1,291 matches
-
și de reconstruire a unei forme de raționalism 315. Rorty sesizează că una dintre diferențele de interpretare dintre el și Habermas este aceea că în timp ce el vede în unii gânditori precum Heidegger, Nietzsche sau Derrida "filosofi privați buni", Habermas îi lecturează drept "filosofi publici răi". În problematica distincției de gen dintre filosofie și literatură, cred că o opinie mai coerentă este aceea dezvoltată de către filosoful american, care interpretează demersul derridarian 316 nu ca pe o nerecunoaștere fundamentală a realității genurilor, ci
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
valorii operelor se pune în mod total diferit. În loc să așezăm în opoziție criteriile de ierarhizare (estetice în literatură, etico-epistemologice în filosofie), trebuie să le facem să se întâlnească"320. Prin urmare, trăsătura constituenței face ca un discurs să poată fi lecturat și ca interior, și ca exterior altor discursuri; astfel, discursul filosofic va crea efecte estetice ce vor putea fi lecturate literar, iar discursul literar va produce o creștere a inteligibilității lumii, condiției omului etc., ce poate fi interpretată din perspectivă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
filosofie), trebuie să le facem să se întâlnească"320. Prin urmare, trăsătura constituenței face ca un discurs să poată fi lecturat și ca interior, și ca exterior altor discursuri; astfel, discursul filosofic va crea efecte estetice ce vor putea fi lecturate literar, iar discursul literar va produce o creștere a inteligibilității lumii, condiției omului etc., ce poate fi interpretată din perspectivă filosofică. Postmodernii au exacerbat aceste indiferențieri, romanele postmoderne abundând de problematici de natură filosofic-existențialistă, în timp ce scriitura filosofică a îmbrățișat o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
criteriu după care este interpretată opera unui gânditor. Radicalitatea tezelor sale, sugestiile de lectură pe care le inserează, stilul virulent au contribuit la accentuarea asemănărilor dintre Baudrillard și Nietzsche, prezente în literatura de specialitate. La fel cum Nietzsche nu este lecturat pentru validitatea raționamentelor sale, la fel și relevanța lui Baudrillard nu rezidă în căutarea acestei părți de consistență logică, ci în impactul pe care asumpțiile sale îl au în rândul publicului. După cum afirma și Mike Gane, scrierile filosofului francez nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din perspectivă postmodernă sunt teoretizate chiar acum, dar ele se subsumează unei analize a lumii moderne, dominată de producție, progres și consum. De altfel, suntem avertizați de către majoritatea criticilor importanți ai lui Baudrillard că ar fi o mare eroare să lecturăm, de pildă, Le système des Objets în termenii postmodernismului lucrarea rămâne o sursă importantă pentru teoretizarea mai târzie a unei interesante relații inversate dintre subiect și obiect 342, dar, în sine, descrie lumea modernă subsumată sistemului de consum în masă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi una de dată mai târzie. Baudrillard consideră totuși interpretarea obiectelor una destul de dificilă, din moment ce nivelurile denotației și conotației lor nu sunt strict disociabile, astfel încât motivațiile indivizilor și interpretările lor vor fi probabil destul de diferite (unii comentatori ai Sistemului obiectelor lecturează aici intervenția unei analize de tip freudian, ce caută să identifice "sensurile ascunse" ale lumii obiectuale, dar și ale impulsurilor și dorințelor subiectului). "Noua ordine socială" se caracterizează astfel printr-un nou domeniu al vieții cotidiene, dar și printr-o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
descrisă de Lipovetsky, abordările din textele sale de după 1980 corespund descrierii fazei a treia a consumului. La fel cum mitul consumului are, după cum remarca Baudrillard, un discurs și un antidiscurs, propria sa teorie despre consum are susținătorii (care i-au lecturat exagerările sub forma avertismentului) și detractorii săi (care i-au lecturat exagerările sub forma lipsei simțului realității). Foarte multe interpretări au avut în vedere o serie de apropieri dintre teoria sa și cele ale Școlii de la Frankfurt, ale lui Guy
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fazei a treia a consumului. La fel cum mitul consumului are, după cum remarca Baudrillard, un discurs și un antidiscurs, propria sa teorie despre consum are susținătorii (care i-au lecturat exagerările sub forma avertismentului) și detractorii săi (care i-au lecturat exagerările sub forma lipsei simțului realității). Foarte multe interpretări au avut în vedere o serie de apropieri dintre teoria sa și cele ale Școlii de la Frankfurt, ale lui Guy Debord, Pierre Bourdieu, Michel de Certeau etc.; aceste influențe și comparații
