KorAP: Find »[drukola/base=legislatură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...80 >

1,983 matches

Corola-website/Law/234297_a_235626

organizată de către Biroul executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România și aprobată de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România. Articolul 6 (1) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective din cadrul Colegiului Medicilor din România în legislatura pentru care se organizează alegerile. ... (2) Înaintea alegerii în această funcție, ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcție electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri. ... II. Comisiile electorale Secțiunea 1 Comisia electorală de la

REGULAMENTUL ELECTORAL din 15 iulie 2011 privind alegerea conducerii Colegiului Medicilor din România. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234297_a_235626]
comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective din cadrul Colegiului Medicilor din România în legislatura pentru care se organizează alegerile. ... (2) Înaintea alegerii în această funcție, ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcție electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri. ... II. Comisiile electorale Secțiunea 1 Comisia electorală de la nivelul colegiului teritorial Articolul 7 (1) Comisia electorală de la nivelul colegiului teritorial este formată din 5-15 membri, în funcție de numărul membrilor colegiului respectiv, aprobați în mod individual

REGULAMENTUL ELECTORAL din 15 iulie 2011 privind alegerea conducerii Colegiului Medicilor din România. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234297_a_235626]
Corola-website/Law/228300_a_229629

republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.[...] (4) Deputații partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor politice sau ai alianțelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum și deputații independenți sau care au devenit independenți în timpul unei legislaturi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1) sau într-un grup al deputaților independenți, după caz.» ... 2. Alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: «(5) Deputații care

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1) sau într-un grup al deputaților independenți, după caz.» ... 2. Alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: «(5) Deputații care au devenit independenți în timpul unei legislaturi pot constitui un singur grup parlamentar cu respectarea alin. (6).» 3. După alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) și (7), cu următorul cuprins: «(6) Un grup parlamentar este format din minimum 10 deputați. (7) În cazul constituirii

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
se arată că încalcă prevederile art. 2 alin. (1), art. 64 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1) și ale art. 40 alin. (1) din Constituție, prin "instituționalizarea posibilității deputaților care și-au părăsit grupurile parlamentare constituite la începutul legislaturii, respectiv partidele sau formațiunile politice, alianțele politice sau alianțele electorale în care au participat la alegeri și au intrat în Parlament, de a-și constitui un grup parlamentar propriu oricând, pe parcursul derulării legislaturii, cu obligația de a fi anunțate și

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
au părăsit grupurile parlamentare constituite la începutul legislaturii, respectiv partidele sau formațiunile politice, alianțele politice sau alianțele electorale în care au participat la alegeri și au intrat în Parlament, de a-și constitui un grup parlamentar propriu oricând, pe parcursul derulării legislaturii, cu obligația de a fi anunțate și prezentate la începutul următoarei sesiuni parlamentare". Astfel, se încalcă dispozițiile art. 2 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
sau electorale care nu au îndeplinit pragul electoral și, în consecință, nu au fost creditate de alegători să le reprezinte. Așadar, deputații care părăsesc entitatea politică pe lista căreia au pătruns în Parlament și grupul parlamentar propriu, constituit la începutul legislaturii, precum și cei care au fost excluși nu pot forma un grup parlamentar propriu reprezentând o altă afiliere politică, nemandatată de popor prin alegeri. Se mai arată că deputații "deveniți independenți" nu pot revendica statutul "independenților" și nu pot fi asimilați

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
permanente și comisiilor parlamentare vizează, în opinia autorilor sesizării, și grupurile parlamentare, iar sintagma "configurație politică" se referă la configurația politică inițială, rezultată din alegeri, iar nu la configurația politică actuală. Configurația politică este unică, rămâne neschimbată pe durata unei legislaturi și nu se confundă cu noțiunea de majoritate. În susținerea acestei interpretări a textului constituțional de referință se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 601 din 14 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
permanent al Camerei Deputaților, și nu în funcție de formarea unei noi majorități de conjunctură politică în Parlament. În urma alegerilor, Parlamentul își desemnează structurile de conducere și comisiile parlamentare, ceea ce a dat naștere așa-numitului "algoritm politic". În virtutea acestuia, la începutul fiecărei legislaturi parlamentare, în cadrul unor negocieri politice, se stabilesc grupul parlamentar care îl poate desemna pe președintele Camerei, precum și funcțiile din Biroul permanent ce se cuvin fiecărui grup parlamentar. Această repartizare este consolidată de voința corpului electoral, exprimată în alegerile parlamentare, și

