1,484 matches
-
gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentări printr‑o plă‑ cere sau neplăcere, fără niciun interes. Numim frumos ceea ce este reprezen‑ tat fără concept ca obiect al unei satisfacții universale 8. Din determinarea kantiană a frumosului ca universal fără concept s‑a de‑ dus prea ușor disjuncția dintre frumos și adevăr (autonomia esteticului). Însă universalitatea fără concept nu elimină semnificația ca atare, ci doar un vehi‑ cul al ei (conceptul). Dar cum arta lucrează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
timp verbal al narării, care devine echivalentul transpunerii în „illo tempore”, și corelându-l cu adverbul de timp odată și cu indicele localizării acțiunii într-un sat, instanțele narative sunt plasate într-un vag existențial. I. Kant afirma că . În accepțiune kantiană, spațiul este o realitate empirică având o identitate transcedentală: „el nu este nimic de îndată ce se elimină condiția posibilității oricărei experiențe” (I. Kant, 1787, citat J. Benedek, 2000, p. 6). Tot I. Kant precizează că : Personajele sunt organizate, la nivelul tehnicii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cugetători, sau, dacă suntem ceva mai deștepte să le facem conspectele pentru cărțile de care ei nu au timp. Sau măcar să-i destindem mundan din tensiunea spiritului (tot via Cioran). Îmi amintesc bine că citisem „ilustrele” afirmații aristotelice, tomiste, rousseauiste, kantiene chiar, despre relația femeilor cu natura, distanța lor ontică față de spirit, apropierea de umanitate pe la jumătatea distanței de animalitate. Sau că, uneori, ceva mai spășiți, scriau că, deși nu este așa și suntem egali de la natură totuși așa trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
este persoana. Justificarea existenței oricărei instituții, de la stat la familie, este aceea de a oferi cadrul de dezvoltare al persoanei. Democrația nu este doar un sistem de organizare politică și juridică, ci și o opțiune morală, dacă vreți, de tip kantian: consimțim că nici unul dintre noi să nu se folosească de oameni ca de simple mijloace pentru scopurile sale și să nu accepte să fie folosit ca un simplu mijloc; de tip utilitarist: consimțim că instituțiile și practicile se justifică moral
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
schimbul și pe care noi, azi îl numim valoare, Kant îl numește a fi îndemânarea oamenilor. Oamenii schimbă între ei capacitate de a servi nevoi și interese în bătălia cu raritatea și cu natura. Pentru a fi mai aproape de conceptul kantian de bani este evident că nu putem înțelege prin "îndemânare" capacitatea umană de produce ceva, ci mai ales capacitatea omului de produce ceva util, necesar, dorit de ceilalți oameni. Așadar, lucrul care trebuie să ia numele de bani, trebuie să
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
parte sau alta a barierei. Spre deosebire de noi însă, orientul este amoral, nu cunoaște și nu distinge categoriile de bine și rău și poate tocmai de aceea nu crede absolut deloc în om, în individ. Chiar dacă are o dimensiune a purității kantiene, neatinsă de niciun interes material, sau are o dimensiune materială, a interesului, morala există în om. Numai plecând de aici putem înțelege ce ne poartă prin istorie, optimiști, de-a lungul a mii și mii de ani. "Cititorul epopeii (este
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
să aperi gândirea liberă, trebuie să lupți, pentru că principii vor răspunde cu violență oricărei cereri de reformă; trebuie acționat ofensiv, trebuie denunțat sofismul și dejucate orice planuri ale dușmanilor libertății 287. La Fichte animarea crizei revoluționare este urmarea adoptării filosofiei kantiene a libertății, transformată într-o forță de luptă. În acest om sărac, care traversa pe jos toată Germania în căutarea sensului vieții sale, exista un fel de mândrie plebeiană "à la Jean-Jacques", dar cu mai multă ținută morală, constanță și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
prin aceasta că nu poate exista autenticitate decît în expresia trăsăturilor specifice ale unei societăți și ale unei culturi. La rîndul său, Herder va preciza în 1774, în O altă filozofie a istoriei în care contestă fără ocolișuri primatul raționalității kantiene și pretenția de universalitate că "prejudecata este bună la un moment dat, fiindcă aduce fericire. Ea readuce popoarele în matca lor, le întărește atașamentul față de origini, le face mai înfloritoare în ceea ce au specific, mai ardente și, în consecință, cu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
posesia și exercitarea forței militare 89. Astfel, Robert Kagan devine autorul celebrei formule, conform cărei americanii sunt de pe Marte și europenii de pe Venus, în ceea ce privește problemele strategice și internaționale majore. Faptul că Europa este cantonată în idealism, optând pentru o lume kantiană, denotând o optică strategică diferită de cea a SUA, este, potrivit lui Kagan, dovedit de reacțiile față de diferite evenimente de pe scena internațională, față de situația Iranului, unde Europa a optat pentru dialog, în contrapondere la politica de dual containment, în general, față de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
