3,375 matches
-
mult mai ușor de operaționalizat, ele presupunând, cum se înțelege, doar identificarea prezenței unei anumite însușiri, nu și măsurarea intensității ei. O altă distincție importantă care se face în literatura de specialitate este cea dintre așa-numitele concepte ideale, abstracte, latente, neoperaționale etc., „care nu au referințe observaționale (empirice) nemijlocite”, și alteleempiric referențiale, manifeste,concrete, operaționale etc., ce „definesc entități direct observabile” (vezi Vlăsceanu, 1982, pp. 258-259). O asemenea delimitare, deși rigidă, ca orice dihotomie, are meritul de a sugera foarte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că n-are nici o opinie cu privire la o temă anume și, la un alt moment, la o întrebare implicită, să-ți ofere o opinie despreexact tema respectivă; lucrul se poate întâmpla datorită faptului că opinia subiectului se găsea într-o stare latentă, nefiind conștientizată de la început, sau că ea s-a format în urma discuției purtate cu operatorul. Prin urmare, aici este mai greu să se evalueze exactitatea unui răspuns. Totuși, situații cum este cea de mai sus sunt interpretate ca fiind expresia
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se presupune că nu sunt populate, fie pentru că nu prezintă interes pentru cercetare. Mai amintim în treacăt o procedură de construcție a tipologiilor care implică operații matematice ceva mai complicate, datorată tot lui Lazarsfeld: este așa-numita analiză a claselor latente. Ea a fost expusă în al patrulea volum din monumentala lucrare The American Soldier, volum destinat aspectelor metodologice. O bună ilustrare a principiilor acestei metode se găsește, de exemplu, într-o cunoscută lucrare de popularizare a lui R. Boudon (1991
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aici este faptul că, în general, la baza respectivelor metode se află o anumită definiție a noțiunii de atitudine, apropiată, de altfel, de cea încercată de noi în primul capitol al cărții de față, conform căreia atitudinea este o variabilă latentă, ce nu poate fi deci evidențiată în chip nemijlocit, ci numai prin anumiți indicatori, de preferință opinionali (întrebări, în cazul anchetei), că această variabilă se desfășoară pe o singură dimensiune, atitudinile individuale plasându-se pe un continuum, de la o poziție
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
construcției indicelui și deci a prelucrării informației pentru a ajunge la valorile individuale. Într-adevăr, aici nu vom mai lua în considerare restricțiile pomenite în legătură cu valorile coeficienților de corelație, pentru că itemii nu sunt priviți ca expresii ale unui același factor latent, eventualele diferențe dintre ei datorându-se doar „impreciziei”acestei exprimări. Apoi, pentru a îngloba în unul și același indice valori ce vizează aspecte foarte îndepărtate, a căror importanță în rezultatul final e greu de evaluat a priori, sunt necesare proceduri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ecuațiile de regresie se află la baza multor altor modele mai complexe, care fie introduc relații de dependență simultană între mai multe variabile, fie caută definirea unor variabile-factori noi, ce pot fi interpretați ca variabile finale (factori sintetici) sau intermediare (latente). Un procedeu cu mare răspândire în prelucrarea datelor de anchetă este analiza path. Ea pornește, ca și regresia, de la o mulțime de m factori, transpuși în variabile de tip cantitativ, între care însă se stabilesc relații de dependență. Astfel, o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
exact, se determină primul factor astfel încât el maximizează varianța explicată, apoi al doilea, care și el maximizează varianța explicată din cea neexplicată de primul factor etc. Marea problemă a analizei factoriale, ca de altfel a oricărei proceduri ce introduce variabile latente, este aceea a interpretării factorilor la care se ajunge. În cazul de față, fiecare factor apare ca ocupând o poziție centrală în cadrul unei submulțimi de itemi dintre cei cu care s-a pornit la drum. Așadar în jurul primului factor se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
responsabilitate, Editura Polirom, Iași. Lazarsfeld, Paul (1957), „Public Opinion and Classical Tradition”, Public Opinion Quaterley, 21. Lazarsfeld, Paul (1970), Philosophie des sciences sociales, Gallimard, Paris. Lazarsfeld, Paul (1971), Qu’est-ce que la sociologie, Gallimard, Paris. Lazarsfeld, Paul (1978), „Analiza structurii latente”, în Măsurarea în științele sociale, pp. 295-318. Lazarsfeld, Paul (1993), On Social Research and Its Language, ed. R. Boudon, The University of Chicago Press, Chicago - Londra. Lebart, L. (ed.) (1992), La qualité de l’information dans les enquêtes, Dunod, Paris
