2,103 matches
-
personal însemnat "Asociația pentru încurajarea junimii române la învățătură în străinătate". În 1858, îl vedem deputat al Divanului Ad-hoc din Moldova, situându-se pe pozițiile înaintate ale unioniștilor. După Unire, va fi în nenumărate rânduri deputat și senator în corpurile legiuitoare. În 1859, alcătuiește un proiect de organizare sanitară pe care îl va publica în 1863; în 1869 este numit profesor de medicină practică la Secția teologică a Seminarului Socola, iar doi ani mai târziu, în 1873, este ales membru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Publice C. A. Rosetti " Instr. Publice Maior Dimitrie Leca " Război Totodată, pentru a nu se lăsa joc liber intrigilor dinlăuntru și a se opune puterilor, un fapt împlinit asupra căruia e totdeauna mai greu de a se reveni, ambele corpuri legiuitoare, Cameră și Senat, au proclamat în aceeași zi în unanimitate de Domn pe comitele Filip de Flandra, fiul Regelui Leopold I al Belgiei. Aici e locul să spunem astăzi, când suntem departe de acele timpuri și putem prin urmare judeca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mâna vandalică și împie 186 a târgoveților din orașul Neamț, care și-au zidit casele lor cu pietrele acelei sfinte ruine. Acum însă, mulțămită Domnului, această profanare a încetat în urma unei legi de protecțiune a monumentelor istorice votată de Camerele legiuitoare. Așadar, iată-ne în locașul care a adăpostit odinioară atâtea suflete de viteji. Calcam cu piciorul pe pământul udat de sângele lor și vedeam împrejur aceleași șesuri, aceleași ape, aceiași munți pe care și-au preumblat și ei odinioară ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Parlamentului, astfel încât, viața politică s-a caracterizat printr-o mare instabilitate. În intervalul anilor 1918 și 1938, la conducerea țării s-au perindat 26 de guverne, iar în cei 20 de ani au fost 10 alegeri parlamentare, deși durata corpurilor legiuitoare era, conform Constituției, de patru ani. Pe de altă parte, nici liderii politici nu au fost preocupați de educația politică, cetățenească a electoratului ci, exclusiv de obținerea puterii și tragerea de foloase proprii. În aceste condiții s-au înregistrat mari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a numărului de alegători. Alegerile parlamentare s-au desfășurat în 1 iunie 1939 pentru Adunarea Deputaților și 2 iunie pentru Senat. Alegerile s-au soldat cu victoria Frontului Renașterii Naționale, de altfel, singura organizație care a depus liste electorale. Adunările legiuitoare și-au început activitatea la 7 iunie 1939; în mesajul de deschidere Carol al II lea afirma că acestea sunt reunite sub semnul renașterii și al concordiei naționale, generate de actul din 10 februarie 1938 când el, regele a intervenit
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
guvern de „uniune națională”. La 5 septembrie 1940, regele a semnat decretul prin care Ion Antonescu era investit cu puteri depline pentru conducerea statului român. În aceeași zi a fost suspendată Constituția din 27 februarie 1938, au fost dizolvate Corpurile legiuitoare. Aceste măsuri au însemnat, în fapt, sfârșitul regimului monarhic autoritar instaurat la 10 februarie 1938. În seara zile de 5 septembrie 1940, Ion Antonescu i-a cerut regelui Carol al II-lea să abdice, avertizându-l că un eventual refuz
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1877. Prefectului nu-i rămăsese altceva de făcut decât să trimită Poliției Huși o copie pentru ca Alexandrescu și ai săi să cutreiere orașul În căutarea demnitarilor pentru a le aduce la cunoștință solicitarea ministerială. Iată ce text conținea documentul: „Corpurile legiuitoare fiind convocate, Guvernul este În dreptu de a aștepta de la patriotismul D-lor Senatori și Deputați, ca la zioa fixată să fie fiecare din D-lor la postul D-lor de honoare la care la chemat Încrederea alegătorilor”. Sfatul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să viziteze pavilionul românesc din cadrul Expoziției universale de la Paris. Presiunile exercitate de cercurile evreiești și puterile garante la adresa cercurilor conducătoare de la București s-a intensificat În anii 1868-1870. În ianuarie 1868, regele Carol I a ținut un discurs În fața Corpurilor legiuitoare În care sublinia că „o țară care s-a distins totdeauna prin toleranță n-o să poată cădea, În veacul XIX-lea și sub domnia acestui prinț, În barbaria medievală de a da unor măsuri economice o Însemnătate religioasă”. La 5
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
monahale ajunge episcop, astfel încât nici nu se poate vorbi despre o activitate a lui în mănăstire. Nectarie Cotlarciuc a avut influență mare și pe scena politică din postura de profesor al facultății pentru că a reprezentat Universitatea cernăuțeană în Senatul corpurilor legiuitoare al Parlamentului de la Viena. Ba mai mult, se și implică în viața locală politică, fiind deputat și secretar în Senatul Român, membru al Partidului Democrat al Unirii și unul dintre liderii lui. A mai fost membru în consiliul comunal al
