1,874 matches
-
alte surse, aceasta se mai numea și Glafira. Se presupune că, fiind ales staroste, Stan Barbu era un om de toată isprava și un lăutar talentat, pe care fiul său, Vasile (dacă acesta este numele de botez al lui Barbu Lăutarul!) Îl va Întrece, desigur, cu mult. Cât despre data morții, deocamdată ne consolăm cu câteva ipoteze destul de fragile. S-a crezut bunăoară că Barbu Lăutarul ar fi murit În 1858, chiar În ziua de 18 august. Dar fără Îndoială, considerabil
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
talentat, pe care fiul său, Vasile (dacă acesta este numele de botez al lui Barbu Lăutarul!) Îl va Întrece, desigur, cu mult. Cât despre data morții, deocamdată ne consolăm cu câteva ipoteze destul de fragile. S-a crezut bunăoară că Barbu Lăutarul ar fi murit În 1858, chiar În ziua de 18 august. Dar fără Îndoială, considerabil mai mulți de la propagarea legendei, odată ce lăutarul devenise un fel de carte de vizită artistică a protipendadei ieșene din prima jumătate a secolului al XIX
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Cât despre data morții, deocamdată ne consolăm cu câteva ipoteze destul de fragile. S-a crezut bunăoară că Barbu Lăutarul ar fi murit În 1858, chiar În ziua de 18 august. Dar fără Îndoială, considerabil mai mulți de la propagarea legendei, odată ce lăutarul devenise un fel de carte de vizită artistică a protipendadei ieșene din prima jumătate a secolului al XIX-lea, dacă ținem seama că nu exista eveniment monden (cum am zice noi astăzi) care să se respecte, fără participarea tarafului condus
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fel de carte de vizită artistică a protipendadei ieșene din prima jumătate a secolului al XIX-lea, dacă ținem seama că nu exista eveniment monden (cum am zice noi astăzi) care să se respecte, fără participarea tarafului condus de Barbu Lăutarul. Alte ipoteze dau ca date ale morții 1860 sau 1861. Ultimii ani din viața vestitului lăutar sunt de altfel cei mai enigmatici. Nu-l mai găsim pomenit În nici una din scrierile vremii. Devenise doar o amintire la petrecerile domnești, o
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
-lea, dacă ținem seama că nu exista eveniment monden (cum am zice noi astăzi) care să se respecte, fără participarea tarafului condus de Barbu Lăutarul. Alte ipoteze dau ca date ale morții 1860 sau 1861. Ultimii ani din viața vestitului lăutar sunt de altfel cei mai enigmatici. Nu-l mai găsim pomenit În nici una din scrierile vremii. Devenise doar o amintire la petrecerile domnești, o legendă. În „Barbu Lăutarul. Imaginea vieții celui mai zbuciumat veac” (Iași, fără an), Adrian Pascu scrie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ca date ale morții 1860 sau 1861. Ultimii ani din viața vestitului lăutar sunt de altfel cei mai enigmatici. Nu-l mai găsim pomenit În nici una din scrierile vremii. Devenise doar o amintire la petrecerile domnești, o legendă. În „Barbu Lăutarul. Imaginea vieții celui mai zbuciumat veac” (Iași, fără an), Adrian Pascu scrie că ar fi fost văzut cântând „Hora Unirii”, În 24 ianuarie 1859, În fața prăvăliei lui Petrea Bacalu din Iași. În „Lăutarii de ieri și de azi” (ed. a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la petrecerile domnești, o legendă. În „Barbu Lăutarul. Imaginea vieții celui mai zbuciumat veac” (Iași, fără an), Adrian Pascu scrie că ar fi fost văzut cântând „Hora Unirii”, În 24 ianuarie 1859, În fața prăvăliei lui Petrea Bacalu din Iași. În „Lăutarii de ieri și de azi” (ed. a II-a, București, Editura DU STYLE, 1996), Viorel Cosma, consideră „mai aproape de realitate”, apreciind că dacă Barbu Lăutarul ar fi murit În 1858, intervalul de timp ar fi fost prea mare pentru ca Alecu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cântând „Hora Unirii”, În 24 ianuarie 1859, În fața prăvăliei lui Petrea Bacalu din Iași. În „Lăutarii de ieri și de azi” (ed. a II-a, București, Editura DU STYLE, 1996), Viorel Cosma, consideră „mai aproape de realitate”, apreciind că dacă Barbu Lăutarul ar fi murit În 1858, intervalul de timp ar fi fost prea mare pentru ca Alecu Hurmuzachi să-l fi citat alături de Niculae Picu, regretând dispariția lăutarilor: „Numărul renumiților lăutari scade pe toată ziua, când, după faimosul Barbu din Iași, și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Editura DU STYLE, 1996), Viorel Cosma, consideră „mai aproape de realitate”, apreciind că dacă Barbu Lăutarul ar fi murit În 1858, intervalul de timp ar fi fost prea mare pentru ca Alecu Hurmuzachi să-l fi citat alături de Niculae Picu, regretând dispariția lăutarilor: „Numărul renumiților lăutari scade pe toată ziua, când, după faimosul Barbu din Iași, și aici la noi, badea Niculaiu de la Suceava astă toamnă s-au Închinat cu cântecul, ca codrul cu freamătul.” („Foaea Societății pentru literatura și cultura română În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
