3,393 matches
-
pentru deservirea necesităților locale. Un alt stimulent la adresa comerțului regional cu produse agricole a fost reprezentat de distanța fizică scurtă, aceasta constituind un element esențial în special în situația comerțului cu mărfuri perisabile. 5.6. Impactul liberalizării regionale asupra macroeconomiei Liberalizarea comerțului exterior românesc s-a desfășurat în ritmurile prevăzute în acordurile multilaterale care au fost încheiate cu OMC cât și în acordurile încheiate cu UE și CEFTA pentru a putea permite restructurarea și modernizarea sectoarelor economice și a majorității firmelor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
încheiate cu UE și CEFTA pentru a putea permite restructurarea și modernizarea sectoarelor economice și a majorității firmelor precum și pentru a ameliora capacitatea competițională a acestora. Datorită faptului că aceste fenomene "s-au desfășurat în ritmuri mult mai lente decât liberalizarea, firmele românești au început să fie puternic concurate și eliminate nu numai de pe piețele externe, ci și de pe piața internă"31. În cadrul proceselor productive s-a declanșat după 1990 un fenomen pronunțat de fragmentare, care s-a manifestat în principal
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
considerat un teren propice de antrenament în vederea unei integrări viitoare a României în Uniunea Europeană. Și în relația cu CEFTA a fost înregistrat un deficit comercial permanent care, însumat pentru perioada 1991-2002, a depășit 4 miliarde de dolari SUA. Procesul de liberalizare a comerțului agricol, deși s-a realizat numai parțial, a condus la un fenomen de migrație inversă, din mediul urban spre cel rural, agricultura devenind ultima soluție pentru persoanele fără un loc de muncă. În mod paradoxal, deși la data
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Siriei și a fost stabilit un acord interimar cu Autoritatea Palestiniană). Acordurile individuale urmăresc în special stabilirea unei zone de liber schimb pentru mărfuri între fiecare stat și UE, conținând în același timp și o serie de prevederi referitoare la liberalizarea comerțului cu servicii, a circulației capitalului și politicii de reglementare a concurenței; țărilor din America Latină, cu care UE a încheiat sau urmează să semneze acorduri de comerț liber: Mexic, Chile și MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay); țărilor ACP19 (71
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ale adoptării acquis-ului comunitar în cadrul politicii comerciale a țării noastre, printre care se remarcă cu deosebire: îmbunătățirea considerabilă a accesului produselor și serviciilor românești pe Piața unică a UE și pe piețele țărilor terțe ca o contrapartidă la măsurile de liberalizare a importului în România; sporirea puterii de negociere pe plan internațional sub scutul și autoritatea Uniunii Europene în scopul promovării mai eficiente a intereselor producătorilor naționali; accelerarea modernizării instituțiilor românești ca urmare a adoptării acquis-ului comunitar în diferite domenii economico
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
promovării mai eficiente a intereselor producătorilor naționali; accelerarea modernizării instituțiilor românești ca urmare a adoptării acquis-ului comunitar în diferite domenii economico sociale și a monitorizării aplicării acestuia pentru a asigura compatibilitatea instituțiilor românești cu cele ale UE; 20 A. Iancu, Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002, p. 57 sporirea interesului investitorilor străini pentru economia României care, pentru aceștia, va însemna un risc de țară diminuat, stabilitate legislativă, instituții și mecanisme economice moderne aliniate la cele europene, precum și acces
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
aproximativ 5,75 miliarde USD. asumându-și o serie de obligații specifice privind comerțul cu produse agricole. În același an, pe data de 1 februarie a intrat în vigoare și Acordul de Asociere a României la UE, care a prevăzut liberalizarea progresivă a comerțului bilateral cu produse agricole, datorită slabei complementarități a sectoarelor agricole ale celor două părți. Perioada 1997-2000: au fost amendate Legea fondului funciar în anul 1997 și Legea leasing-ului funciar în 1998. În același an a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
etc. Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (PNADR), aprobat de Comisia Europeană în decembrie 2000. În ceea ce privește relațiile comerciale cu UE în domeniul produselor agricole, au fost încheiate acorduri preferențiale succesive în cazul vinului și băuturilor spirtoase și a fost continuată liberalizarea comerțului bilateral. De o importanță majoră a fost și intrarea în vigoare pe data de 1 iulie 2000 a regimului "dublu-zero", care prevedea zero taxe vamale la import contra zero subvenții la export, în cazul cărnii de pasăre și brânzeturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