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
Deputaților, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 26/2010 , reglementează în mod expres posibilitatea constituirii grupurilor parlamentare din deputați independenți sau care au devenit independenți, precum și regula potrivit căreia deputații care au devenit independenți în timpul unei legislaturi își pot constitui un singur grup parlamentar, cu respectarea condiției privind numărul minim de 10 deputați pentru constituire. Se susține că această modificare încalcă prevederile art. 2 alin. (1), art. 64 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1) și

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
susține că această modificare încalcă prevederile art. 2 alin. (1), art. 64 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1) și art. 40 alin. (1) din Constituție, prin "instituționalizarea posibilității deputaților care și-au părăsit grupurile parlamentare constituite la începutul legislaturii, respectiv partidele sau formațiunile politice, alianțele politice sau alianțele electorale în care au participat la alegeri și au intrat în Parlament, de a-și constitui un grup parlamentar propriu oricând, pe parcursul derulării legislaturii, cu obligația de a fi anunțate și

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
au părăsit grupurile parlamentare constituite la începutul legislaturii, respectiv partidele sau formațiunile politice, alianțele politice sau alianțele electorale în care au participat la alegeri și au intrat în Parlament, de a-și constitui un grup parlamentar propriu oricând, pe parcursul derulării legislaturii, cu obligația de a fi anunțate și prezentate la începutul următoarei sesiuni parlamentare." ... Aceste critici nu pot fi reținute. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant asupra posibilității neîngrădite a parlamentarilor de a trece de la un grup

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
a parlamentarilor, crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, iar nu o obligație. Textul constituțional menționat, referindu-se la acest drept al parlamentarilor, nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit regulamentelor Camerelor și cu respectarea Constituției, a unui grup parlamentar care nu a existat la începutul legislaturii, cu condiția, desprinsă de asemenea din interpretarea normelor constituționale, ca pe această cale să nu fie reprezentate în Parlament partide care nu

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
acest drept al parlamentarilor, nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit regulamentelor Camerelor și cu respectarea Constituției, a unui grup parlamentar care nu a existat la începutul legislaturii, cu condiția, desprinsă de asemenea din interpretarea normelor constituționale, ca pe această cale să nu fie reprezentate în Parlament partide care nu au obținut mandate la alegeri. Mutațiile intervenite în structura grupurilor parlamentare existente, ca urmare a sciziunii ce se

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
acestea ar impune un scrutin electoral, nu au suport constituțional, critica formulată din această perspectivă, în raport de dispozițiile art. 2 și art. 16 alin. (1) din Constituție, fiind neîntemeiată. Tot astfel, constituirea unui grup parlamentar al deputaților independenți, pe parcursul legislaturii, în temeiul dispozițiilor stabilite de Camera Deputaților prin regulamentul propriu, dispoziții care, pentru rațiunile anterior înfățișate, nu contravin normelor constituționale, nu poate rămâne fără consecințe în planul raporturilor de ordin politic și organizatoric din cadrul Camerei, iar unul dintre aspectele esențiale

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
în prima lor ședință, constituite pe baza numărului de mandate obținute de partidele politice, formațiunile politice, alianțele politice, alianțele electorale, precum și de deputații aleși ca independenți, în urma alegerilor parlamentare generale. Configurația politică se stabilește, de fiecare dată, la începutul fiecărei legislaturi, se păstrează până la întrunirea legală a noului Parlament și nu mai poate fi modificată în niciun mod. În jurisprudența sa, Curtea s-a referit în mod constant și exclusiv la parlamentarii "independenți" care au candidat în alegeri sub acest statut

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
nu mai poate fi modificată în niciun mod. În jurisprudența sa, Curtea s-a referit în mod constant și exclusiv la parlamentarii "independenți" care au candidat în alegeri sub acest statut, iar nu și la cei "deveniți independenți în timpul unei legislaturi", respectiv la dreptul parlamentarilor independenți de a-și constitui un grup parlamentar. Se observă, însă, că art. 12 din Regulamentul Camerei Deputaților reglementează această posibilitate și pentru parlamentarii deveniți independenți. Or, trebuie realizată o netă diferențiere între cele două categorii

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
46/1994 ), a căror alcătuire "trebuie să reflecte configurația politică a acestora, rezultată din alegeri" ( Decizia nr. 229/2007 ). Alcătuirea grupurilor parlamentare este o problemă ce privește funcționarea mecanismelor celor două Camere ale Parlamentului pe termen lung, respectiv al unei legislaturi, iar nu pe perioada unei singure sesiuni, iar reglementarea posibilității constituirii de noi grupuri parlamentare trebuie să răspundă cerințelor stabilității organelor de lucru ale Camerelor. II. Cu privire la alcătuirea birourilor permanente și a comisiilor parlamentare ale Camerei Deputaților În conformitate cu prevederile art.

