48,004 matches
-
pentru siropuri și dulcețuri. Câte și mai câte! Avea o cămară ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce; slănină de proc mistreț și cârnați de urs; păstrăvi marinați și borcane cu oțet de mere; putini cu chefir de capră și lapte de măgăriță. Îi aduceau pădurarii și ciobanii din împrejurimi atâta lapte de măgăriță că se îmbăia cu el. În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce; slănină de proc mistreț și cârnați de urs; păstrăvi marinați și borcane cu oțet de mere; putini cu chefir de capră și lapte de măgăriță. Îi aduceau pădurarii și ciobanii din împrejurimi atâta lapte de măgăriță că se îmbăia cu el. În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ciobanii din împrejurimi atâta lapte de măgăriță că se îmbăia cu el. În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de pește, ca și din vinul de coacăz negru pe care-l pritocea în butoiașe de dud îngropate-n pământ, ocrotit sub umbră de stejar, de curgea ca un foc întunecat în sânge, limpezind mintea, se-nfrupta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sanitară, luând ființă școli generale și profesionale, un liceu cu profil agricol, dispensare și circumscripții medicale, policlinică etc. Datorită industriei textilă și de prelucrare a lemnului, culturilor de cereale, de cartofi, de sfeclă de zahăr, pomiculturii și creșterii animalelor pentru lapte și carne, profilul economic al raionului Fălticeni devenise industrial agrar. Concomitent cu dezvoltarea vieții economice și sociale, a crescut și nevoia de informare și comunicare, de legături între membrii societății, între diferitele ramuri ale economiei naționale, serviciile poștale și de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cărnii de vită, a vânatului bogat și a peștelui gustos. Produsul nelipsit de pe masa bucovineanului este smântâna, care se consumă dimineața, unsă pe felia de pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și ținutul vechilor mânăstiri, care
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și au avut copii mulți - fete și feciori. Fetele s-au măritat și au plecat la casele lor. Atunci când Zoița, nevasta lui mergea în grădină îi trebuia o zi întreagă să o colinde pe toată. Avea vite multe că turna laptele cu găleata într-un butoi mare de lemn și dădea lapte de pomană tot cu găleata la necăjiții din sat. Nevastă-sa nu ieșea niciodată din cuvântul lui. Atunci când punea să facă mămăligă îl întreba: „Stăvăra, câte căni să pui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
măritat și au plecat la casele lor. Atunci când Zoița, nevasta lui mergea în grădină îi trebuia o zi întreagă să o colinde pe toată. Avea vite multe că turna laptele cu găleata într-un butoi mare de lemn și dădea lapte de pomană tot cu găleata la necăjiții din sat. Nevastă-sa nu ieșea niciodată din cuvântul lui. Atunci când punea să facă mămăligă îl întreba: „Stăvăra, câte căni să pui?” Șapte sau mai multe, după câți oameni aveau la masă. Anii
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fost obligat de voie de nevoie să se căsătorească cu o fată din satul vecin. Și cum zicala este adevărată. „Averea mărită muerea” și Toader - fecior frumos, cu părul blond, ochii albaștri, mustăcioara lui - spicul grâului, fața lui ca spuma laptelui, de statură mijlocie, se pricopsise cu o femeie mai în vârstă decât el, mai înaltă, mai grasă, cu o față lungă, neagră și încruntată la figură, de-ți venea să tot fugi de ea. Cu alte cuvinte mânca pui cu tot cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în casă și a băut câteva înghițituri dintr-o sticlă cu rachiu pe care o avea pe geam și, după vreun sfert de ceas, a început să se zvârcolească și să strige: Mor! Mor de-acu, Ioano! Mor ... adu-mi lapte că mor! Și până a venit Ioana cu laptele din sat, Lupu a plecat ... a plecat pentru totdeauna. Și a rămas Ioana văduvioară tinerică, cu trei copii. Agripina, pentru a ajuta-o pe Ioana, s-a sfătuit cu trei feciori