adoptat un nou Regulament privind autorizarea concentrărilor economice 51, care a avut drept scop preluarea acquis-ului în materie de concentrări cât și valorificarea experienței acumulate de Consiliul Concurenței după cinci ani de control al concentrărilor economice. În vederea preluării legislației necesare liberalizării pieței telecomunicațiilor, începând cu data de 1 ianuarie 2003, Consiliul Concurenței a adoptat Instrucțiunile privind modul de aplicare a regulilor de concurență, acordurilor de acces din sectorul comunicațiilor electronice cadrul general, piețe relevante și principii 52. Prin amendarea până la data
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mai bune utilizări a atuurilor sale specifice într-un mediu aflat în permanentă transformare"3. Cu aproape 40 de ani în urmă, Bela Balassa 4 a utilizat pentru prima dată indicatorul avantajelor comparative relevate (RCA), realizând o 1 A. Iancu, Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002, p. 62 2 Exporturile românești în UE 15 aferente secțiunilor XI (Materiale textile și articole din acestea), XII (Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare) și XX (Mărfuri și produse diverse, inclusiv mobila
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a avantajelor comparative. În ceea ce privește produsele industriei metalurgice (grupa XV), după ce au înregistrat o tendință pozitivă până în anii 1997-1998, din 1999 avantajul comparativ deținut de România în cadrul acestui sector intensiv în energie s-a diminuat în mod accelerat, ca urmare a liberalizării prețurilor, ajungând la o valoare foarte apropiată de zero în anul 2002. Avantajul comparativ în relația cu UE la grupa de produse din lemn, exclusiv mobilier (IX) a fost caracterizat de o creștere importantă în perioada 1995-1999, pe fondul majorării
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de zero în anul 2002. Avantajul comparativ în relația cu UE la grupa de produse din lemn, exclusiv mobilier (IX) a fost caracterizat de o creștere importantă în perioada 1995-1999, pe fondul majorării exporturilor de lemn neprocesat, ca urmare a liberalizării totale a prețului și exportului de materie primă lemnoasă, pentru ca începând cu anul 2000, datorită măsurilor de protecție luate de guvern împotriva exporturilor de bușteni, acesta să se înscrie pe o ușoară pantă descendentă. Printre secțiunile caracterizate de dezavantaje comparative
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
valoric al importurilor unei țări și performanței exporturilor, prin impulsionarea volumului intrărilor de investiții străine directe precum și prin modificarea comportamentului producătorilor, efectele pozitive fiind resimțite în cele din urmă la nivelul celei mai mari părți a consumatorilor. În același timp, liberalizarea politicii comerciale influențează în mod hotărâtor structura oricărei economii naționale prin realizarea unei alocări optime a resurselor disponibile pe plan intern și atrase din exterior precum și prin transferul de know-how din străinătate. Liberalizarea schimburilor comerciale externe ale României după 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mari părți a consumatorilor. În același timp, liberalizarea politicii comerciale influențează în mod hotărâtor structura oricărei economii naționale prin realizarea unei alocări optime a resurselor disponibile pe plan intern și atrase din exterior precum și prin transferul de know-how din străinătate. Liberalizarea schimburilor comerciale externe ale României după 1990 a condus la modificări de esență în sfera comerțului exterior al țării noastre, care s-au repercutat în mod firesc și printr-o serie de modificări structurale care au avut loc în cadrul economiei
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
acesta concentrându-se cu precădere în sectoarele pentru care ratele tarifului consolidat precum și cele efective sunt relativ ridicate în prezent sau mult mai reduse (caz extrem de rar) față de cele ale UE (produsele agroalimentare, textilele și confecțiile). Pe lângă efectele provocate de liberalizarea comerțului exterior, un rol important a fost deținut și de diminuarea sau eliminarea subvențiilor care au fost acordate anumitor ramuri industriale sau liberalizarea sistemului de prețuri. Din punctul de vedere al producătorilor, implicațiile negative au fost generate în principal de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
reduse (caz extrem de rar) față de cele ale UE (produsele agroalimentare, textilele și confecțiile). Pe lângă efectele provocate de liberalizarea comerțului exterior, un rol important a fost deținut și de diminuarea sau eliminarea subvențiilor care au fost acordate anumitor ramuri industriale sau liberalizarea sistemului de prețuri. Din punctul de vedere al producătorilor, implicațiile negative au fost generate în principal de reducerea nivelului de protecție acordat unor ramuri industriale, care se realiza prin intermediul subvențiilor directe (industria agro-alimentară, metalurgică, chimică și petrochimică) sau prin menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
