1,385 matches
-
cei din jur la coalizări delatoare. Căci licheaua încurajează delațiunea și alte situații de acest fel. De ce este periculoasă licheaua? Pentru că atunci când se simte amenințată poate cataliza și ațâța la linșaje simbolice. Și, în general, pentru că nu se dă în lături de la nici o nemernicie (nu neapărat una mare, dar măcar una medie). Nu în ultimul rând, licheaua este periculoasă pentru că formează alte mici lichele care ajung să prolifereze și să construiască, la urma urmei, un întreg sistem. Licheaua matură își crește
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Cutiile poștale sunt de obicei vandalizate, smulgându-li-se încuietorile. Geamurile de la ușa de la intrare în bloc sunt când și când sparte; interfonul, pentru care toți locatarii au plătit, este furat sau stricat destul de repede. Petrecăreții nu se dau în lături, însă, și de la gesturi scatologice la propriu, chiar dacă acestea sunt mai rare: uneori, dimineața, pe balcon atârnă resturile uscate ale unei vome la beție sau pe pervaz tronează încolăcit un excrement. Dacă administratorul blocului solicită o explicație din partea turbulenților adolescenți
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Tudor, exprimă perfect spiritul meteorologic, învârtirile de giruetă, învârtelile de valori ale patriotului-șef. Ceea ce azi este acoperit cu noroi, mâine poate fi prezentat în tonalități sărbătorești. Directorul temperamentos practică pamfletul și oda cu aceeași dezinvoltură, răsfățându-ne, alternativ, cu lături și apă de trandafiri. Oricum nu semnează cu nume și prenume, ci, curajos ca-n comediile lui Caragiale, ni le dă anonime. Curajul lui Corneliu Vadim Tudor este, cu alte cuvinte, la fel de volatil ca și patriotismul său. El nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
ca să nu se răzgândească arbitrul și cu fani învinețiți de ură împotriva echipei adverse. La nivelul cel mai de jos, patronii agramați, ale căror declarații sunt vânate de o ciurdă de ziariști... Nu se mai vede mingea de fotbal de lăturile împroșcate pe gazon, ca și de femeile goale ori mașinile ultimul răcnet cu care presa tabloidizată întreține pasiunea microbistă. Nu mai poți vedea fazele, pasele, driblingurile, momentele de virtuozitate tehnică, gândirea strategică. Competiția sportivă tinde, la noi, către un spirit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
în sacoșă. De două ori cred că mi s-a întâmplat rușinea. Nu, nu eram un ratat, eram un ins care câștiga bătăliile cu coada, trebuia să o fac mândră pe mama de achizițiile mele. Nu, nu mă dădeam în lături de la lupta fizică cu coada. Coada îmi arăta caracterul, ea m-a format: răbdare, rezistență, lipsă de gânduri, povești, imaginație. Odată era ora 7 dimineața. Eram cu tata la mezeluri. Și unul l-a îmbrâncit pe taică-meu care era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
se atribuie supranume înfricoșătoare. La noi, în arena politică, e invers: doi titani loco își lipesc reciproc pe frunte etichetele cele mai derizorii. Doi eroi ai timpului nostru, amândoi cu o mână pe cruce și cu cealaltă pe găleata cu lături. Ca-ntr-un basm cu zmei scăpați pe maidan, Vadim Tudor și Gigi Becali se prind de brăcinar și se înfundă în noroi, întâi până la glezne, apoi până la mijloc și chiar până-n gât. Din această poziție se porcăiesc vitejește. Vadim
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
felul ăsta sunt meșter bătrân... De fapt, totdeauna mi-am considerat versurile ca pe un fel de jurnal intim și, pe cât mă țineau balamalele, autentic, deseori la marele fix... Însă de la citit jurnalele altora nu m-am dat niciodată în lături! M-au fascinat câteva, le-am subliniat, le-am comentat... pe marginea filei, de-a lungul sau de-a latul... sau în veșnicile agende... am învățat din viața scriitorilor enorm... Nu le mai enumăr, sunt multe... Dar cu tronc mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
rupă într-o psihanaliză de coafor, arătându-ne un Joyce chinuit de castrări, masochisme etc. Fashionable. Aceleași persoane, puse în fața unor rânduri sincere, scrise de un bărbat care a iubit cu pasiune, întreaga viață, o singură femeie, se trag în lături, cu mâna la gură...: cum poți respinge cuvintele unui scriitor care a teoretizat „dezgroparea“ momentului, dezbrăcarea celei mai banale scene până la revelarea esenței sale - epifania... ? Adică, dacă nici copularea nu naște epifanii, în ce naiba să mai credem? Adică nici căcatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
