3,106 matches
-
regulă de care trebuie să țină seama și atunci când se execută control corporal. Scopul unui control corporal este acela de a găsi asupra persoanei controlate bunuri sustrase din obiectiv, bunuri deținute ilegal, documentele de legitimare atunci când persoana în cauză refuză legitimarea, obiecte sau bunuri care au fost folosite la săvârșirea unor infracțiuni sau contravenții etc. În situația în care persoana a fost prinsă în flagrant de săvârșirea unei fapte, atunci controlul este obligatoriu. Pentru prevenirea unor situații nedorite, controlul persoanei se
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
de-al doilea obiectiv poate fi considerat ca fiind un mandat clar pentru activitățile de construire a păcii. Primul obiectiv poate fi interpretat ca un mandat implicit pentru menținerea, impunerea și realizarea păcii. De o importanță aparte este referința la legitimarea textelor de bază ale ONU. și CSCE. Consiliul European reunit la Maastricht a solicitat miniștrilor de externe să definească elementele de bază ale P.E.S.C. Raportul produs, aprobat de Consiliul European la Lisabona, la data de 27 iunie 1992, oferă un
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și la lege pe care îl fac alte ziare nu este o soluție. Soluția va veni prin revoluția colectivistă, pe care o aduc legionarii, și care a fost întîrziată la noi peste măsură de "pasivitatea lașă a burgheziei în descompunere". Legitimarea legionarilor și antisemitismul merg mînă în mînă; el se declară pe față contra "evreilor Ťasimilațiť" și cere explicit: "1. ca evreii să se declare evrei, 2. ca evreii să nu-și mai bage nasul unde nu le fierbe oala", adică
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
veche legătură, precum și boxeri din Ungaria și Serbia. Concursul are drept organizatori Consiliul Județean Timiș, Direcția Județeană de Sport Timiș, C.S. Banatul, „Nimb”. Outsider Cariera lui Flavius a luat o turnură favorabilă după terminarea primelor opt clase, mutarea la Timișoara, legitimarea la C.S. Banatul și începerea antrenamentelor cu Gheorghe Biea. Devenise elev la Liceul cu Program Sportiv Banatul, de atunci bucurându-se de toată atenția și înțelegerea conducerii pentru timpul alocat antrenamentelor, fapt pentru care este extrem de recunoscător domnului Marius Cociu
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
atunci. La rândul lor, presiunile exercitate de Napoleon asupra rușilor de a include, chiar și prin forță armelor, în caz că era necesar, Suedia în sistemul său continental, puteau fi determinate de aceeasi dorința de a oferi un argument în plus pentru legitimarea amintitului sistem. Ce-i drept, ambele situații au fost înserate, de altfel, într-un act internațional dar care părea să fi fost încheiat, tocmai pentru a nu fi aplicat, mai ales în ceea ce privește dezlegarea problemei orientale, deoarece obiectivele celor două puteri
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
opere în fața noilor noastre suferințe.” Menținerea continuității esteticului se realizează prin perpetuarea influențelor. Apariție controversată, cartea lui Bloom punctează unele dintre problemele esențiale ale canonului în spațiul occidental. De partea cealaltă a baricadei, „resentimentarii” cum îi numește Bloom pun problema „legitimării” canoanelor de orice fel și scot în evidență prejudecățile și tradițiile istoriciste și europocentriste. Teoriile receptării se alătură perspectivei pragmatice și subliniază însă și „valoarea adăugată” pe care lectura este chemată să o confere textului. Pe lângă „valoarea imanentă” a unui
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
sunt tipuri de discurs, care funcționează în cadrul unui univers de discurs particular. Specificitatea unui tip de discurs constă în domeniul căruia i se aplică (domeniul politic, domeniul jurnalistic, domeniul publicitar) și în scopul său general (pentru discursul politic, scopul este legitimarea unor idei, a unor grupări, a unor personaje sau/și a unor acțiuni politice; pentru discursul jurnalistic, scopul este informarea și comentarea spațiului public; pentru discursul publicitar, scopul este popularizarea unor produse în vederea frecventării sau achiziționării). Tipul de discurs este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și factor educativ; mediator obiectiv în plan public al faptelor politice; factor ce asigură o piață liberă a ideilor și ierarhizarea concurențială; instrument de orientare a publicului asupra problemelor existente; canal neutru de comunicare, fără nici o interferență exterioară; agent de legitimare a situației politice actuale, de perpetuare a puterii politice consacrate; mijloc de moderare a conflictelor sociale, instrument de intermediere comunicațională; agent socializator; factor determinant în crearea și fixarea modelelor sociale, în impunerea de mituri și construcții comportamentale; mijloc de transmitere
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