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sticlă cu rachiu pe care o avea pe geam și, după vreun sfert de ceas, a început să se zvârcolească și să strige: Mor! Mor de-acu, Ioano! Mor ... adu-mi lapte că mor! Și până a venit Ioana cu laptele din sat, Lupu a plecat ... a plecat pentru totdeauna. Și a rămas Ioana văduvioară tinerică, cu trei copii. Agripina, pentru a ajuta-o pe Ioana, s-a sfătuit cu trei feciori să-i facă o căsuță în apropiere, la marginea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
el târcoale, dar fata avea și ea părinți, că doar nu era a nimănui. Cât despre Petrache, el era de statură mijlocie, fața de culoare șatenă spre brunet, ochii negri ca ca la un șarpe, păr negru, dinții albi ca laptele, la trup era nici prea gras, nici prea slab, era cum îi stă unui flăcău mai bine. Și fata și flăcăul erau de aceeași vârstă. S-a hotărât Petrache să meargă cu oameni, să ceară fata gospodarului. Zis și făcut
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe izlaz; 11 sate interziceau pătrunderea animalelor care nu erau în proprietatea obștenilor, altele percepeau o taxă; un sat prevedea obligația de a ține animalele la munte, pe izlaz putând fi aduse la păscut doar vitele trăgătoare și vacile de lapte; cinci sate prevedeau ca cel care nu are animale să fie despăgubit în bani de către obște. Noile reguli erau poate prea detaliate pentru a fi respectate dintr-odată de comunități, care erau obișnuite cu accesul liber la sistemele de resurse
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să stai în calea lor? Ăia s-au învățat, anglo-saxonii, să fie stăpânii lumii — și muscalii zic niet! Ei asta-i... Păi hai să ne batem! I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci de kile de lapte pe zi și apoi se baligă în șiștar. Rușii sunt la fel de imperialiști ca Germania lui Hitler. Dar ei nu spun asta. Rușii sunt mai perfizi. Când te ocupă și te declari de acord, spun că ești progresist, iar când le
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
A fi sfânt înseamnă a fi suveranul tău perfect. SFÂNTUL PAVEL M-a întrebat odată Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Știi ce i-am spus? — Ăsta nu-i om, domnule, este toată Mediterana. SOCIAL-DEMOCRAȚIE Social-democrația e laptele bătut al comunismului. Știți ce vor social-democrații? Să facă și bine, dacă se poate, dar să nu facă ce trebuie. Social-democrația e anticamera comunismului. Numai că, dacă prin social-democrație s-a intrat în comunism, nu se poate ieși din comunism
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de copii. Eu aș avea nevoie de un om de Încredere, la mașina automată de muls vacile dar, asta Înseamnă că fie vară fie iarnă, trebuie să fii prezent. Am un om priceput acolo dar este mult de muncă. Apoi laptele trebuie dus la centru, omul nu le poate face singur pe toate. Pentru muncitorii permanenți, am construit niște barăci, te poți muta cu toată familia. Vă pun la dispoziție două camere și o bucătărie, iar În spatele lor fiecare familie are
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
căruță să vă aduceți bagajele cu ea. Bietul om, nu-i venea să creadă că așa un noroc dăduse peste ei. În mintea lui nu mai era loc decât pentru faptul, că vor locui Într-o casă și vor avea lapte pentru copii. Se Înnoptase bine când a intrat În sat, a oprit puțin bicicleta și a spus cu mâinile Împreunate: „Doamne, eu Îți mulțumesc, numai Tu l-ai făcut pe fermier să mă cheme la muncă și să aibă Încredere
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Îndurat Bunul Dumnezeu și de noi. Ne mutăm la ferma din satul vecin, o să lucrez la vaci, o să l ajut pe cel ce se ocupă de mulgătoarea automată și primim și două camere În barăcile pentru muncitorii permanenți. O să ducem laptele la centru, avem grijă de vite...ce zici? Tu cu casa, eu cu vacile și ce o mai fi de facut. Or să meargă copiii noștri la școală femeie. Asta-i o adevărată minune, reușise să articuleze sarmana femeie, numai
