5,988 matches
-
lege și drumul către libertate! Stoian Brăiloiu a făcut parte din generația care a părăsit România postbelică încă din vremea generalului Ion Antonescu. Mitică Sinu l-a cunoscut la Cluj, pe vremea când își pregătea cu minuțiozitate emigrarea; știa că legionarii îl pot ajuta să treacă „dincolo” și până la urmă ei au fost cei care i-au „aranjat” plecarea. „Antonescu îi trimitea afară - îmi spune nea Mitică referindu-se la legionari - dar Hitler i-a prins și i-a închis... erau
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
pe vremea când își pregătea cu minuțiozitate emigrarea; știa că legionarii îl pot ajuta să treacă „dincolo” și până la urmă ei au fost cei care i-au „aranjat” plecarea. „Antonescu îi trimitea afară - îmi spune nea Mitică referindu-se la legionari - dar Hitler i-a prins și i-a închis... erau vremuri tulburi. Și nea Brăilă a ajuns în Germania, a fost închis și după aceea expulzat și trimis acasă”. Dar nu s-a liniștit, a plecat spre Iugoslavia titoistă împreună cu
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
mai contase nicio lege pentru el. Asemeni celor mulți care treceau ilegal granițele României, viața sa era guvernată de o sigură lege: aceea a libertății depline pentru care lupta, depășind obstacolele unui drum sinuos și deloc ușor - nea Brăilă era „legionarul fără lege”! Era un „răzvrătit fără margini”, nemulțumit până și de cei din rândurile cărora făcea parte, legionarii: „nici ei nu au făcut nimic pentru România” - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
de o sigură lege: aceea a libertății depline pentru care lupta, depășind obstacolele unui drum sinuos și deloc ușor - nea Brăilă era „legionarul fără lege”! Era un „răzvrătit fără margini”, nemulțumit până și de cei din rândurile cărora făcea parte, legionarii: „nici ei nu au făcut nimic pentru România” - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
niciodată... După un an de la ajungerea sa în Argentina, Stoian Brăiloiu va pleca pentru totdeauna dintre cei vii, lăsând în urmă amintirile și urmele alese ale sufletului său de aur... Octavian Curpaș Phoenix, Arizona august 2011 Referință Bibliografică: STOIAN BRĂILOIU - Legionarul român expulzat de președintele Charles de Gaulle în Corsica! / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
ne întărim cu datini rădăcina, ce sângeră și plânge, picurând peste semințe... Pe noi ei să ne facă să nu știm a cui e vina? Ni-s mărginite sfintele hotare, ce puse-au fost de-ostașii geți și de romani legionari, și plângem Biblia -n adânci sertare, vrând să ne întoarcem spre drumul temerar. De-a lungul vremii, și firul se subție, de o deplângem, ia nu ne iartă cel trecut, spălată e cu lacrimi, cu lacrimi de mândrie, Frate al
LACRIMĂ ROMÂNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373226_a_374555]
-
când soarele este la asfințit, prin rugăciune spunea: „Semnează, pecetluiește!”, adică dorința și urarea pentru un an bun și fericit. La liceu, în clasă, deși fată fi ind, încă din iarnă a fost supusă de multe ori răutăților fiilor de legionari, care, direct sau pe ascuns, n-o scoteau din „jidoafcă împuțită!” În acest viespar întărâtat de concepții rasiste, antisemite, s-a găsit totuși un elev dintr-o clasă superioară, care dintr-o simpatie reciprocă îi lua apărarea. Era iubitul ei
DRAMA UNEI COPILE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372133_a_373462]
-
se putea întâmpla ceva grav. A fost chemat îndată medicul împăratului care a constatat că Cezar Augustus Tiberius, împăratul Romei, murise. Garda pretoriană adusă anume de Naevius Sertorius Macro a înconjurat locul imediat iar Caligula fu astfel proclamat împărat de legionarii pretorieni instaurând cu această ocazie un precedent în succesiunea la tronul Romei, precedent care avea să aducă multă vărsare de sânge, pretorienii devenind un fel de poliție care nu doar îl proteja pe împărat ci îl și putea înlătura la
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
aici, spuse Marcellus așezând pe hartă mici soldați de lemn. Acestea sunt pozițiile lui Artavan. A patra legiune se află aici. -Sunt aproape de două ori mai mulți ca noi, Marcellus! Dar mai știu că perșii se și tem de disciplina legionarilor noștri. -Nu vă temeți mărite guvernator. Îl cunosc deja pe Artavan. Deși sunt mai mulți ca noi acesta va evita lupta deschisă preferând un război de hărțuire cu trupe mici care se retrag rapid ca să ne dea impresia că se
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
catapultele și balistele noastre? Iar legiunile noastre au eficacitate maximă în aceste locuri! -Am o soluție pe care a folosit-o și Iulius Cezar. Vom săpa gropi și nu vor vedea catapultele în câmp deschis. Apoi îi vom pune pe legionari să planteze un câmp de țepușe în fața catapultelor pentru a le apăra. Și mai e ceva, mărite guvernator...Șahul Artavan a făcut deja o mare greșeală. -Care ar fi aceasta? -Artavan e sigur că va câștiga lupta și de aceea