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
celelalte părți ale țării care să nu fi aprobat această alegere de chiriarh, ca fiind cea mai potrivită La instalare, a fost însoțit de Mitropolitul Primat dr. Miron Cristea, de alți episcopi, de miniștri țării și de membri din corpurile legiuitoare. Venind din București spre Cernăuți a fost întâmpinat la toate gările principale de mult popor și de preoți îmbrăcați în odăjdii. Mari solemnități au aflat loc în Cernăuți, în Palatul Mitropolitan, de față fiind înalte fețe bisericești, delegații preoțimii din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
afluenți conceptuali și semantici, substanțiali, dinspre temele prezente în discursul public al puterii și despre putere (texte, scenografii, ceremonialuri), și anume: măreția, romanitatea (etnie cu destin glorios), istoria unei mari civilizații, memorarea modelelor, forța autocratului, politicile co-participative, instituțiile deliberative și legiuitoare, credințele-suport etc. Este interesant cum, datorită cotiturii pe care a luat-o istoria imperiului după anul 330, noțiunea de imagine se întoarce într-o lume de veche tradiție greacă (Bizanțul, deși un nod maritim important și un centru comercial dinamic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în maniera șansonieră a lui Béranger): Azi ucigașul e dregător, Furul de frunte judecător, Azi criminalul e virtuos, Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar. Vizionarii sunt diplomați Și ceaslovarii mari literați: Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori; Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți. COL. GR. LĂCUSTEANU Un amuzant reacționar este col. Gr. Lăcusteanu (1813-1883), văr al lui Vasile Cîrlova, scriind mult mai târziu, însă retrospectiv despre evenimentele de la 1848, care formează centrul vieții sale. Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ostilității majorității Camerei Deputaților față de domnitor și față de un guvern considerat a fi prea supus acestuia. 23. Guvernul Ion Ghica a fost acceptat „de nevoie“ de Carol I; el i-a fost impus acestuia în urma unei ședințe secrete a corpurilor legiuitoare (cf. Istoria parlamentului, p. 193) și era sprijinit de elementele antidinastice din Cameră (liberalii-radicali și Fracțiunea liberă și independentă din Iași). 24. Guvernul Ion Ghica, numit de N. Iorga guvernul „lichidării dinastice“ s-a menținut la putere de la 18/30
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cap cu prințul Grigore Sturdza și cu toți fruntașii „Junimii“ literare: Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, N. Pogor 32, D. Cornea etc. se constituie la Iași în partid și elaborează un program, numit „petiție-program“. Iată această Petiție-manifest, adresată corpurilor legiuitoare: „Domnilor senatori, Domnilor deputați, Noi subscrișii, alegătorii domniilor-voastre, aflăm de a noastră datorie să vă propunem câteva măsuri, a căror neapărată trebuință este simțită de toată lumea. Mai întâi credem că veți găsi foarte legitim pasul nostru: căci ca unii ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce ne sunt im puse, suntem nu numai în tot dreptul a vă cere vindecarea răului, dar suntem totodată în pozițiunea cea mai favorabilă, pentru a vedea și a judeca lucrurile cu nepărtinire și aceasta pentru următoarele cuvinte: Adunările noastre legiuitoare până acuma au consumat cea mai mare parte a puterilor lor cu lupte de partid și [cu] țintiri personale, cari în Adunarea din urmă și sub ministerul care avea încrederea majorității ei, au fost ajunși la un așa grad de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
germani Gerson Bleichröder și A. Hausemann) să fie obligată să construiască liniile ferate în condițiile prevăzute inițial în 1868, guvernul român rezervându-și dreptul de control și de supraveghere asupra rețelei de căi ferate. În toată această perioadă, în Corpurile legiuitoare s-au exprimat îndoieli serioase în legătură cu posibilitățile de colaborare cu acționari străini, legea fiind totuși votată, cu unele amendamente, la sfârșitul anului atât în Cameră, cât și de Senat (v. Istoria Parlamentului, p. 210). Ca urmare a rezolvării (parțiale) a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