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin intermediul simplei strategii a relevării lui Nietzsche în "circuitul capitalului" lui Marx, arătând că doar o fragilă trompe l'œil separă faimosul "fetișism al formei-marfă" de nu mai puțin infama "voință de putere" nietzscheană"406. În concepția lui Kroker, Baudrillard lecturează marxismul prin intermediul nihilismului și al cinismului, regăsind și o a treia instanță în procesul de producție "voința de a vrea" ("the will to will"). 4.3.2.1. Societatea schimbului simbolic O importanță deosebită este acordată de către Baudrillard ideii de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scrierile respective, precum și consecințele teoretice care au rezultat de aici au condus la o mai largă afirmare a respingerii modernității, a logicii ei binare, a formelor sale dominatoare. 4.3.3. "Carnavalul postmodern" Dacă, în general, J. Baudrillard a fost lecturat în special prin prisma economiei politice, la ora actuală opera sa este receptată pentru studiile efectuate în domeniile filosofiei și sociologiei contemporane, cât și a mass-mediei sau artelor. Temele simulacrului, seducției, hiperrealității, rețelei, subiectului fractal sau alterității, dezvoltate în scrierile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al pasiunii" [în trad. rom.]) ca o indicație de lectură ce vine din partea lui Baudrillard, care pare a-și dezvălui propria înțelegere a hiperrealității în termenii unui moment de îndoială carteziană extremă. Utilizarea expresiei "geniu malițios", rău (malin génie) este lecturată așadar în subtext ca o trimitere voluntară la Descartes și la asocierea cu filosofia sa. Anthony King consideră astfel teoria hiperrealului ca fiind "blocată" într-un cadru demodat, care nu aplică și direcțiile dezvoltate, de pildă, de cotitura lingvistică; astfel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
modernității, în special transformările tehnice pe care le-a produs aceasta. Se observă așadar că dacă în Simulacres et simulation Baudrillard considera hiperrealitatea o caracteristică a postmodernismului, acum aceasta devine, în cazul Americii, o trăsătură a societății moderne. Barry Smith lecturează aceste diferențe de raportare și de denumire teoretică a curentelor în ideea apropierii concepției lui Baudrillard de aceea a lui Lyotard. Astfel, așa cum Lyotard anunța în Postmodernul pe înțelesul copiilor că postmodernul poate fi tratat ca o parte a modernului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a dori să generalizeze, Baudrillard declară: "Am impresia că nu vom deveni niciodată moderni. Poate că avem trăsături hiperrmoderne, hiperreale; asumăm acest lucru. Dar nu am devenit cu adevărat moderni"504. Această acceptare a caracteristicilor "hiper" (reale, moderne) poate fi lecturată nu neapărat ca o respingere a postmodernismului, ci ca o reflecție asupra faptului că în Europa modernitatea nu a fost realizată în mod complet, până la consecințele ei ultime, așa cum i se pare că se întâmplă în America. Faptul că nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
motive decât cele ale unui "preaplin" realizat de epoca sau curentul anterior (și o explicație ar fi și erodarea fundamentelor vechiului nivel, care nu se produce neapărat în momentul de "glorie" al acestuia). De altfel, în acest sens se poate lectura ca un posibil indiciu al acestui tip de interpretare și neîncrederea exprimată de Baudrillard în ceea ce privește posibilitatea de a mai realiza în Europa nivelul de modernitate al Americii (acest lucru nesemnificând, cred, că Europa va fi "blocată" într-o modernitate nefinalizată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
americană este în declin, Baudrillard preferă să privească, în pofida numeroaselor ironii la adresa banalității americane și a lipsei de profunzime și reflexivitate, situația în sens invers criza este europeană și nu americană. În această direcție a interpretării, Vidich 505, de pildă, lecturează America sub forma unei teme mai largi aceea a pesimismului profund și uneori chiar a nihilismului lui Baudrillard în raport cu așteptările legate de viitor, combinate cu nostalgia pentru un trecut european care se vede acum erodat de noile forme ale civilizației
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
imaginat ca deținând o forță autodistructivă (a se vedea aici aplicarea teoriei consumului și a potlatch-ului510) care se îndreaptă împotriva propriului său sens și îl transformă în joc și ritual, cu scopul de a obține mai mult decât se poate lectura din configurația inițială a lucrurilor și discursurilor. Acesta este, de fapt, modelul formei primitive a limbii în concepția lui Baudrillard. Baudrillard neagă conceptului de gândire radicală eventualul caracter depresiv, lipsa de responsabilitate, nihilismul și disperarea care s-ar putea citi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o metaforă importantă a discursului baudrillardian? Așa cum Amérique a fost receptată de mulți critici ca o încercare de distrugere a imaginii Americii, surprinsă ca un deșert al banalului, și a stârnit numeroase controverse, la fel și De la séduction a fost lecturată de cele mai multe ori în cheia atacului la adresa feminismului 514 sau ca moment al înlocuirii schimbului simbolic și producției cu noul concept de seducție. Seducția a fost astfel așezată sub semnul criticii "faustiene" a feminismului și rareori, în sens mai larg