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
luptă iar capul lui a fost adus la Roma. Trupele regelui armean Artavardes al II-lea au avut aceeași soartă. Doar noaptea a reușit să salveze ceea ce mai rămăsese din legiunile Romei! -Au pierit alături de Crasus treizeci de mii de legionari, Marcellus și abia dacă s-au mai întors vre-o zece mii la Roma! Acest război a fost, după cum a spus ilustrul Cicero, nulla causa (fără nici o justificare). Dar e adevărat că Crassus a fost trădat de Ariamnes o căpetenie arabă
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
fără restricție la viața constituțională. În 1936, atmosfera se schimbase în mod radical: în prim-planul scenei apăreau manifestările unui nou naționalism, a unei noi etici, alături de reflecțiile în favoarea unei noi ordini economice. Aceste manifestări erau conduse, în majoritate, de legionari. Mișcarea legionară își are originile în șocul produs de război și de revoluția bolșevică și exprimă, încă din 1918-1919, dorința de revitalizare a speranței naționale, apărătoare și cuceritoare totodată. Unul dintre analiștii momentului, filosoful N. Crainic evocă, în cîteva rînduri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
război și de revoluția bolșevică și exprimă, încă din 1918-1919, dorința de revitalizare a speranței naționale, apărătoare și cuceritoare totodată. Unul dintre analiștii momentului, filosoful N. Crainic evocă, în cîteva rînduri din Memoriile sale publicate în 1991, la București, portretul legionarilor și prezența șefului mișcării, Codreanu: "Preferințele mele se îndreptau spre legionari. Erau tineri, iar eu îmi puneam speranța în ei, ca promotori ai noului spirit, în 1932, Comeliu Codreanu nu avea faima mitologică de care se va bucura mai tîrziu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de revitalizare a speranței naționale, apărătoare și cuceritoare totodată. Unul dintre analiștii momentului, filosoful N. Crainic evocă, în cîteva rînduri din Memoriile sale publicate în 1991, la București, portretul legionarilor și prezența șefului mișcării, Codreanu: "Preferințele mele se îndreptau spre legionari. Erau tineri, iar eu îmi puneam speranța în ei, ca promotori ai noului spirit, în 1932, Comeliu Codreanu nu avea faima mitologică de care se va bucura mai tîrziu. Primul grup de intelectuali pe care 1-am introdus în mișcare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
primelor cîntece ale mișcării și organizatorul acesteia în țară. [...] Pe vremea Calendarului, cînd mișcarea se ghida după principiile creștine, el nu a comis nici un act de violență și a răspuns prin cîntece la toate atacurile nejustificate ale poliției. În țară, legionarii nu țineau discursuri; ei construiau, zideau, munceau la cîmp. Acest fel de politică, munca împletită cu cîntecul îi înfuria pe politicienii ale căror minciuni nu mai erau crezute de populație. Furia lor se exprima prin violența poliției și a jandarmeriei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
confesiune a lui Crainic revelează idealizarea tînărului erou legionar și a atracției exercitate de intelectualii dreptei antidemocratice prin forța curentului militant legionar. Italia mussoliniană îl fascinează pe Crainic pentru că este întreprinzătoare, pentru că se bizuie pe Antichitate și exaltă tinerețea. Tinerii legionari întruchipează, fără îndoială, acest transfer al modelului. Obsesia antisemită îi unește pe studenții în drept de la Universitatea din Iași, care se organizează încă din 1919. Mișcarea se intitulează Garda conștiinței naționale. Între 1919-1920, acțiunile cuprind Universitățile din Iași, Cluj și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încă din 1919. Mișcarea se intitulează Garda conștiinței naționale. Între 1919-1920, acțiunile cuprind Universitățile din Iași, Cluj și Cernăuți. Luptele împotriva studenților evrei și a profesorilor bănuiți că ar aparține stîngii suspectate de bolșevism sînt violente. Într-o carte Pentru legionari apărută la Sibiu în 1936, Codreanu își amintește: "Studenții comuniști purtau, drept uniformă, șepci rusești. Mijloacele de a purta altceva nu le lipseau, însă ei și le puneau cu ostentație, pentru a arăta simpatia lor pentru bolșevici. Într-o zi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mișcării naționaliste în Legiunea Arhanghelului Mihail este însoțită de celebrarea credinței și a virtuților legionare. Codreanu nu propune de fapt un program ci suscită un climat, o stare de spirit, animate de campaniile de mobilizare. Patru virtuți îi caracterizează pe legionari: credința în Dumnezeu, credința în misiunea lor, comuniunea prin cîntec, iubirea reciprocă. Obiectivul anunțat: crearea unei atmosfere, a unui mediu moral în care va putea să se nască și să se hrănească omul erou. Misiunea propusă: eroul ieșit din școala
