1,358 matches
-
mistuitoare”. Caricaturizarea artei, ne avertizează Călinescu, este de asemenea o formă de kitsch: un avantaj ”strategic” extrem de important a fost tendința kitschului de a se preta ironiei. [...] avangarda rebelă a făcut uz de o multitudine de elemente împrumutate direct din kitsch pentru a-și atinge scopurile ironic dezintegratoare<footnote Matei Călinescu, op. cit., p. 224 footnote>. Rareori și doar izolat se mai pot întâlni elemente artistice autentice, amalgamul produselor artistice de prost gust și de calitate îndoielnică domină “piața culturală” și sufocă
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
și lipsite de orice profunzime, sporind astfel numărul “filosofilor” și al “scriitorilor”. Caracteristica principală a ceea ce este denumit “artă” în ultimile decenii este fără îndoială superficialitatea, iar pasivitatea, combinată cu superficialitatea sînt... premise importante pentru modul de gândire care generează kitsch-ul<footnote Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, Polirom, 2005, p. 248 footnote>. Artistul postmodern nu se mai străduie, datorită inaptitudinilor sale creatoare, să transmită un oarecare mesaj celui care privește lucrarea sa, ci se mulțumește doar cu expunerea produsului
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
cu abilitate acest fenomen: La ce se gândește artistul-kitsch atunci când se așează la lucru? Evident, în primul rând se gândește să impresioneze și să facă plăcere consumatorului mediu, care îi va cumpăra produsele. Estetic vorbind, putem spune deci că artistul kitsch folosește - conștient sau nu - un ”principiu al mediocrității”, care îi oferă cea mai bună garanție că lucrările sale vor fi primite favorabil.<footnote Idem., p. 242 footnote> Așa zișii ”artiști” din postmodernitate ignoră faptul că unele manifestări artistice au apărut
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
mai fi nevoie de nici un minim de originalitate, de cele mai multe ori plagiind și eclectizând diverse alte produse “artistice” care nu de puține ori se dovedesc la rândul lor ca fiind falsuri. Așa se explică eclectismul funciar al stilului care este kitschul<footnote Matei Călinescu, op. cit., p. 242 footnote>. Putem concluziona cu ușurință că datorită “goanei după aur” - goanei după bani și după putere -, suntem martorii unei decăderi spirituale terifiante ce are ca efect direct asupra culturii o devalorizare îngrijorătoare. Duchamp a
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
a unui pisoar ca fiind o lucrare de artă, dar probabil că mesajul era clar și transmitea generațiilor următoare că arta începând cu acel moment este doar un “element” insignifiant pe care se poate oricine ușura. ... Duchamp a recurs la kitsch... pentru a respinge câteva crase concepții estetice greșite și convenții epuizate...<footnote Idem., p. 247 footnote>. Și probabil că Duchamp nu s-a înșelat din moment ce non-valori se îngrămădesc unele peste altele cerând întâietate și dorindu-se a fi considerate elemente
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
hiperrealiștilor par a fi realmente fotografii, arta rămâne ireparabil păgubită de tehnica de execuție clasică pe care se punea accent altădată, lucrările lor fiind executate cu utilaje sofisticate precum aerograful și retroproiectorul și de cele mai multe ori sunt doar degradante produse kitsch. Abstracționismul a declanșat degradarea tehnicii de execuție deoarece artistul nu mai este constrâns de redarea calitativă, ci poate expune publicului, ca fiind ”operă genială”, orice mâzgâleală aberantă și mizerabilă (și la propriu și la figurat). Totul ține de conceptul prezentat
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
a infatuării este aceea că prostul este întodeauna sigur pe el, pe când deșteptul se îndoiește mereu de ce știe. Această succintă analiză ne dezvăluie una din fețele ”teribile” ale postmodernismului: aceea că dimensiunea estetică principală a acestei perioade este, fără îndoială, kitsch-ul. Acest fapt, probabil datorat exacerbării ego-ului individual, de necredință și de respingerea divinității, face aproape imposibilă o recunoaștere, chiar și axiologică, a valorilor culturale atât precedente cît și actuale. 3. ARTA HOLOTROPICĂ Susținem faptul că artistul este capabil să
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
organiza abortion-partys. După operație, fetusul era strivit, malaxat, amestecat cu aluat și Împărțit Între participanți. David Înțelese rapid că sataniștii cei mai avansați nu credeau deloc În Satan. Erau, ca și el, materialiști convinși, și renunțau rapid la ceremonialul cam kitsch cu pentagrame, lumânări, tunici lungi și negre; acest ritual avea mai ales scopul de a-i ajuta pe Începători să-și depășească inhibițiile morale. În 1983, fu admis la prima crimă rituală, victima fiind un bebeluș portorican. În timp ce David Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