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a defini diviziuni culturale importante, alături de schimbările și discontinuitățile produse în domenii diferite. De altfel, Baudrillard recunoaște atât utilizarea unei forme a metodei genealogice, care permite descoperirea fundamentului veritabil din spatele ideilor, cât și apropierea de Nietzsche, pe care l-a lecturat în mod fervent de tânăr și care a devenit nu o referință, ci o mémoire infuse: Este ceea ce am practicat [metoda genealogică, n.n.], dar pentru materiale care proveneau din mundan. Mi se pare că nu există alte modalități de gândire
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care s-ar putea deduce explicația introducerii sărăciei totale în Ordinul Dominicanilor. Referitor la datarea acestui capitul general, există o incertitudine printre cercetători, care, în marea lor majoritate, însă, înclină pentru capitulul din 1218. Pentru fragment, cf. PETRUS IOANNIS OLIVI, Lectura super Lucam, dintr-un codice al Bibliotecii Laurenziana din Florența, care anterior aparținea Conventului Franciscan Sfânta Cruce, reprodus în TM, 97-99, și publicat de D. PACETTI, în Petrus Iohannes Olivi. Quaestiones quatuor de Domina, Quaracchi 1954, p. 37, nr. 1
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
comuniste după ce izbutise să salveze, trimițând peste graniță, chiar "agendele" de unde am decupat notațiile de mai sus. În această etapă de criză a vieții lui resimte așadar Lovinescu "cea mai puternică emoție literară", mărturisită și în jurnal: "10 april. 1934. Lectură Eminescu Mite. Scrisoarea lui Maiorescu Em. Extraordinară impresie. Hotărârea de a romanța". Mai mult, criticul citește epistola într-un spațiu străin, la Brașov, în preajma sărbătorilor pascale, departe de biroul și de cărțile lui, de căminul din strada Câmpineanu unde avuseseră
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
simplificare a sintaxei și frazei. Caracteristic pentru disfazic e omisiunea terminațiilor, mai ales în cuvintele polisilabice, sau folosirea silabelor f\r\ semnificație, formate din dou\ sau mai multe foneme. Adeseori folosește, ca un substitut al limbajului verbal, mimica și gestica. Lectură și scrierea sunt masiv atinse. Acești școlari realizează cu multă greutate operațiile de analiză și sinteză fonetica la nivel de silaba, cuvânt și propoziție. Apar astfel numeroase denaturări, omisiuni, substituiri, inversiuni în cuvinte și propoziții. (Mititiuc I. „Ghid practic pentru
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
amintite mai sus. 5. Analiza textului Ca metodă de bază în analiza textului se utilizează metodă lecturii explicative. Această metodă este la fel de importantă pentru perioada postabecedară că și metodă fonetica analitico-sintetică ce a fost utilizată în perioada preabecedară și abecedară. Lectură explicativa este o îmbinare a cititului (lecturii) cu explicația. Practic, apar mai multe procedee didactice. Gradual se parcurg următoarele secvențe: 1. Citirea integrală a textului De cele mai multe ori textele din manual se adaptează pentru elevul integrat. Acest text trebuie accesibilizat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în spațiul grafic; realizează corect analiza și sinteză fonetica pentru un singur cuvânt, reprezentând corect silabele într-un singur caz. PROBA DE EVALUARE SUMATIVA Clasele I-II Aria curriculara: CITIRE-SCRIERE COMUNICARE Domeniul: FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE Capacitate: DEZVOLTAREA EXPRIMĂRII ORALE Lectură după imagine („SCUFIȚA ROȘIE”) Obiective operaționale: 1) Să intuiască fiecare imagine cu ajutorul întrebărilor profesorului; 2) Să povestească conținutul povestirii respectând cronologia întâmplărilor; 3) Să utilizeze cuvinte și expresii noi întâlnite în poveste (scufița, pădurar, bunătăți, duduiau pereții); 4) Să desprindă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Aprecieri verbale [i calificative. Sugestii [i recomand\ri. Conversa]ia Interevaluare Autoevaluare Calificative 71 ANEXĂ 5 PROIECT DIDACTIC Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași Dată: 3 aprilie 2006 Clasa: a VIII-a E Profesor de educație specială: Vasilica BOTEZATU Disciplină: CITIRE LECTURĂ Subiectul: „GRAIUL NEAMULUI”, de George Coșbuc Tipul lecției: mixtă Scop (obiectiv fundamental): ¾ Exersarea deprinderilor de citire corectă, în ritm propriu, a unui text cunoscut ¾ Utilizarea noilor cuvinte și expresii în construcții proprii (activizarea vocabularului) Obiective operaționale: 1. Să citească în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lor și pentru răgazul ce ne-au acordat cu atâta generozitate; 32 lui R. P. Blackmur și J. C. Ransom pentru încurajările date; lui Wallace Fowlie, Roman Jakobson, John McGalliard, John C. Pope și Robert Penn Warren pentru că au făcut lectura anumitor capitole ; domnișoarei Alison White pentru devotamentul cu care ne-a ajutat în tot timpul elaborării acestei lucrări. Autorii țin de asemenea să mulțumească următorilor pentru încuviințarea de a include în lucrarea de față unele pasaje din scrierile lor mai
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]