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
va ști să fie înfrînt ca un adevărat erou. Această mistică naționalistă, ortodoxă, această cultură a comunității și a violenței legionare cucerește. Codreanu își amintește, într-o mărturisire din 1936, de o acțiune condusă de el în Basarabia anului 1930. Legionarii călare, avînd pe piept cruci albe, trec Prutul "pentru a opri forțele păgîne care subjugă Basarabia". Ei se opresc într-un sat, la patru kilometri de rîu, și țin o predică țăranilor, în piața publică. Autoritățile sînt depășite... Mulțimea țăranilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politic în imposibilitatea de a-și face datoria față de națiune și se află în serviciul înaltelor finanțe. Mesajul este naționalist, antisemit și anticomunist: schematic, dirijat spre acțiune, alimentîndu-se cu filosofii politice de dreapta, cărora le oferă un ecou militant. Violența legionarilor este cînd tolerată, cînd reprimată. Confruntările dintre ei și democrații de stînga se desfășoară în stradă, în jurul chioșcurilor de ziare, legionarii împiedicînd distribuirea ziarului Dimineața, comuniștii clandestini protejînd-o... Legionarii joacă cartea parlamentară și se prezintă la alegerile din 1932 și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și anticomunist: schematic, dirijat spre acțiune, alimentîndu-se cu filosofii politice de dreapta, cărora le oferă un ecou militant. Violența legionarilor este cînd tolerată, cînd reprimată. Confruntările dintre ei și democrații de stînga se desfășoară în stradă, în jurul chioșcurilor de ziare, legionarii împiedicînd distribuirea ziarului Dimineața, comuniștii clandestini protejînd-o... Legionarii joacă cartea parlamentară și se prezintă la alegerile din 1932 și 1937. Ei se apără în fața acuzațiilor de terorism și stigmatizează terorismul de stat care este practicat asupra militanților lor. Asasinarea lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
filosofii politice de dreapta, cărora le oferă un ecou militant. Violența legionarilor este cînd tolerată, cînd reprimată. Confruntările dintre ei și democrații de stînga se desfășoară în stradă, în jurul chioșcurilor de ziare, legionarii împiedicînd distribuirea ziarului Dimineața, comuniștii clandestini protejînd-o... Legionarii joacă cartea parlamentară și se prezintă la alegerile din 1932 și 1937. Ei se apără în fața acuzațiilor de terorism și stigmatizează terorismul de stat care este practicat asupra militanților lor. Asasinarea lui Duca, în 1933, atrage după sine arestarea mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cartea parlamentară și se prezintă la alegerile din 1932 și 1937. Ei se apără în fața acuzațiilor de terorism și stigmatizează terorismul de stat care este practicat asupra militanților lor. Asasinarea lui Duca, în 1933, atrage după sine arestarea mai multor legionari. Filosoful Crainic este acuzat de incitare la moarte, iar legionarii sînt judecați de tribunalul de război. Procesul ucigașilor se desfășoară într-o atmosferă incandescentă. Garda de Fier, înscrisă oficial ca organizație politică, se consideră înșelată și evoluează spre un climat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1937. Ei se apără în fața acuzațiilor de terorism și stigmatizează terorismul de stat care este practicat asupra militanților lor. Asasinarea lui Duca, în 1933, atrage după sine arestarea mai multor legionari. Filosoful Crainic este acuzat de incitare la moarte, iar legionarii sînt judecați de tribunalul de război. Procesul ucigașilor se desfășoară într-o atmosferă incandescentă. Garda de Fier, înscrisă oficial ca organizație politică, se consideră înșelată și evoluează spre un climat de violență, transformată în mistică, în jurul lui Codreanu, care se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
așteptată, după o săptămînă de agitație în țară, o manifestare impresionantă a gardiștilor. Diversele manifestări antisemite și prohitleriste au produs încăierări, în care au existat numeroși răniți și doi morți. Strada este cuprinsă de agitație în momentul în care doi legionari, Ion Moța și Vasile Marin, angajați alături de franchiști, sînt uciși în Spania. Rămășițele lor sînt aduse la București, la 11 februarie 1937. Cortegiul funerar este condus de patriarh, iar Codreanu și fidelii săi defilează. "Gardiștii arată Henri Prost în lucrarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]