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
care se înțelege compunerea politică a fiecărei Camere, rezultată din alegeri". Pentru a se respecta principiul configurației politice a Camerelor, acestea stabilesc numărul de locuri în Biroul permanent care revine, pe funcții, grupurilor parlamentare raportat la mărimea acestora la începutul legislaturii. Stabilirea numărului de locuri și a funcțiilor corespunzătoare se face prin negociere politică de către liderii grupurilor parlamentare. Textele criticate - art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) și (2), art. 37, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art.

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
fiecărei Camere", astfel cum acestea au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv prin deciziile nr. 601/2005 și nr. 602/2005. Instituirea posibilității renegocierii componenței Biroului permanent al Camerei Deputaților în funcție de mutațiile care survin în structura Camerei pe parcursul unei legislaturi, prin constituirea unor noi grupuri parlamentare, este neconstituțională, întrucât încalcă principiul configurației politice, care, potrivit art. 64 alin. (5) din Constituție, stă la baza alcătuirii biroului permanent. Schimbarea ulterioară a configurației politice nu poate constitui un temei constituțional al modificării

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
electorat rezultă o anumită compoziție politică a celor două Camere, pe care parlamentarii nu o pot schimba din propria voință, cum nu o poate modifica nici Parlamentul însuși. Altfel spus, configurația politică se stabilește, de fiecare dată, la începutul fiecărei legislaturi, se păstrează până la întrunirea legală a noului Parlament și nu mai poate fi modificată în niciun mod. III. Considerăm necesar de a reda unele aspecte privind statutul parlamentarilor independenți în state membre ale Uniunii Europene. 1. Franța - În cadrul fiecărei Camere

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
forma un grup politic propriu și nu pot fi reprezentați în Biroul Adunării Naționale și nici în Conferința președinților. 2. Suedia - Grupurile politice parlamentare pot fi constituite numai din partidele politice care au obținut mandate în cadrul alegerilor generale. Pe durata legislaturii nu pot fi înființate și recunoscute noi grupuri politice parlamentare. În cazul în care unii membri ai Parlamentului sunt excluși din partid sau părăsesc partidul în timpul legislaturii, aceștia își păstrează calitatea de parlamentari, dar nu au dreptul de a forma

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
numai din partidele politice care au obținut mandate în cadrul alegerilor generale. Pe durata legislaturii nu pot fi înființate și recunoscute noi grupuri politice parlamentare. În cazul în care unii membri ai Parlamentului sunt excluși din partid sau părăsesc partidul în timpul legislaturii, aceștia își păstrează calitatea de parlamentari, dar nu au dreptul de a forma un nou grup parlamentar. Ei sunt considerați ca neavând apartenență politică. 3. Ungaria - Orice parlamentar care nu s-a alăturat unui grup politic parlamentar se consideră a

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
Conferința liderilor grupurilor parlamentare, nu beneficiază de serviciile de asistență parlamentară acordate grupurilor parlamentare, iar președinția comisiilor permanente revine grupurilor parlamentare cu pondere politică mare. 5. Belgia - Senatorii independenți pot fi grupați în două categorii: senatori care demisionează în cursul legislaturii din grupul din care fac parte și, respectiv, senatorii unici reprezentanți ai partidelor politice. Senatorii independenți nu pot avea reprezentanți în Biroul Senatului; nu au drept de vot și nici nu pot fi desemnați ca raportori în cadrul comisiilor permanente. IV

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
politice. Senatorii independenți nu pot avea reprezentanți în Biroul Senatului; nu au drept de vot și nici nu pot fi desemnați ca raportori în cadrul comisiilor permanente. IV. Din cele prezentate se poate observa că, de regulă, parlamentarii care părăsesc, în timpul legislaturii, grupurile parlamentare legal constituite, nu au dreptul de a forma un nou grup parlamentar. V. Decizia Curții Constituționale nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 , pronunțată cu majoritate de voturi, nu poate reconsidera soluțiile adoptate prin deciziile anterioare, o asemenea

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]