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Psychology, ediția a II-a, Allyn & Bacon, Boston. Stoetzel, Jean, Girard, Alain (1975), Sondajele de opinie publică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Taylor, S., Peplau, L., Sears, D. (1994), Social Psychology, Prentice Hall, New Jersey. Teodorescu, Alin (1984), „Analiza structurilor latente: algoritm și aplicație în cazul dihotomic”, Viitorul Social, LXXVII, mai-iunie, pp. 232-240. Touliatos, J., Perlmutter, B., Straus, M.A. (eds.) (1990), Handbook of Family Measurement Techniques, Sage Publications, Newburg Park. Turner, A. (1972), The San Jose Methods Test of Known
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și definitiv. Este, desigur, o necesitate a epocii, este Însă și disponibilitatea spirituală a omului care se simte de foarte tînăr Părintele culturii și al nației romîne. Psihologia modernă spune că trebuie să căutăm sub acest raționalism al suprafețelor mesajul latent al creatorului. Greu, Încă o dată, de desprins pe adevăratul, sincerul, profundul Heliade de spiritul harnic, inventiv care n-are sentimentul obstacolelor. Opera literară iese din tîmpla acestui Heliade sintetic, cu o ideologie care se Întinde de la socialismul utopic la umanitarismul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În imaginarul poetic, și nuanța temporală. Alecsandri vede (cîntă) același peisaj iarna, primăvara, vara, toamna. Sensibilitatea lirică se modifică În funcție de orarul universului. Iarna se plînge de frig, primăvara celebrează nunta cosmică: „Însoțirea naturii cu mîndrul soare”. Însă nu totdeauna mesajul latent, spre a vorbi În limbajul psihanalizei, corespunde cu mesajul (limbajul) de suprafață al poemelor. Alecsandri nu mai contenește cu vaietele lui: „cumplita iarnă”, „gerul aspru și sălbatic”, „e un ger amar, cumplit”, „urgie crudă” etc, Însă, dacă trecem de acest
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Călinescu probabil a fost grec de origine în familia mea. De aceea se luptă în mine două porniri contrare: una de a construi fără nici o preocupare de utilitate, alta de neîncredere în viitor. Toată lumea asta suferă de o panică latentă, se teme de actele curajoase, ca și când ar aștepta un cutremur care să dărâme totul. Biserica e așa de mică, încît o poți duce în căruță. Civilizația noastră e făcută pentru a fi purtată oricând pe spinarea calului, nimeni n-are
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
femeie să fie voluntară fată de el i se părea foarte originală. Dar dincolo de această surpriză plăcută din punct de vedere estetic, arhitectul nutrea o aprehensiune. Nu-i plăcea să fie târât în voia valurilor de o femeie, avea o latentă veleitate de a rămâne stăpân pe sine. Ioana era și ea pasională, în sensul că sugera pasiunile. Felul dramatic cu care lăsa pleoapele sau încovoia mâna spre a-i fi sărutată, cadența maiestuoasă a pașilor ei inspirau gândurile cele mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a-l pregăti discret, până acum n-am avut posibilitatea să dau un atac frontal. Ei bine, pornirea vijelioasă a tatii de a depăși liniile timpului și a ieși ca un vulcan formidabil dintr-un ocean pacific, desființând neantul, există latent în mine și în toată generația noastră. Însă cum s-o manifestăm ? Prin poeme și romane ? Noi suntem o centurie de spirite decise, ce șanse avem de a obține gloria lui Dante sau a lui Balzac? Calea aceasta e cea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din branșa sa. Saferian cunoscuse pe tatăl lui Demirgian: în tinerețe slab și vânjos, la bătrânețe umflat, expus hidropiziei. Cât despre "blîndețea" pe care o reclama Saferian pentru eventuala soție a lui Demirgian, era și ea o aluzie la caracterul latent al Sultanei prin analogie cu mamă-sa. Aceea, ardentă la început, devenise după căsătorie autoritară, stridentă și, ca un indiciu al schimbării de caracter, un puf negru pronunțat îi crescuse pe deasupra buzei superioare. La fel Sultana, care avea sprâncenele foarte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
putea fi atins s-a mulțumit să ușureze suferința manifestă, iar pe măsură, ce s-au dezvoltat cunoștințele despre etiologia bolilor a apărut și necesitatea (sau obligația) prevenirii. O dată cu proliferarea tehnologiei de explorare, care a făcut posibilă depistarea stărilor morbide latente actul medical a fost anticipat de obsesia diagnosticului precoce. Conceptul factorilor de risc, specific civilizației occidentale bazat pe inventarierea tuturor condițiilor de mediu, ce ar putea fi incriminate în geneza bolii a produs un adevărat șoc dat strategiei medicale. Medicii
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
vieții. Ar trebui să se revizuiască atitudinea prea răspândită de neglijare și ignorare a avertismentelor medicinei (de exemplu, interzicerea și de facto a fumatului în spațiile publice sau a unei alimentații iraționale). Supravegherea populației presupune diagnosticarea bolilor într-un stadiu latent (preclinic/subclinic). Acest obiectiv pretinde un control periodic și un calendar bine codificat. Unui astfel de program i s-ar supune grupurile populației cu risc crescut pentru o boală oarecare și ar funcționa, astfel, multiple modele de investigație activă, destinate
