1,533 matches
-
socială. "Frunză verde peliniță, Zace-mi, zace în temniță, Pus de vodă Ștefăniță, Zace-mi Corbea viteazul, Zace-mi Corbea haiducul. În temniță la Opriș, Unde-mi zace Corbea-nchis, Șade-n apă până-n sapă Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu mâini dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță-mi șade? Pentr-un paloș ferecat, Numa-n aur îmbrăcat, De
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
el. Intră în slujbă la palat ca ajutor de grădinar (precum Apollo la Admet sau Hercule la Laomedon). Împăratul avea douăsprezece fiice, cu care se întâmpla următorul lucru. Seara, tatăl lor le încuia într-o sală de bronz, cu șase lacăte. Iar dimineața dansaseră toate atât de mult încât papucii li se zdrențuiseră. Unde dansau și cu cine? Împăratul le promisese de soție pe una dintre ele celui care va dezlega taina. Unsprezece fii de regi și de împărați încercaseră să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din titlu o austeritate ce echivalează cu o cale nou descoperită către grație: ascetismul, înfrânarea, anularea fiorului vital. Și totuși, poemul omonim vorbește tocmai de încercarea unui nonagenar, Feofan, pictor de biserici și meșter de lăcate, de a-și deschide lacătul propriei centuri de castitate pe care o vede în vis, „scârțâind în bătaia/ tuturor gândurilor“. Asceza e doar un mijloc către un scop care-l transcende. Iar scopul este eliberarea. Am mai vorbit și cu altă ocazie despre o mișcare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Te blestem eu pe vecie Să nu mai simtă nimenea Cum îmi plânge inima - III - Vine-o vreme când dorul te arde Să vii la cei rămași departe Dar în loc de părinți cu multă minte Găsești în loc două morminte Doar un lacăt, prins în cui Și vântul bate-a pustiu. Pribegie, pribegie Te blestem eu pe vecie Să nu mai simtă nimenea Cum îmi plânge inima Iași - 2002
?S-a dus fiul meu departe? ... (sau ?Pribegie, pribegie) by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84087_a_85412]
-
înaintate, chiar și în weekend. Pe la șapte fără ceva seara, eram pe la Victoriei. La Muzeul Național de Artă nu era cine știe ce mișcare, vreo doi-trei oameni în curte. Mai sus, Muzeul „George Enescu“ era închis, porțile mari, de fier, ferecate cu lacăte serioase. Muzeul Colecțiilor nu era închis, dar parcă nici nu era cine știe ce primitor. Mi-am spus că „noaptea albă a muzeelor“ e deja compromisă în capitală și am mers mai departe, spre Antipa-MȚR-Geologie. La Antipa am stat jumătate de oră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
prestidigitația face să apară din neant un al cincilea as, sau cînd reușesc să subtilizeze din pachetele deținuților diverse bunuri. Mîinile sînt "uneltele" de învățare a carierei infracționale, făcîndu-se adevărate "meditații" cu cei neinițiați pentru a-i deprinde deschiderea oricărui lacăt, a oricărei uși, pentru a șterpeli din buzunare diverse bunuri. Și tot ele transmit fulgerător mesajele de autoritate, cînd lovesc năpraznic în locurile cele mai dureroase, dar fără a lăsa semne. Iar degetele exprimă singure gesturi, de regulă obscene, fără ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în Limba română și tradițiunile ei, ca ilustrare pentru "limba cărăitorilor". Termenii lor par astăzi învechiți: lumînare ("gîscă"), cocoană ("găină"), barosan ("curcan"), purcea cu sensul de "ladă", ochișori sau ochi de vulpe ("monede de aur"), bidiviu ("băiat, bărbat tînăr"), chezaș ("lacăt"), cînepă ("păr"), zapciu ("cîine") etc. Puține la număr, studiile românești privind argoul au fost sistate o dată cu instalarea comunismului la putere. În politica lingvistică a totalitarismului românesc, argoul a fost obiectul unei ostilități permanente. Atitudine perfect explicabilă dat fiind potențialul său
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuților: "Ăștia cu partidul lor/ și nu vreau s-apuc să mor/ înainte să-i văd lați/ și cu marafeții luați". Unele cîntece descriu resemnarea în fața unui destin implacabil: Că așa ne fuse soarta/ care puse-ntre noi poarta/ cu lacăte și zăvoare/ și paznici cu trăgătoare/ ca să crapi de foc și dor/ fără drept de vorbitor/ să te dea cu halimoase/ și alte vorbe frumoase". Amărăciunea e fredonată în zilele de duminică, atunci cînd deținutul constată că a rămas nevizitat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lumânări, parcă grădina celor duși ar fi prins viață, cu coruri de tineri cântând în jurul locașului de veci al unui fost profesor al lor, cu porțile criptelor nobiliare deschise, unde flacăra lumânărilor sporea întunericul de reflexe rembrandtiene, apărat îndeobște de lacăte uriașe, din alt ev. Pelerinajul nostru ducea deocamdată numai la mormântul unchiului Salustiu, care fusese primul dintre Cotuțești retras acolo, pe aleea unde-l aștepta deja socrul său, Gabor, și pe care aveau să se retragă treptat și alții din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Roland va afla de moartea mea, își va străpunge inima.