1996), Viorel Cosma, consideră „mai aproape de realitate”, apreciind că dacă Barbu Lăutarul ar fi murit În 1858, intervalul de timp ar fi fost prea mare pentru ca Alecu Hurmuzachi să-l fi citat alături de Niculae Picu, regretând dispariția lăutarilor: „Numărul renumiților lăutari scade pe toată ziua, când, după faimosul Barbu din Iași, și aici la noi, badea Niculaiu de la Suceava astă toamnă s-au Închinat cu cântecul, ca codrul cu freamătul.” („Foaea Societății pentru literatura și cultura română În Bucovina”, 1865). Cât
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vremii, doar ctitorii și credincioșii cei mai apropiați parohiei respective, menționați sârguincios În condici. În arhiva bisericii, care conține documente Începând cu anul 1800, nu există Însă nici o mențiune, ceea ce, având În vedere popularitatea enormă de care se bucura Barbu Lăutarul, pare destul de curios, mai ales că, În tinerețe, cântase În strana Bisericii Zlataust, iar În 15 februarie 1833 el semnase actul prin care lăutarii alegeau patronul bisericii. Cu hramul Sf. Ioan Gură de Aur, biserica a fost construită de domnitorul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nu există Însă nici o mențiune, ceea ce, având În vedere popularitatea enormă de care se bucura Barbu Lăutarul, pare destul de curios, mai ales că, În tinerețe, cântase În strana Bisericii Zlataust, iar În 15 februarie 1833 el semnase actul prin care lăutarii alegeau patronul bisericii. Cu hramul Sf. Ioan Gură de Aur, biserica a fost construită de domnitorul Gheorghe Duca, În 1683, În doar 30 de zile, pe locul alteia din secolul anterior, construcție din lemn pe temelie din piatră, ctitorită de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ctitorită de Ștefan Tomșa (1563- 1564). Strada cu același nume și mahalaua au devenit celebre grație lui Ionel Teodoreanu, fiind evocate În „Fata din Zlataust”, „Ulița copilăriei” și „Casa bunicilor”. Casa Teodorenilor se Învecinează și astăzi cu gardul bisericii. Barbu Lăutarul a deținut vreme Îndelungată funcția de staroste al lăutarilor, din primii ani ai veacului până la sfârșitul lui 1839. În 19 decembrie 1839 făcea o jalbă de demisie către stăpânire. Nu se cunoaște motivul, se poate presupune că ar fi fost
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nume și mahalaua au devenit celebre grație lui Ionel Teodoreanu, fiind evocate În „Fata din Zlataust”, „Ulița copilăriei” și „Casa bunicilor”. Casa Teodorenilor se Învecinează și astăzi cu gardul bisericii. Barbu Lăutarul a deținut vreme Îndelungată funcția de staroste al lăutarilor, din primii ani ai veacului până la sfârșitul lui 1839. În 19 decembrie 1839 făcea o jalbă de demisie către stăpânire. Nu se cunoaște motivul, se poate presupune că ar fi fost mărirea birului pe care trebuia să-l plătească Eforiei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
făcea o jalbă de demisie către stăpânire. Nu se cunoaște motivul, se poate presupune că ar fi fost mărirea birului pe care trebuia să-l plătească Eforiei sau necazuri prilejuite de situația materială. Vasile Barbu fusese timp de patru decenii lăutarul cel mai apreciat și stimat din Iași, cu relații consolidate la marile curți boierești. Retragerea sa din funcție nu a fost Însă definitivă, pentru că În 1842 candida din nou, devenind staroste, dar al unui singur cartier din Iași. Avea trei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
1845 se răscumpărau din robie, conform „Condicii de Prescrierea birnicilor și a dezrobiților țigani din orașul Eși” (6 iulie 1845). Dacă imaginea devenită clasică, tabloul lui Iosif Iser (fig. nr. 3) după un desen de epocă, nil prezintă pe Barbu Lăutarul cântând la cobză, nici În această privință lucrurile nu sunt clare. Un desen de Carol Popp de Szathmary Îl Înfățișează cântând la nai iar din celebrul foileton publicat În 28 noiembrie 1874 În săptămânalul francez „La Vie parisienne” , În care
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
francez „La Vie parisienne” , În care se povestește Întâlnirea cu Franz Liszt, În iarna anului 1847, la Iași, rezultă că era și violonist. De obicei tarafurile epocii erau alcătuite dintr-un scripcar, un naist și un cobzar. Probabil că Barbu Lăutarul cânta la toate aceste instrumente și bineînțeles susținea și partitura vocală. Era un virtuoz neîntrecut, nu știa notele, dar avea cu certitudine auz muzical absolut și o memorie extraordinară, putând să reproducă fără dificultate cele mai grele pasaje, În stiluri