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
Pîrvulescu, 2005]. Programele actuale de sănătate cuprind măsuri diverse, testate anterior prin studii pilot, pe eșantioane limitate. Se impune în continuare extinderea acestora la întreaga populație cu risc, dar s-au impus ca prioritate și pentru cancer, HTA și coronaropatiile latente. În gastroenterologie: fenotipul ulceros și leziunile cu risc de malignizare de la nivelul stomacului și rectocolonului, cronicizarea hepatitelor acute etc. În acest mod bolile de nutriție și metabolism suscită din partea medicilor alopați o adevărată dorință nestăpânită pentru diagnosticarea precoce a diabetului
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
și fragmentară, producându-se la întâmplare, conjunctural, fără un plan dinainte stabilit și vizând aspecte disparate ale realității; * este imprecisă în sensul că ea este marcată de inexactități, de exagerări ale unor detalii în dauna întregului, ale manifestului în dauna latentului, de interpretarea necorespunzătoare a unor semne ale socialului; * este subiectivă, determinată de predominanța afectelor, sentimentelor și prejudecăților observatorului; * nefiind înregistrate sistematic, multe dintre datele empirice culese se pierd. La rândul ei, observația științifică se caracterizează prin: * este fundamentată teoretic: cercetătorul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Analiza rețelelor vizează forme și "etaje" relaționale, între care amintim: relații reale și relații ideale între actori; relații directe și relații indirecte (mediate); relații centrate pe individ și relații centrate pe grup sau comunitate; relații stabile și relații dinamice; relații latente și relații manifeste; relații "puternice" și relații "slabe" etc. Pentru un om normal, rețeaua de sprijin social cuprinde 25-40 de persoane, dintre care doar 6-10 persoane se cunosc intim și constant, având legături de durată. O rețea puternică este protectivă
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și fecund. Globalizarea capitalismului care face să pară învechite toate opozițiile structurale dintre două forme arhetipale de societate a căror separare trimite întotdeauna la o autoreferențiere etnocentrică, și aceasta în toate disciplinele 37 obligă la o regândire a schemelor logice latente sau explicite de ruptură care au ajutat la elucidarea conjuncturii respective. Deoarece capitalismul nu mai cunoaște limite, este de dorit ca situațiile să fie înglobate prin analiză, încercându-se restituirea singularităților care nu se lasă reduse la diviziuni paradigmatice, ci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
grup social dat, produs de diviziunea muncii, și pe segmentarea ierarhică a societății. Dacă ele semnalează cu putere influența întreprinderii, aceasta din urmă rămâne însă îndepărtată, cu unele excepții, în virtutea poziției contingente pe care o ocupă în cadrul problematicilor. Decupajul ei latent, prin atenția prioritară acordată categoriilor inferioare, absența aproape completă a studiilor etnologice ale nivelurilor ei superioare, ignorarea frecventă a straturilor ei de mijloc, arată la un alt nivel că întreprinderea în globalitatea și complexitatea ei pare aici oarecum eludată. Ancheta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
În 1945, este scos la pensie și, ca atâția alți milițieni, se întoarce să se stabilească în satul lui natal. Personaj cu o forță fizică puțin obișnuită, cu vorba răstită și colorată, el intră în conflict cu Lessassi, un conflict latent și oarecum banal care va fi exacerbat și va căpăta o amploare maximă odată cu introducerea arborelui de cafea. În 1945, Okendza nu numai că refuză să participe la plantația colectivă, dar își face o plantație personală de 800 tulpini; calitatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sunt într-o cantitate neînsemnată; am văzut că numai 8,5% din valoarea monetară a bunurilor posedate puteau fi plasate sub această rubrică. Comunitatea sătească se apără împotriva oricărei implantări a raporturilor comerciale interne, care constituie și tema unui conflict latent între sate și majoritatea dinamică a citadinilor reîntorși. Nu putem să nu facem o paralelă între această luptă împotriva stabilirii unor raporturi comerciale și sistemul economic de ansamblu în care este prins Okelataka. Avem de-a face cu un dualism
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
formă, eliberați de orice individualitate, reduși la arhetipuri, care pot cunoaște fără să devină ... reîntoarcerea la starea adamică de dinainte de cădere, care nu cunoștea experiența, nu avea istorie” (/159). Dacă am pune În legătură simbolurile de mai sus cu simbolismul latent din Șarpele, este limpede că Eliade „dă faptelor epice o legătură simbolică. Dorina și Cezara refac, În mica aventură, experiența cuplului primordial. Insula din mijlocul lacului ...trimite la un loc mitic ...” (/120). Prin Secretul doctorului Honigberger și Nopți la Serampore
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]