“ Nu se înșela. Sunt dator să adaug în favoarea ei că, până și în fundul temniței, își crease un domeniu al ei, foarte onorabil. Erau aruncate pe aceleași paie, și după aceleași lacăte, fără deosebire, ducesa de Grammont și o hoață de batiste, Doamna Roland și o femeie de stradă, o călugăriță cucer nică și o recidivistă de la Salpêtrière. Amestecătura aceasta era crudă pentru femeile de rang înalt, expuse astfel la spectacolul zilnic
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
anii 1876-1879 cunosc debutul reculului precipitat al Franței pe toate piețele internaționale. Liberul schimb instaurat în 1860 sancționase deja anumite regiuni industriale ca Rouen și Lille, dar protecționismul instaurat de Jules Méline în 1892 și mai ales în 1897 ("legea lacătului")nu-i folosește mai mult unei economii anemiate în fața reușitei engleze și mai ales germane. A doua putere comercială în 1860, Franța este depășită de Germania în 1871, apoi de Statele -Unite în 1878. Economia franceză reușește totuși să demareze
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fiecare zi puneam zenitul la încercare, dacă se mai ține pe urmele mele sau nu. Aș fi fost fără îndoială dezamăgit de moarte să fi aflat într-o zi că zenitul mă trădează. și continuam să țin taina sub trei lacăte și șapte peceți. Totuși, odată, în răgazul dintre două jocuri, îi spun lui Adam al Vicii cât de ales este creștetul meu, sub tăria cerului. Numaidecât Adam își ridică și el ochii - și o ia razna. Pe urmă se întoarce
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Mergea», zice Adam. «și cu mine mergea, răspund eu, dar atunci de ce nu crapă în două?»” (L. Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor) Ghid de lucru: 1. Rezumă subiectul textului. 2. Explică taina pe care copilul o ținea ascunsă „sub trei lacăte și șapte peceți”. 3. Explică sensul afirmației: „cât de ales este creștetul meu, sub tăria cerului”. 4. Povestește care a fost „o nouă încercare” a cerului. 5. Realizează o scurtă caracterizare a personajului principal. 6. Explică sensul formulei „zău curat
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
deasupra. Când te apropii, vezi că există o cutie de lemn sculptată, ca o casetă veche. Așezată pe zid. Ea are un capac deschis fixat cu balamale din alamă și o încuietoare în partea din față; de încuietoare atârnă un lacăt deschis. Când ajungi la fântână, te oprești și, luând cutia în mână, pui în ea toate lucrurile pe care le recunoști că te fac să fii stresat. Numără-le pentru tine în timp ce le pui în cutie...Ia-ți tot timpul
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
mână, pui în ea toate lucrurile pe care le recunoști că te fac să fii stresat. Numără-le pentru tine în timp ce le pui în cutie...Ia-ți tot timpul necesar pentru a face aceasta. Când ai terminat, închide încuietoarea, fixează lacătul și aruncă cutia în fântâna fără fund. Să plece...să plece de tot. Să plece teama, să plece sentimentul de rănire personală...Acum respiră adânc, adânc și relaxează-te. Te plimbi până găsești un loc unde poți să stai jos
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Voiculescu. Se decelează temele poetice individualizante: solidaritatea cu mediul natural, nostalgia vetrei țărănești, idealul socialist de viață colectivă, vibrația politicului. Este instructivă o observație de principiu a criticului: "Talentului, când există, nu i se opune nimic, nu-i rezistă nici un lacăt: este ca iarba fiarelor. De aceea "cînd astăzi asistăm la asaltul unei generații artificiale de poeți sociali sau politici, e bine să se știe că nu politica lor e blamabilă (niciun material de artă nu e blamabil, după cum nu este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de măritiș al Oanei găsim în De la Zalmoxis la Genghis-han433. Eliade remarca legătura dintre calitățile atribuite de către popor mătrăgunei și "ierbii fiarelor" (în unele zone, însușirile mătrăgunei le are floarea de ferigă 434): calitatea de a facilita treceri, intrări (descuie lacăte, ajută nașterile etc.), rămășită evidentă a riturilor de trecere. Ea face parte dintr-un lung proces de asociere (luna, oceanul, scoicile, perla, voalul - spuma mării care a creat-o pe Afrodita - mătrăguna, iarba fiarelor), bazat pe aceeași logică folclorică prin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