uită să facă această precizare - susținea însă necesitatea realizării joncțiunii cu căile ferate austro ungare la Predeal și Vârciorova, invocând interese economice și comerciale reale; el este, de altfel, autorul proiectului pri vind această controversată problemă, proiect aprobat de corpurile legiuitoare la sfârșitul lunii mai 1874, cu toată opoziția lui M. Kogălniceanu și a altor deputați. moartea prințului alexandru cuza Miercuri la 2 mai moare la Heidelberg prințul Alexandru Ioan Cuza.7 Moartea i-a fost pricinuită de un anevrism al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru un mare procent în putința de a răspunde bine a candidatului. [politice] În urma trecerii ziarului Pressa în opozițiune contra cabinetului Catargi, partizanii acestuia au făcut să apară ziarul Timpul.38 În ziua de 15 aprilie s-au deschis Corpurile legiuitoare. Tot interesul este la Senat, unde se va da marea bătălie decisivă. La Senat biuroul provizoriu este compus din P. Malaxa 39 ca mai bătrân, președinte, iar secretari: C. Grădișteanu, Tache Anastasiu, D. Sturdza și Gh. Cantacuzino. Președintele e guvernamental
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în fața unei săli oarbe, numai cu două lumânări aprinse.7 330 bucureștii de altădată l’intention de porter atteinte, directiment ou indirectiment, à la situation des PrincipautésUnies, telle qu’elle résulte des traités“ - Ministerul Afacerilor Străine, Documente oficiale... prezentate corpurilor legiuitoare, București, 1878, p. 21. 7. Matei Millo prezentase pentru întâia oară „canțoneta politică“ Haine vechi sau Zdrențele politice - satiră virulentă a vechiului regim conservator - în sala Bossel, la 14/26 septembrie 1876. Pentru seara de 11/23 ianuarie 1877 el
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inițial pentru zilele de 21 aprilie/3 mai - 25 aprilie/7 mai 1877 (MOF., nr. 68, 26 martie/6 aprilie 1877, p. 2151). Dar, în condițiile în care declanșarea războiului ruso-ture era iminentă, iar convenția româno-rusă trebuie ratificată de corpurile legiuitoare în cel mai scurt timp posibil, ca urmare a unui raport adresat de Consiliul de Miniștri principelui Carol („Știrile ce guvernul înălțimii-voastre Constantin Bosianu, iar la Colegiul al 2-lea pe doctorul Severin. Dar la Colegiul I este ales cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dintre fruntașii opoziției sunt aleși: D. Chica, Lascăr Catargiu, Vasile Boerescu, Manolache Costache, Petre Carp.24 Generalul Florescu, ajuns la paritate de voturi cu Ioan Brătianu la Colegiul I de Vlașca, este bătut cu un vot la balotaj.25 Corpurile legiuitoare sunt convocate în sesiune extraordinară.26 În țară însuflețirea este mare, un vânt patriotic suflă asupra țării. Cei mai fruntași medici din București își oferă serviciile gratuit în următorii termeni: „Domnule prim-ministru, Subsemnații d-ri în medicină, văzând că înaltul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aprilie 1877“, MOF., nr. 89, 20 aprilie/2 mai 1877, p. 2611). I.C. Brătianu mai fusese însă ales la Bacău, Dorohoi și Olt (aici chiar în unanimitate). 26. La 7/19 aprilie a fost semnat decretul de convocare al corpurilor legiuitoare în sesiune extraordinară pentru ziua de 14/26 aprilie 1877 în vederea ratificării convenției încheiate cu Rusia și pentru aprobarea unor legi financiare speciale impuse de necesitățile unui eventual război (MOF., nr. 278, 8/20 aprilie 1877, p. 2359). Cu respect
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puncte, anume: Bestimac, județul Cahul, față cu orașul Leova pe Prut, unde a și ajuns avangarda; Tabac, județul Bolgrad și Ungheni, capul liniei ferate Iași-Ungheni, intrând deja avangarda în orașul Iași. În fața acestor [două] fapte întâmplate înainte de a fi Camerile legiuitoare întrunite, guvernul n-a putut și nu poate face altceva decât a se ține de linia de purtare trasă de corpurile legiuitoare în ultima lor sesiune: menținerea drepturilor României și neutralitatea. Până la întrunirea Parlamentului, care se face poimâine 14 aprilie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liniei ferate Iași-Ungheni, intrând deja avangarda în orașul Iași. În fața acestor [două] fapte întâmplate înainte de a fi Camerile legiuitoare întrunite, guvernul n-a putut și nu poate face altceva decât a se ține de linia de purtare trasă de corpurile legiuitoare în ultima lor sesiune: menținerea drepturilor României și neutralitatea. Până la întrunirea Parlamentului, care se face poimâine 14 aprilie când țara va fi pusă în pozițiune de a zice hotărâtorul său cuvânt, guvernul, nevoind să ia asupră-și de a prejudeca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
32. Constantin Bacalbașa a reprodus textul manifestului guvernamental din „supli men tul Românului“ (de fapt o „ediție specială“) din 13 aprilie 1877; am verificat textul cu MOF., nr. 83, 13/25 aprilie 1877, pp. 2466-2467. 33. Cu ocazia deschiderii corpurilor legiuitoare, joi 14/26 aprilie 1877, principele Carol a rostit obișnuitul mesaj al Tronului, alcătuit de astă dată de Mihail Kogălniceanu, în care erau sintetizate principalele îngrijorări ale națiunii române într-un moment de răscruce al istoriei sale. După ce mesajul preciza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]