perpetuează un anume mit cultural. Reprezentarea teatrală decurge din imanenta personajului și dezvăluie identitatea să ascunsă. Investigația are ca punct de plecare delimitarea celor două moduri de reprezentare din Poetica lui Aristotel: directă (teatrală) și indirectă (narativa) și dezvolta demersul kantian, conform căruia reprezentarea nu este o cunoaștere a lucrurilor în sine, ci o construcție a lumii în conștiința noastă. Am dori să precizam că sintagma propusă în titlu Reprezentarea romanesca a Parizienei nu ține doar de reprezentarea în sensul clasic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
doua a secolului al XIX-lea, nu mai corespund conceptului de reflectare, teoria reprezentării intra într-o profundă criză. Confruntarea cu perspectivismul, pluralismul și relativismul duce la o schimbare de paradigmă. Această schimbare în problema reprezentării este legată de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI], este o structură de inteligibilitate: nici imitare a unui model, nici adevăr absolut, ci mediere imaginara între conștiința
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1, Ștefan Avădanei Colecția UNIVERSITARIA • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Traducerea sensurilor, Eugene A. Nida • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Televiziunea pe înțelesul tuturor, Andrew Goodwin, Garry Whannel (seria coord.) • Memoria autobiografica, Ticu Constantin • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel N. Cernica • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Educația sexuală o provocare pentru școala românească, Cristina Neamțu • Éléments de syntaxe du français parlé, Sanda-Maria Ardeleanu, Raluca Balațchi • Consiliere educațională, Elenă Dimitriu-Tiron • Parteneriate școală
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care sunt utilizate materialele, genul de decizii cu privire la întrebuințarea lor și în ce măsură lucrarea solicită interacțiune (socială, politică, colaborativă), prin proceduri înțelegându-se ceea ce facem în contrast cu ceea ce gândim. Cât privește presupozițiile puse în joc, Piper propune spre identificarea lor atât metoda kantiană transcendentală a "dovezii regresive", cât și diferitele metode de analiză psihologică gândite de Freud sau Jung. Instrumentele meta-artei sunt capacitățile discursive, conceptualizatoare și cognitive ale artistului pe care acesta trebuie să le conștientizeze și prin intermediul cărora trebuie să sugereze condițiile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
crítica al revistei electronice transversal, editată de Institutul European pentru Politici Culturale Progresive din Viena, Loïc Wacquant, profesor de sociologie la Universitatea din Berkeley (California), insistă asupra abordării confluente a celor două tradiții istorice a gândirii critice, respectiv a sensului kantian al criticii, care presupune examinarea evaluativă a categoriilor și formelor cunoașterii pentru a determina validitatea și valoarea lor cognitivă, cu sensul marxist explicativ, normativ, practic și reflexiv al teoriei critice, care are în vedere examinarea realității socio-economice din perspectiva deconspirării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
azi. Însuși Scholem XE "Scholem, Gershom" a greșit, căzând în mitologie, într-o dimensiune care există în Cabala, dar nu există nici în Biblie, nici în literatura rabinică. Asta e un fel de viziune occidentală, berlineză, pariziană, să spunem, voltairiană, kantiană, așa ceva, care există până azi în studiile ebraice. De-acolo s-a inspirat Eliade XE "Eliade, Mircea" . Nu știu exact de unde, dar cred că pot să găsesc. S.A.: Să găsești sursele directe ale lui Eliade XE "Eliade, Mircea" ? Dincolo de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
în capitolul trei, sunt foarte multe argumente în favoarea susținerii unei abordări maximaliste, sensul securității umane neputând fi confiscat. La fel cum Glassius și Kaldor au remarcat, perceput holistic, interesul personal iluminat este foarte aproape de chestiunea moralității, motiv pentru care viziunea kantiană trebuie considerată acum o formă de realism, nu doar de idealism.648 Neta Crawford 649 a arătat că argumentele condiționează politica mondială la fel de puternic ca și forțele militare ale statelor sau ca balanța puterii. Autoarea propune o teorie a schimbării
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este soluționată tocmai pe calea implicării decisive a conștiinței de sine, pe calea unei reechilibrări a ponderii celor trei tipuri fundamentale într-o viziune care păstrează și valorifică principalele cuceriri terminologice ale filosofiei transcendentale. Astfel, Peter Strawson explică miezul doctrinei kantiene a unității în termenii unei reflexivități fundamentale: "pentru ca experiențe diferite să aparțină unei singure conștiințe, trebuie să existe posibilitatea conștiinței de sine din partea subiectului acelor experiențe. Trebuie să fie unul și același intelect ocupat cu activitatea sa de conceptualizare asupra