prin lupta poporului muncitor din țările cu democrație populară și să readucă vechile regimuri de exploatare și asuprire”. Despre Tito, cursanții sunt învățați că este „un vechi spion și provocator al imperialiștilor americani și englezi”. Nu s-a dat în lături de la nicio „mârșăvie pentru a lovi în mișcarea muncitoreasca, pentru a menține clasa muncitoare sub jugul exploatării și asupririi capitaliste”. S-a înconjurat de „o bandă întreaga de ticăloși” și a figurat pe statele de plată ale serviciilor secrete încă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a aparține unei "elite" îl predispune la corupție și violență. Este bine ancorat în prezent, dar folosește cu abilitate trecutul și planifică viitorul în care are de jucat un rol tot mai important. Maestru al combinațiilor, nu se dă în lături de la fapte de corupție și ocolește cu abilitate legile atunci cînd interesele i-o cer, atrăgîndu-și și alți colegi de partea lui, pentru a nu fi singurul responsabil al ilegalităților comise. Parvenitismul îl face să-și însușească o anumită filosofie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
om de știință. Este inteligent, dar pervers. Își alege deținuții cei mai educați, pe care vrea să-i supună, să le distrugă rezistența. Are nevoie de recunoaștere profesională și scrie multe articole în revistele de specialitate. Nu se dă în lături de la plagiat și deseori articolele sale au o calitate științifică îndoielnică, de care nu este însă conștient, de vreme ce le etalează cu mîndrie. Îi place să facă paradă de cultura pe care o deține și adesea îngrămădește fără nici o noimă teorii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fără să te îngrijorezi. Confortul, ca niciodată, era perfect, mulțumirea de sine, nemărginită. Țintuirea la podea nu ți se părea deloc dezagreabilă, de fapt, n-aveai timp să te gândești lucrai cu plăcere, interesat. Deodată, ușa s-a dat în lături și în secunda următoare a răsunat o voce ca un tunet de vulcan în plină activitate: Când aduci dosarul ăla?! Vârtejul colosal te-a săltat fulgerător, te-a aspirat cu repeziciune pe fereastra deschisă. Noroc de copacul mare și verde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ridica un nou lot de cărți pentru bibliotecă. Ce rost au toate astea?! își spuse nemulțumită și se ridică în picioare cu mișcări aproape nervoase. Merse apoi, fără scop, spre golul prea luminos ce contura perfect cadrul ușii, lăsată în lături. Aerul cald și soarele îi mângâiau fața și brațele. Stătu așa, nemișcată, câteva clipe să hotărască ce să facă, dacă avea ceva de făcut în ziua aceea. Se rezemă de stâlpul ușii și privi în lung strada principală, puțin animată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mii de oale de mân care, am făcut teme, am ascultat Vivaldi, am încercat să trăiesc normal. Greu. Am vrut să-i ajut pe toți și să le fac pe toate. Eram mândră că pot, că nu mă dau în lături de la nimic. Aveam un serviciu bun și copii mari. N am vrut să sufere ca mine; mă străduiam o lună să cumpăr o solniță. Am făcut credite, am împrumutat bani, așa cum fac mulți în România. Fata cea mare se măritase
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ei ireverențioasă, ridic și eu tonul ... spunând, ușor răstit, că vreau să vorbesc cu Domnișoara Terente. La răspunsul sec că "eu sunt" ... să cadă cerul pe mine. Abia după ce îi înmânez scrisoarea ... "A, e de la Mihai!", se dă puțin în lături și-mi face semn să intru. Mă introduce într-o cămăruță cu o măsuță și un scaun ... spunându-mi să aștept ... și aștept ... aștept ... Am pus întârzierea pe faptul că desigur s-a dus să scoată vin ... măcar să mă satur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
alt mijloc de a parveni este de a te prezenta la curte și de a-ți asigura acolo un protector puternic din anturajul regelui. Tot pămîntul este baza bogăției și puterii nobililor, dar unii dintre ei nu se dau în lături de la a se îmbogăți prin activități industriale, comerciale sau financiare. În fine, slujirea regelui începe să asigure poziția de nobil, de exemplu sarcinile de secretar al regelui: acesta este începutul nobilimii de robă. Burghezia este diversă, dar în general pe cale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu vor mai oua găinile. La jumătatea postului, se numără ouăle, ca să nu se strice până la Paști. Joi, în săptămâna patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți în loc să li se aducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălătură. În vinerea Paștelui, când vine lumea de la biserică, purtând lumânârile aprinse, se ocolește casa de trei