se realiza prin intermediul subvențiilor directe (industria agro-alimentară, metalurgică, chimică și petrochimică) sau prin menținerea unui nivel scăzut în cazul prețurilor la energie și materii prime (metalurgie, îngrășăminte chimice, petrochimie, materiale de construcții, cauciuc și materiale plastice). În ceea ce privește nivelul de specializare, liberalizarea schimburilor externe dintre țara noastră și statele membre UE și CEFTA a condus la accentuarea acestuia în sectoarele în care România era deja specializată. Rezultatul a fost reflectat în principal de sporirea gradului de concentrare al exporturilor aferente industriei prelucrătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mediu și lung va dispare. Deteriorarea permanentă a deficitului balanței comerciale și de cont curent a constituit o realitate de-a lungul întregii perioade de tranziție, ritmul mediu de creștere a importurilor fiind în general superior celui corespunzător exporturilor. Datorită liberalizării comerțului cu UE pe principii asimetrice, țările Comunității deschizându-și piețele pentru produsele originare din România cu câțiva ani înainte, acest proces a suferit o ușoară întârziere. Majorarea importurilor s-a realizat pe fondul unei creșteri lente a investițiilor străine
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în creștere a nivelului de dezvoltare față de țările partenere care progresaseră mai mult pe calea reformelor și subvenționau o serie de produse sensibile; în relația cu țările membre ale UE: ritmul prea alert în care s-a desfășurat procesul de liberalizare în comparație cu viteza de restructurare și modernizare a sectoarelor economice a condus la la situația în care firmele românești să fie puternic concurate și uneori chiar eliminate nu numai de pe piețele externe ci și de pe piața internă. Liberalizarea schimburilor externe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
desfășurat procesul de liberalizare în comparație cu viteza de restructurare și modernizare a sectoarelor economice a condus la la situația în care firmele românești să fie puternic concurate și uneori chiar eliminate nu numai de pe piețele externe ci și de pe piața internă. Liberalizarea schimburilor externe dintre țara noastră și statele membre UE și CEFTA a condus la accentuarea nivelului de specializare a economiei în sectoarele în care România era deja specializată. Rezultatul a fost reflectat în principal de sporirea gradului de concentrare a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
lemn), atu-ul lor principal fiind în prezent nivelul extrem de scăzut al salariilor din țara noastră, avantaj care pe termen mediu și lung va dispare, datorită creșterii concurenței în principal din partea Chinei și Asiei de Sud-Est. Pe lângă efectele provocate de liberalizarea comerțului exterior, un rol important a fost deținut și de reducerea sau eliminarea subvențiilor care au fost acordate anumitor ramuri industriale sau liberalizarea sistemului de prețuri. Din punctul de vedere al producătorilor, implicațiile negative au fost generate în principal de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
va dispare, datorită creșterii concurenței în principal din partea Chinei și Asiei de Sud-Est. Pe lângă efectele provocate de liberalizarea comerțului exterior, un rol important a fost deținut și de reducerea sau eliminarea subvențiilor care au fost acordate anumitor ramuri industriale sau liberalizarea sistemului de prețuri. Din punctul de vedere al producătorilor, implicațiile negative au fost generate în principal de reducerea nivelului de protecție acordat unor ramuri industriale, care se realiza prin intermediul subvențiilor directe (industria agroalimentară, metalurgică, chimică și petrochimică) sau prin intermediul unor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
University Press, 1958 (1960) 41. Iancu A., Schimburile economice internaționale. O analiză critică a teoriei înzestrării cu factori de producție, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983 42. Iancu A., Bazele teoriei politicii economice, Ed. All-Beck, București, 1998 43. Iancu A., Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002 44. Ignat I., Clipa N., Pohoață I., Luțac Gh., Economie politică, Ed. Economică, București, 1998 45. Ignat I., Pralea S., Economie mondială, Ed. Synposion, Iași, 1994 46. Ignat I., Uniunea economică și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
crescînde a popoarelor, unei intensificări a schimburilor și unei redescoperiri a constrîngerilor geografice. Activitatea unei firme globale cuprinde cvasiintegralitatea globului pămîntesc, față cu un mediu instabil, unde incertitudinea este permanentă. 4.5.1. Firmele și reconfigurarea lumii Implozia sistemului comunist, liberalizarea progresivă a schimburilor și triumful capitalismului, "învingător prin abandon", ne plasează într-o lume marcată de o concurență tot mai dură între firme. Vechiul Occident se află într-o rivalitate teribilă cu așa-zisele noi puteri emergente, din Asia în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
scăzute iar externalitățile ridicate, apar mici clustere. Cînd amîndouă sunt extrem de scăzute, avem de-a face cu o lume nomadă. Situația actuală se prezintă ca o combinație de costuri de tranzacție eterogene și externalități puternice. 4.6.4. Guvernarea regiunilor Liberalizarea și dezetatizarea introduse începînd cu 1980 a dus și la creșterea puterii și dezvoltarea "guvernărilor locale", deși politicile de dezvoltare regională au apărut încă din anii 1930, ca răspuns la Marea Depresiune, de inspirație keynesiană și au fost dezvoltate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]