. 2. Povestirea. 3. Explicația. 4. Documentarea. 5. Indignarea (micro-trottoir). 6. Interviul imaginar. 7. Portretul. La rândul său, Curtis D. MacDougall (1982, p. 31) simplifică
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]