ori și se face cruce cu lumânarea pe pereți, pentru ca locuința să fie ferită de foc, boli și trăsnet. De Paște, cine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu vor mai oua găinile. La jumătatea postului, se numără ouăle, ca să nu se strice până la Paști. Joi, în săptămâna patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți în loc să li se aducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălătură. În vinerea Paștelui, când vine lumea de la biserică, purtând lumânârile aprinse, se ocolește casa de trei ori și se face cruce cu lumânarea pe pereți, pentru ca locuința să fie ferită de foc, boli și trăsnet. De Paște, cine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de persoane de naționalitate română. În alte numeroase cazuri, garda națională română a omorât maghiari. Situația era complicată de retragerea din România a armatei germane conduse de generalul Mackensen și se destrămaseră ordinea și disciplina, membrii acesteia nedându-se în lături de la folosirea armelor dacă se vedeau nevoiți să-și completeze proviziile puține de care dispuneau; artileria grea și-au vândut-o pur și simplu armatei regale române. În această situație Consiliul Național Român a convocat Marea Adunare pentru ziua de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
rigide" (V.N.). În Reflecții asupra revoluției din Franța, principala lucrare a fondatorului gîndirii conservatoare, citim o laudatio adusă prejudecății și înțelepciunii ascunse în ea: Este mai înțelept să perpetueze prejudecata, cu ceea ce are rațional în ea, decît să arunce în lături haina prejudecății și să nu lase în loc decît rațiunea goală; căci prejudecata aduce cu sine și un motiv care pune în acțiune acea rațiune cuprinsă într-însa. precum și un atașament care îi asigură permanența. Prejudecata este totdeauna gata de a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
idealuri ale unei societăți mai bune și mai drepte au fost folosite de tot felul de neisprăviți și de ticăloși în scopurile lor murdare. Și nici nu este de mirare din moment ce însuși ,,tătucul popoarelor” Stalin, nu s-a dat în lături de la masacrarea a milioane de oameni în gulaguri pentru cei care nu acceptau ,,binefacerile socialismului”. Și ,,binefacerile socialismului” în mintea ,,tătucului” includea și jefuirea țăranilor , înrobirea lor în colhozuri în care aceștia să trudească și alții să huzurească, și desigur
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
toate privințele de aceeași părere cu fariseii. Dar ei iubesc atît de mult libertatea în-cît apără cu înverșunare, recunoscîndu-l pe Elohim drept unicul lor stăpîn și rege. Sînt gata să înfrunte orice fel de moarte și nu se dau în lături de la suprimarea rudelor și prietenilor, spre a nu recunoaște vreun om ca stăpîn. Întrucît mulți oameni au văzut cu ochii lor asemenea fapte, mă feresc să vorbesc mai pe larg despre îndă- rătnicia lor. Nu mă tem deloc că vorbele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
peste gazde tocmai când imaginea ursului cu belciug îi încolți în minte. Suflă atunci scurt și purificator pe nări, scuturând înciudat din cap, după care se ridică agale și, cu un oftat, porni spre ușa cortului, dând-o eliberator în lături. Își redobândi astfel, avid, certitudinea că, dincolo de prag, vastitatea îl aștepta, virgină și nubilă, cu toată zestrea ei de nerostite făgăduințe. Privirea-i languroasă pecetlui o dată în plus pactul lor secret; trase apoi cu nesaț în piept aerul complice al
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sine, deși n-ar fi putut spune tocmai el de ce... Ia, mai bine să fie mai deștept ca ei și, în loc sa le dea ocazie să-l ia peste picior, să râdă el necruțător de neroziile lor, împroșcându-i cu lăturile glaciale ale limpezimii ultime primenite impudic în gândul lui, și azvârlindu-i astfel afară dintr-un somn greu, în care tocmai se visau înțelepți și vorbitori cu greutate! Îndărătul feței lui foarte tinere își făcu loc acea infailibilă cuantă de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
instinctul de apărare a confortului său, nu simțea nici o tragere de inimă pentru o asemenea manevră birocratică. Ceva i se dădea la iveală și de înțeles în primul rând lui personal, și nu-i venea să-și întoarcă privirea în lături cu un simplu și plictisit "nu mă privește". De fapt, neputința de a primi daruri îl privea în modul cel mai personal, sau cel puțin ar fi trebuit să-l preocupe, după sugestia psihanalistului său. Îi dăduse cândva să citească
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]