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este unificabil în cogniție ajunge să aparțină de fapt centrului către care tinde, adică se trece de la o constatare metodologică la un rezultat care ar putea conține mai mult decât permite "lansarea" sa. Cu toate acestea, comentatorul britanic prezintă argumentul kantian în aceeași manieră neutră, indicând aici o "legătură necesară" și considerând atribuirea o prelungire obligatorie a constatării mecanismelor sintetice: "condiția în care se poate spune că diferite reprezentări pot fi unite într-o singură conștiință este tocmai condiția, oricare ar
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de sine aduce cu ea vasta anexă teoretică a efortului biografic esențial și o dată cu aceasta o exigență descriptivă a drumului în sine. În conformitate cu această nouă normă, pasul filosofic hotărâtor menit să prelungească și să confirme inovator miezul conceptual al teoriei kantiene ar consta în elaborarea riguroasă și pertinent-expozitivă a unui nou tip de sinteză, care să păstreze firul metodologic al noțiunii create de Kant, dar care să conțină în același timp determinări și caracteristici potrivite noii sarcini. Agentul privilegiat al reflexiei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ale cogniției). Evaluarea de sine trebuie să fie laxă exact în măsura în care are de surprins o mare de manifestări individuale și în măsura în care pentru asemenea țintă cognitivă nu există un aparat conceptual unanim-consacrat. Ca atare, spre deosebire de evoluția logic-înlănțuită care conduce la tabela kantiană a categoriilor, știința specială care izvorăște din conștiința de sine și se bazează pe reflexie își îngăduie o evoluție surprinzătoare, în termeni inediți și cu miză inovatoare. A doua formă de sinteză este, apoi, neconvergentă întrucât nu i se prescrie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în perspectiva unei lucidități ghidate de conceptul adaptării și corelat unui proces de mișcare a spiritului care împrospătează mereu doctrinele fără a abandona cuceririle trecutului, înnobilând tradiția cu îndrăzneață inițiativă creatoare. Un set de categorii diferit de cele ale tabelei kantiene construiesc o concepție asupra interiorului (asupra personalității) care funcționează după alte legi ale cunoașterii decât cele ale științei consacrate obiectelor lumii și care coboară din înălțimea abstractă a reflexiei logice și transcendentale teoretizată în "Critică" într-un tărâm al cazului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unificare. Este o sinteză care conduce la soluționarea aparentelor incompatibilități. Dacă sinteza cunoașterii obișnuite se comportă după modelul dialectic (menit să depășească înnoitor contradicția și să treacă mai departe), aici este vorba de o sinteză mai apropiată de sugestia inițială kantiană, care se menținea în preajma simplei legături. Aceasta din urmă se comportă la rândul ei sporitor, dar prin inserție, prin supraadăugare, nu prin depășire și prin preluarea a ceea ce este adecvat în condițiile unei selectivități care elimină tot ce este diferență
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Natura umană trebuie onorată prin desăvârșirea potențialităților sale și prin alcătuirea creatoare a unui întreg armonic de însușiri stabile, desprinse dintr-o axiologie a cărei ierarhie este încununată tot de determinări de esență spirituală. Apoi, într-o perspectivă de inspirație kantiană, conștiința și personalitatea sunt temei gnoseologic al activităților din știință și filosofie, oferind calea generală de investigație și secondând procesul desfășurat al acesteia cu patos inventiv și ingeniozitate sintetizatoare. Se tinde programatic spre înălțimi pline de implicații metafizice (pe latura
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să identifice acest sine (sau orice altceva) prin intermediul unor proprietăți ce ar putea să-i fie acestuia atribuite (referință de sine fără identificare)"33. Ea dă glas unei întregi teorii non-atributive a conștiinței de sine, care prevede, pornind de la rădăcina kantiană a unității, o conștiință care nu este cunoaștere de sine, care nu apelează la tehnici judicative pentru a institui un procedeu reflexiv. Dincolo de unilateralitățile unor reprezentanți ai modernității analitice, însă, nu se poate trece cu vederea faptul că legitimitatea laturii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
conștiința de sine ca instanță cumulativă (unificatoare) a tuturor cogitațiilor diverse care angajează egoul în experiența sa spirituală. De aici pornind, aplecarea conștientă asupra sectorului noetic este opera conștiinței reflexive care poate institui o subiectivitate de tip gnoseologic similară noțiunii kantiene, a cărei individuație punctuală o reprezintă fiecare conștiință subiectivă particulară a cercetătorului în știință. Astfel este statuată condiția de posibilitate însăși a cunoașterii și o dată cu ea coborârea noțiunii de "rațiune universală" din determinarea ei abstractă până la o integrare personalistă de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]