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pe cântecele cu influență orientală, foarte apreciat dar care avea să treacă În desuetudine În saloanele boierești spre mijlocul veacului, nu constituia nici un fel de piedică În asimilarea noii mode, dansurile de salon occidentale, cadrilul, valsul, mazurca, pe care Barbu Lăutarul le cânta cu aceeași virtuozitate și sensibilitate. Storcea lacrimi cu romanța de o melancolie „sălbatică” „Tu-mi ziceai odată”, cu marșuri naționale și cântece țigănești, revărsări sentimentale și „izbucniri nebune, melancolice ale pustietăților”, cum citim În foiletonul din săptămânalul francez
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vestit În Europa pe genialul virtuoz român, cel care Îl uluise pe Liszt. În volumul amintit, Viorel Cosma reproduce integral acest foileton, citat mereu trunchiat. Imaginea pe care o creează textul, În ultima lui parte, este memorabilă pentru portretul bătrânului lăutar intrat În legendă: „Liszt asculta mereu pe un scaun de stejar, mânca cu ochii pe lăutari și uneori nervii lui simțeau zguduituri, care se oglindeau pe fața sa cea iscusită. Când ultimul acord se auzi, el Își apucă mâinile și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Viorel Cosma reproduce integral acest foileton, citat mereu trunchiat. Imaginea pe care o creează textul, În ultima lui parte, este memorabilă pentru portretul bătrânului lăutar intrat În legendă: „Liszt asculta mereu pe un scaun de stejar, mânca cu ochii pe lăutari și uneori nervii lui simțeau zguduituri, care se oglindeau pe fața sa cea iscusită. Când ultimul acord se auzi, el Își apucă mâinile și pieptul său apăsat avu un suspin de ușurare. - Ah! cât e de frumos! zise el. Toți
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
auzi, el Își apucă mâinile și pieptul său apăsat avu un suspin de ușurare. - Ah! cât e de frumos! zise el. Toți boierii bătură din palme; Liszt luă din buzunarul său un pumn de galbeni și turnându-i În paharul lăutarului zise: «Să bem amândoi, lăutarule!» Amândoi ciocniră paharele. Liszt era atât de impresionat Încât tremura, când turna pe al său. În fundul sălii, boierii, deprinși cu aceste curioase melodii, vorbeau Între dânșii, punând după fiecare bucată câțiva galbeni În paharul minunatului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și pieptul său apăsat avu un suspin de ușurare. - Ah! cât e de frumos! zise el. Toți boierii bătură din palme; Liszt luă din buzunarul său un pumn de galbeni și turnându-i În paharul lăutarului zise: «Să bem amândoi, lăutarule!» Amândoi ciocniră paharele. Liszt era atât de impresionat Încât tremura, când turna pe al său. În fundul sălii, boierii, deprinși cu aceste curioase melodii, vorbeau Între dânșii, punând după fiecare bucată câțiva galbeni În paharul minunatului lăutar. După câteva momente, Liszt
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
zise: «Să bem amândoi, lăutarule!» Amândoi ciocniră paharele. Liszt era atât de impresionat Încât tremura, când turna pe al său. În fundul sălii, boierii, deprinși cu aceste curioase melodii, vorbeau Între dânșii, punând după fiecare bucată câțiva galbeni În paharul minunatului lăutar. După câteva momente, Liszt se sculă și Îndreptându-se către lăutar, Îi zise: «Barbule, m-ai făcut să cunosc muzica ta; am să te fac s-o cunoști pe a mea». Bătrânul lăutar, drept răspuns, puse mâinile la piept și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de impresionat Încât tremura, când turna pe al său. În fundul sălii, boierii, deprinși cu aceste curioase melodii, vorbeau Între dânșii, punând după fiecare bucată câțiva galbeni În paharul minunatului lăutar. După câteva momente, Liszt se sculă și Îndreptându-se către lăutar, Îi zise: «Barbule, m-ai făcut să cunosc muzica ta; am să te fac s-o cunoști pe a mea». Bătrânul lăutar, drept răspuns, puse mâinile la piept și se Închină până la pământ. Liszt se puse la clavir În mijlocul unei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fiecare bucată câțiva galbeni În paharul minunatului lăutar. După câteva momente, Liszt se sculă și Îndreptându-se către lăutar, Îi zise: «Barbule, m-ai făcut să cunosc muzica ta; am să te fac s-o cunoști pe a mea». Bătrânul lăutar, drept răspuns, puse mâinile la piept și se Închină până la pământ. Liszt se puse la clavir În mijlocul unei tăceri ce se făcu deodată. Lăutarul cu scripca În mână asculta cu luare aminte fără a pierde din vedere pe tainicul muzicant
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]