jidovilor" "urieși", se găsesc mai ales într-un vas sau o "căldare" de aramă, sau în preajma unui semn, un "bour", iar în cazul averilor fabuloase ale bogaților sau ale împăraților, în "tainițe adânci", "beciuri mari" cu uși de fier și lacăte de nedescuiat. Există comori bune -lăsate spre norocul cuiva - și comori rele, "vrăjite, afurisite, legate", păzite de spirite (știma/duhul banilor, diavolul sau "cel-de-pe-comoară") care "aprind focul pe ele", bani care rămân "jurați" în pământ sau care pot fi luați
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cum rănești, să curgă rășina dintr-un trunchi./ Ți-e sufletul în mânele mici, sau în genunchi?/ Dacă ți-aș da sărutul fecund pe sterpul pântec,/ aș deștepta în tine iubirea, ca un cântec?/ Și ca în vechi sertare cu lacătul stricat,/ aș regăsi ce-i simplu în tine și curat?/ Ți-e sufletul în carne închis, ca într-o cramă/ în care mustul sparge fierberea lui de vrană/ și nu găsește, ca să țâșnească, o canà.../ ...Și-i fericit că este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
le inspira o siguranță casnică. Dar avea și ea perfidia ei. De-abia adoptată de Rică, disciplina în gândire începuse deja să-i siluiască făptura cu muchiile ei dure. Rezervă circumspectă... bun, dar până când? Ideea de a-ți pune singur lacăt la gură când alții oricum de-abia așteaptă să o facă se vădea a fi o trecere fără perdea în tabăra multhulită a gardienilor. Taci, dar tăcerea asta îți sapă glasul până când, încercând să ți-l regăsești, constați că s-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mă trece o durere ascuțită în încheietura care e de multă vreme inertă. Îi pregătesc culcușul. Iau o perdea de tul din sacristie și fac un scutec. E foarte slăbit dar nu pare să-l doară. Mă hotărăsc să forțez lacătul de la dulapul cu vin de împărtășanie, cec 50 cor. Se adapă greoi din cupă și adoarme. Aprind câteva lumânări, îmi iau un taburet și mă așez lângă el. Respiră ușor, destul de încet, întrerupt de suspine neregulate. Însemnări: Ora 20 Puls
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
durată. Vremea datoriei și a austerității Pe parcursul acestor etape inițiale ale războiului, nimeni nu mai vorbește, desigur, despre flirt. Era momentul despărțirilor sfâșietoare, al datoriei și al austerității. Chiar înainte de plecarea trupelor, perspectiva separării cuplurilor și spectrul morții descuie multe lacăte morale. Îmbrățișările dintre soț și soție, dintre amant și ibovnică devin mai înflăcărate, mai imperioase. Unele fete tinere, precum cea pe care o înfățișează romancierul Léon Frapié în Contes de la guerre, nu șovăie să se dăruiască logodnicilor lor, pe care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai pervers decât tot ce trăise până atunci. Mai rea chiar decât "domnișoara Tachinează-Penis" i se pare a fi "masturbatoarea profesionistă", care își satisface partenerul în mod mecanic sau îi permite "tot felul de libertăți umede", dar "punând fără milă lacătul de oțel pe premiul cel mare". "O, membrana aceea intactă! O, urmele argintii, ca de melc, de pe chiloții de mătase!" se revoltă el, deznădăjduit. Iată-ne departe, tare departe, de poezia și încântarea pe care le evocă Maïté V. și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
noua libertate pe care o oferea pilula. Sexualitatea iese așadar din sfera tabuului, unde fusese închisă până atunci. Ea devine un subiect social și politic. Menghina interdicțiilor care ținea zăvorât erotismul se destinde și mai mult. Dacă pilula spărgea un lacăt biologic, studenții din Mai '68 au contribuit la spargerea unui lacăt moral. Pornind de aici, totul se schimbă cu mare repeziciune. Liberalizarea moravurilor, inițiată cu un secol în urmă, se accelerează. Mutațiile sunt atât de uluitoare, atât de rapide, încât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sfera tabuului, unde fusese închisă până atunci. Ea devine un subiect social și politic. Menghina interdicțiilor care ținea zăvorât erotismul se destinde și mai mult. Dacă pilula spărgea un lacăt biologic, studenții din Mai '68 au contribuit la spargerea unui lacăt moral. Pornind de aici, totul se schimbă cu mare repeziciune. Liberalizarea moravurilor, inițiată cu un secol în urmă, se accelerează. Mutațiile sunt atât de uluitoare, atât de rapide, încât se vorbește de "revoluție sexuală". Femeile, militantele din Mișcarea de Eliberare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]