arată a nimic și nici nu este nimic. Conny e isteață și se îndrăgostește imediat de el, pe când era încă un nimeni, ceea ce este o notă bună pentru inima și caracterul ei, adică pentru lucrurile care contează cu adevărat. Buclele kitsch ale spectatorilor se leagănă ritmic, ca o coadă de cocoș, și așteaptă cu bucurie clipa în care - mângâiate de mâinile unor fete care sunt fie ucenice coafeze, fie viitoare secretare - vor apărea drept ceea ce sunt de fapt, și anume buclele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ale spectatorilor se leagănă ritmic, ca o coadă de cocoș, și așteaptă cu bucurie clipa în care - mângâiate de mâinile unor fete care sunt fie ucenice coafeze, fie viitoare secretare - vor apărea drept ceea ce sunt de fapt, și anume buclele kitsch ale unor ucenici și tineri funcționari. Morala este că nu‑i bine să vrei să pari mai mult decât ești. Eroii de film încearcă uneori intenționat să pară mai puțin decât sunt. E pur și simplu de neînțeles. Câteodată, mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ai aflat? — A fost foarte interesant, zise Popescu și se opri. În tăcerea instalată brusc În cameră după vorbele lui se auzi prima sorbitură a fetei. Evitau să-și Întâlnească privirea, nu se știe de ce. Fata privea cu atenție desenul kitsch de pe ceașca de porțelan calitatea a doua. Grințu aștepta ca unul din ei să Înceapă să povestească. Era avid de informațiile lor. Popescu se prefăcea că se gândește la ceva sau că nu știe cum să-și Înceapă povestea. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pâinea și ceapa puse pe masă de bătrân. Tac amândoi și se uită peste câmpul care Începe dincolo de gardul viu al curții. Între ei doi ar putea fi o legătură secretă, dar autorul acestor rânduri o ignoră deocamdată cu desăvârșire. * (KITSCH)... cuvântul abțibild fiind unul din nu prea numeroasele neologisme de origine germană ale limbii române. El semnifică, la propriu, În română ca și În limba de origine, o imagine tipărită În culori pe o suprafață gumată care, prin umezire, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
atârnată cu un lanț de aur aproape invizibil în mijlocul încăperii; flăcăruia ei răspândea o aromă discretă. — Bine-ai venit în cuibușorul meu, Michael, spuse Findlay, lepădându-și pelerina pe care și-o pusese pe umeri. Scuză, te rog, tot acest kitsch, acest orientalism de doi bani. Am fost crescut de părinți necultivați, într-un mediu sărman și auster. De aceea, am încercat mai târziu în viață să evadez din acest mediu. Dar n-am fost niciodată un om bogat. Ceea ce vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
seara În loc să tot vedem lichenii de pe Titanic Într-o scufundare serial de zece ani În apele reci ale lui Discovery, ca să Înțelegem de ce s-a izbit, de ce era un aisberg acolo, În orice caz În Tombstone, acest ceva supraomenesc de kitsch, de artificial, de western, și debordînd de-o fără de cusur lipsă de simț actoricesc - de regizor ce să mai amintesc, sper că l-au mîncat ăia doi cu fălcile lor din filmul cu rechini -, te Întrebi, tot după jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
producă nu prin text, ci aproape exclusiv prin atmosferă. Mai Întîi, camera de hotel: mică, mizeră, suspectă. Un pat, o masă, un scaun, mașina de scris Remington neagră, și, deasupra ei, atîrnată pe perete, o fotografie Înrămată Într-un desăvîrșit kitsch hollywoodian al anilor ’40: o femeie, În costum de baie, stînd cu spatele spre privitor pe plajă. Ceva nu-i priește lui Barton, deoarece nu izbutește să scrie nici un rînd. Începe să-și pună Întrebări, se agită, se frămîntă, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din Mondorama, de unde Petre Nicodim atacă cu Întrebări retorice și multe alte semne de punctuație, Europa. O judecă la rece, la cald, pe-o pagină-ntreagă, e supărat, o incriminează trepidînd și-i arată ca Necruțătorul viciile: „prosperitate, egoism și kitsch”, o frămîntă, o Înfierează, o pune cu spatele la zid, ironic, neiertător, apoi abătut: „istoria e nerecunoscătoare”. Iar e de vină istoria. Niciodată nimic despre biologie, arheologie, mutanți. De vină pentru tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul etc. sînt istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mirare În plus, am mai constatat că belgienii Încă n-au inventat gardul. Am colindat toată Flandra Orientală și n-am zărit nicăieri asemenea Împrejmuiri, nici măcar o ulucă, nici măcar formală. Și azi mă mai Întreb uneori cum izbutesc să evite kitsch-ul, pentru că la oamenii cei mai obișnuiți te izbește eleganța interioarelor, bunul gust al decorațiunilor, lipsa artificialului și prețiozității, de unde toate astea, deoarece, mărturisesc chiar ei, fără urmă de complexe, de citit nu prea citesc, la teatru nu se-nghesuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai complexe, așadar, decât manifestările frumuseții. Analiza lui Eco se orientează treptat de la extremele noțiuni ce materializează, în concepții străvechi dar și contemporane, grotescul (elemente ale infernului dantesc: “nebunie, demonism, diformități, până la freaks și horrorul filmelor secolului XX”) până la modernul kitsch care stabilește înregistrarea unui triumf al urâtului într-o societate în care estetica sa nu mai este privită sub forma unor “reprezentări frumoase ale lucrurilor urâte, ci reprezentări urâte ale realității”. Granița abstractă punctată între cele două aspecte aflate într-