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Încât vor veni curând cu noutăți. Aaaa, chiar despre voi vorbeam, se adresase Pavel celor doi tineri care se apropiau cu câte două Înghețate În mână. Începuseră să se topească și curgea pe mâinile lor un fel de cacaua cu lapte. Luați-le repede că ne-am murdărit cu ele, se topesc așa de repede, spusese Andreea. Își servise fiecare părintele și se așezaseră pe cearceaf. Un timp nimeni nu a spus nimic, doar râdeau unii de alții cum se fereau
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
an. Din carton se făcuse de tablă ușoară ca un vânt, era tot mai greu la noi pe pământ. Iată că peste literele de atunci se lăsa un verde întunecat ca la cojile de nuci. Le curățam de învelișul transparent, laptele închegat, necopt și smălțat părea deocheat, neliniștit, echilibrat în găoace surpat! Era Echinox și la propriu și la figurat! Am luat foaia acasă; între zi și noapte, lumina se arată cu grijă, se ascunde între palmele neîncercate și plăpânde. Câți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
brațe sub el. Copilul era culcat pe brațe cu capul spre cotul stâng al Bunicii G. și era îmbrăcat într-un sac de copil bleumarin; numai la cap, în dreptul fețișoarei se vedeau colțurile croșetate ale unei bonețele albe ca spuma laptelui. Bunica G. s-a uitat la el și apoi la mama O. și a întrebat-o: - Și eu ce să fac cu el? Iar mama O. mi-a răspuns: - Tu trebuie să ai grijă de el. Știam amândouă că era
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
De aceea, cum am intrat, am și spus: - Am visat-o azi noapte pe Raisa; și dau să povestesc visul, dar Nati mă întrerupe și-mi spune: - Raisa a plecat azi noapte. Eu credeam că ea se stoarce ca să ducă lapte la spital și, când colo, vestea asta. - De unde știi? o întreb. - Am fost azi noapte la ea cu G.S.V. Pe voi v-am lăsat să dormiți. - Povestește! spun eu. - Azi noapte, la ora 2, m-a sunat medicul de gardă
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Mie ce-mi aduce? Îmi aduce sentimentul care mă chinuie, care îmi provoacă atâta durere, căci el îmi amintește, în aceste clipe, de Ea. De făptura pe care am văzut-o, de cum am deschis ochii, și de la care am supt laptele dulce. Făptura care m-a iubit și care se mândrea cu mine, chiar dacă mai aveam și câte o notă mai slabă și mă băteam cu băieții. Era totdeauna lângă mine și mă încuraja, și-mi spunea cât de mult mă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Mie ce-mi aduce? Îmi aduce sentimentul care mă chinuie, care îmi provoacă atâta durere, căci el îmi amintește, în aceste clipe, de Ea. De făptura pe care am văzut-o, de cum am deschis ochii, și de la care am supt laptele dulce. Făptura care m-a iubit și care se mândrea cu mine, chiar dacă mai aveam și câte o notă mai slabă și mă băteam cu băieții. Era totdeauna lângă mine și mă încuraja, și-mi spunea cât de mult mă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
legendă. Bătrânii locului spun că demult, prin părțile acestea, ”pe plai” (în plaiă în care se află astăzi orașul Breaza, trăia un cioban care își păstorea mioarele pe pajiștile de sub poala codrului. Într-o dimineață băcița a pus la fiert laptele proaspăt muls si ostenită de muncă, pentru că toată noaptea nu dormise din cauza drumului greu pe care îl străbătuse din Tara Făgărașului, ori din cauza lupilor ce dădeau târcoale turmei, adormise. Laptele se umflă “peste oală “, dădu în foc si o atinse
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
poala codrului. Într-o dimineață băcița a pus la fiert laptele proaspăt muls si ostenită de muncă, pentru că toată noaptea nu dormise din cauza drumului greu pe care îl străbătuse din Tara Făgărașului, ori din cauza lupilor ce dădeau târcoale turmei, adormise. Laptele se umflă “peste oală “, dădu în foc si o atinse pe obraz, lăsându-i semn, motiv pentru care toti semenii i-au spus “Breaza”. Alți bătrâni povestesc nepoților că băcița, fată deosebit de frumoasă, avea în păru-i negru o șuvita
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]