doctrinar contractul de discurs vizează stabilirea căii, mijloacelor și soluțiilor la problemele cetățenilor pe care un partid se obligă să le respecte în cazul în care alegătorii îl vor vota. În sfârșit, delimităm scopul global al discursului politic. Acesta este legitimarea actorilor politici în vederea obținerii sau menținerii puterii politice. Într-o manieră analitică, Sălăvăstru delimitează scopul discursului politic prin modalitățile de legitimare specifice formelor de manifestare ale acestuia. Astfel, discursul doctrinar legitimează temeiul accesului la putere, discursul propagandistic legitimează raționalitatea accesului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
respecte în cazul în care alegătorii îl vor vota. În sfârșit, delimităm scopul global al discursului politic. Acesta este legitimarea actorilor politici în vederea obținerii sau menținerii puterii politice. Într-o manieră analitică, Sălăvăstru delimitează scopul discursului politic prin modalitățile de legitimare specifice formelor de manifestare ale acestuia. Astfel, discursul doctrinar legitimează temeiul accesului la putere, discursul propagandistic legitimează raționalitatea accesului la putere, discursul politic publicitar legitimează mijlocul de obținere a puterii, iar discursul ideologic legitimează însăși destinatarul care va beneficia de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
delimitarea scopului și a normelor după care ceva este publicabil sau nu. Cel de al doilea aspect se referă la mecanismele concrete de impunere a politicii editoriale. În perioada comunistă a României, cenzura era un fenomen omniprezent. Ideologia cenzurii viza legitimarea comunismului ca unică formă de regim politic. Limitele acestui "pat al lui Procust" au variat în funcție de perioadă, dar calomnierea capitalismului și evidențierea viciilor acestuia au reprezentat constante ale discursului public comunist. Urmarea stabilirii ideologiei este, în primul rând, alcătuirea unui
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
doar o amintim, neputând să o analizăm în lipsa unui instrumentar sociologic complex și a unor studii de percepție a populației care să reflecte astfel de influențe. VI.1. Camuflarea discursului propagandistic în discurs jurnalistic Scopul real al discursului propagandistic este legitimarea obținerii sau păstrării puterii politice. Acest lucru realizează prin intermediul mass-media, pentru că doar prin astfel de mijloace poate ajunge la un număr destul de mare de persoane. La acest nivel, manipularea presupune transformarea scopului real al discursului jurnalistic. Această formă de distorsiune
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
producere poate face ca o informație să devină eveniment de actualitate când, de fapt, acea informație a fost creată de mecanismul de propagandă al unui partid sau altul. Această camuflare transformă discursul jurnalistic într-unul obedient puterii, pus în slujba legitimării ei. Camuflarea este manipulare pentru că există intenția de a schimba opinii, atitudini, comportamente prin inducere în eroare. Este vorba de menținerea aparenței de discurs jurnalistic, în condițiile în care avem de-a face cu un discurs propagandistic. Discursul jurnalistic implică
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1944, România ducea un război împotriva foștilor aliați (Germania, Ungaria etc.), de partea foștilor dușmani (Antanta). Se impunea, în mod normal, justificarea unei astfel de situații. Propaganda Partidului Comunist va avea acest interes cu prioritate, mai ales că încercarea de legitimare a acțiunii de schimbare a coaliției politice și militare viza și propria legitimare, construindu-și o imagine și stabilindu-și o identitate. În această situație, condițiile de producere ale discursului jurnalistic din Scânteia sunt următoarele: 1. Scena de producere: organul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
foștilor dușmani (Antanta). Se impunea, în mod normal, justificarea unei astfel de situații. Propaganda Partidului Comunist va avea acest interes cu prioritate, mai ales că încercarea de legitimare a acțiunii de schimbare a coaliției politice și militare viza și propria legitimare, construindu-și o imagine și stabilindu-și o identitate. În această situație, condițiile de producere ale discursului jurnalistic din Scânteia sunt următoarele: 1. Scena de producere: organul de presă al PCR 2. Suport: Ziarul Scânteia 3. Actorii: * Producătorii: membrii PCR
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Scânteia, 1944, nr. 17) Având în vedere că lupta alături de Uniunea Sovietică este rațională, ea asigurând libertatea, fericirea și bunăstarea poporului român, iar guvernul actual este deja depășit de situație prin pierderea sprijinului și încrederii poporului, se impune și o legitimare a propriilor lideri, a celor care merită cu adevărat să fie în guvern și să reprezinte interesele poporului: "S-au eliberat din lagăre și închisori cei care au stat în fruntea luptei și s-au sacrificat sănătatea. Acum s-au
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