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
jurnale un loc inegal; la M., performanțele senzoriale sunt subordonate reflexivității și distanțării; la A. (Aura, Aurora), patinatoare și apoi alpinistă, discursul amoros copleșește jurnalul. Dacă intenția lui M. Mincu a fost aceea de a parodia acest tip de discurs kitsch, În care banalitatea și frivolitatea stau alături de formulări problematizante, absența indicilor de detașare, ca și prelungirea sa excesivă devin intrigante și obositoare. Punând semnul egalității Între deconstrucția semnului și construcția romanescă, Marin Mincu face din A. o mașină analitică ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
masă atât de bogată în determinări și posibilități". În termenii teoriei culturii de masă, avem de-a face cu divulgarea de forme recunoscute și consumate doar pentru a produce efecte, fenomen care, în estetica germană, este denumit prin intermediul termenul de kitsch. 1.7.2. Stilul Un alt concept care se regăsește în teoriile explicative ale modei vestimentare este cel de "stil" (style). Sensul propriu al acestui termen derivă, în mare parte, de la stilus, cuvânt care, în limba latină, desemna un obiect
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modă. Alte definiții au fost formulate în baza modelului teoretic al societății de consum (J. Nelson, 2007, 169), conform căruia identitatea socială este exprimată prin intermediul bunurilor și comodităților pe care economia le lansează pe piață. Astfel, renumitul analist al psihologiei kitschului, Abraham Moles (1976/1980, 162) susținea că moda poate fi definită ca "zona de inflexiune a densităților de repetare a gusturilor sau motivația cumpărării", adeziunea la curentele modei ilustrând un comportament conformist (Keep up with the Joneses!) și dorința de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
style in the evaluation of women in management", în M.R. Solomon (ed.), The Psychology of Fashion, Lexington Books, New York, 1985, pp. 321-335. Castiglione, Baldassare, Curteanul, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodern, Editura Polirom, Iași, 2005. Chaney, Lillian H. și Martin, Jeanette C., The Essential Guide to Business Etiquette, Praeger, Londra, 2007. Chattaraman, Veena și Rudd, Nancy A., "Preferences for Aesthetic Attributes in Clothing as a Function of Body Image, Body
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Miller, Kimberly A., "Dress: private and secret self-expression", în Clothing and Textiles Research Journal, 15, 1997, pp. 223-234. Moldoveanu, Andreea, "Fenomenul atribuirii", în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie: teorie și aplicații Editura Economică, București, 2006, pp. 205-215. Moles, Abraham A., Psihologia kitsch-ului: arta fericirii, traducere de M. Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1980. Molnár, Virág și Lamont, Michèle, "Social categorization and group identification. How African-Americans shape their collective identity through consumption", în Andrew McMeekin (ed.), Innovation by Demand: An Interdisciplinary Approach to
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tripartită are și culegerea de nuvele Vin râmele (1993), care include textele respinse de cenzură la editarea cărții anteriore. Majoritatea narațiunilor se plasează în aceeași formulă mixtă - notația cotidianului și parabola -, de astă dată orientată orientată spre surprinderea aspectelor sordide, kitsch ale realității. Secțiunea Comedii reale prezintă în manieră aparent ilară cazuri bizare și tragice (un caz de schizoidie, în Robertina, un dușman de clasă), Tragedii inventate supun analizei situații existențiale neobișnuite, modelul predilect de personaj fiind insul cu evoluție interioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
în când, a inconștientului - toate acestea sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale relevă surprinzătoare convergențe cu proza optzecistă, prin experimentele inter- și metatextuale, prin utilizarea pe scară largă a kitschului și prin construcția unor distopii terifiante. Nota particulară a cărților lui P. în raport cu aceste orientări e dată de configurația personajului, care constituie ținta predilectă a testărilor narative. Dincolo de modulațiile survenite de la un volum la altul, proza lui poate fi citită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]