trainică, ceea ce este o demonstrație că guvernul nu va putea fi clintit din loc, oricâte încercări s-ar face și de oriunde ar veni ele" (Scânteia, nr. 319, 1945) În exemplul de mai sus, se utilizează sofismul ad populum. În vederea legitimării accesului la putere al guvernului Petru Groza, se afirmă legătura indubitabilă care ar exista între popor și acest guvern. Astfel, Guvernul Petru Groza este "primul guvern din țară adus la putere de poporul însuși, poporul a sprijinit și continuă să
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
înfometare. În acest fel, se creează o atitudine de respingere față de vinovații deja numiți, Hitler și Antonescu, identificați atât ca dușmani, cât și ca sursă a pericolului. Așadar, discursul din Scânteia nu prezintă evenimente reale, ci doar articole orientate spre legitimarea regimului comunist. Tot ceea ce nu justifică acest scop, nu apare în mass-media comunistă. Discursul jurnalistic, în general, este obiectiv, adică prezintă evenimentele din realitatea socială, în corespondență cu aceasta și într-o manieră ce respectă principiul acceptabilității. Deși apare în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care nu are legătură: "Fasciștii și dușmanii poporului nu trebuie să mai rămână nici un moment în aparatul de stat". Discursul din Scânteia nu este unul rațional, întrucât nu utilizează forme de argumentare valide. Dimpotrivă, aduce argumente doar în interesul său, legitimarea regimului comunist. Este o operațiune zgomotoasă, stridentă. Vom analiza în capitolul următor strategiile retorice preferate ale acestui tip de discurs. VI.1.2.3. Interesul publicului și manipularea În primii ani de după 1944, anul de apariție al Scânteii, temele abordate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
România. Temele sunt, în general, atractive, legate de proximitatea imediată a românilor: războiul, problemele existenței imediate, orânduirea social politică. Ulterior, ele au rămas în zona politicului, fără însă să excludă alte zone sociale, în măsura în care ele puteau fi exploatate politic în vederea legitimării viziunii comuniste despre realitate. După cucerirea totală a puterii în România de către comuniști și alungarea Regelui, discursul din Scânteia își pierde spontaneitatea tematică. Totul devine o repetare la nesfârșit a acelorași idei forță: comunismul este bun, capitalismul este degradat și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pozitive este scopul acestui discurs. Pe cale de consecință, vor declara doar acele lucruri care nu vor afecta această imagine. România Mare se prezintă pe sine însăși ca obiectiv, ca singura gazetă care spune adevărul, însă, în fapt, scopul său este legitimarea unui partid și a unui lider. În această situație, manipularea apare prin înșelarea publicului, la nivel global, ca furt de legitimitate, ca transfer ilegitim de credibilitate dinspre discursul jurnalistic spre discursul politic. VI.2. Camuflarea discursului publicitar în discurs jurnalistic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
să convingă publicul larg că societatea în care trăiește este cea mai bună sau cea mai rea dintre lumile posibile. Mass-media nu construiește, însă, un discurs unitar, ci un ansamblu de discursuri diferențiate în funcție de scop și modalități de expresie. Informarea, legitimarea, vânzarea, distrarea publicului larg sunt obiective manifestate în acest mediu comunicațional, astfel încât mass-media devine un suport pentru o multitudine de discursuri: jurnalistic, politic, publicitar, ludic. Gradul de încredere, forța de impact, legitimitatea socială ale acestora sunt însă diferite. De aceea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cursului de istorie. Logica sovietică de periodizare a trecutului românesc. Preluarea puterii politice și guvernamentale de către Partidul Comunist din România (PCdR) în urma celui de-al Doilea Război Mondial a rupt vraja naționalismului etnic românesc. Imaginea trecutului, ca resursă simbolică de legitimare și contrafort al ordinii consacrate, nu putea rămâne nealterată. Una dintre cele mai presante preocupări ale noului regim în procesul de consolidare a puterii a fost aceea de "colonizare a trecutului" (Rusu, 2011b), posibilă prin impunerea unei noi grile de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
erau ulterior modelate în periferia românească prin adoptarea de politici strâns corelate directivelor Kremlinului. Istoriografia nu face excepție. Transformată în armă de propagandă politică și aliniată frontului ideologic socialist, istoria a fost mobilizată, mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au succedat în URSS (moartea lui Stalin în 1953
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constituia uvertura epocii moderne în Europa, anticipând cu cinci ani Revoluția franceză din 1789, care este astfel retrogradată la statutul de replică întârziată a seismului social-național românesc. Miza ideologică a acestei conversii de la social la național era, desigur, aceea de legitimare politică a ordinii național-comuniste și a Partidului unic, prin prezentarea unei succesiuni de revoluții social-naționale desăvârșită prin "insurecția națională" din 23 august 1944 orchestrată de PCR prin care s-a ajuns la orânduirea socialistă. Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]