245,951 matches
-
poetului măcar la crearea eroilor țigani cum ar fi, de pildă, Pipirig Iștoc. Ion Istrate este de acord că Occisio Gregorii... e doar un "crochiu" și că nu trebuie pierdut simțul proporțiilor, dar că "alături de anticlericalism, antifeudalism și raționalism, trăsăturile limbii și stilului din Occisio... aduc cea mai sigură și puternică dovadă în sprijinul paternității operei" (p. 92) cu atât mai mult cu cât piesa trasează, măcar în linii mari, tipul de literatură pe care-l va realiza mai târziu în
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
nici un ochi critic și didactic, care să îndrepte erorile de ortografie, numele greșite, afirmațiile aberante. Pericolul de înșelăciune - aflat la baza fenomenului - este astfel contracarat de lipsa de valoare a majorității produselor: nu văd cum textele oferite pentru temele de limba și literatura română ar putea să asigure utilizatorilor altceva decît note mici și foarte mici. în schimb, este destul de mare riscul răspîndirii de erori: pentru că autoritatea textului tipărit se poate transmite (nemotivat) și celui virtual, și pentru că textele electronice pot
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
meditații, scrise în grabă după dictarea profesorului și apoi dactilografiate într-o manieră la fel de neglijentă. Ele ilustrează, de aceea, toate gafele oralității transpuse fără ezitări în scris. Unul dintre subiectele specific lingvistice ale programei școlare de liceu - " Originea și evoluția limbii române" - este tratat în Internet în cîteva variante, reproduse fără modificări în mai multe site-uri de referate. Lectura textelor oferă o cantitate impresionantă de greșeli banale, din toate categoriile, dintre cele care se pot de altfel culege din lucrările
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
consemnarea după dictare sau prin descifrarea notițelor scrise de mînă se produc false interpretări, pe care o simplă revizie atentă la înțeles le-ar fi putut imediat îndrepta: absurditatea coordonării "au avut urmări foarte importante în istoria românilor și a limbilor", de pildă, se explică prin interpretarea greșită a ultimului segment din frază: "și a limbii lor". Tema lingvistică presupune informații de specialitate și denumiri necunoscute "referenților", care le deformează la întîmplare. Sînt supuse unui asemenea tratament cuvintele comune - substantive, adjective
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
care o simplă revizie atentă la înțeles le-ar fi putut imediat îndrepta: absurditatea coordonării "au avut urmări foarte importante în istoria românilor și a limbilor", de pildă, se explică prin interpretarea greșită a ultimului segment din frază: "și a limbii lor". Tema lingvistică presupune informații de specialitate și denumiri necunoscute "referenților", care le deformează la întîmplare. Sînt supuse unui asemenea tratament cuvintele comune - substantive, adjective etc.: "dalmaca (dispărută azi, s-a vorbit pe coasta de răsărit a Adriaticii)" (= dalmata); "Biserica
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
ani..."). După cum se vede Ioana Nicolaie nu se ferește nici de metaforele cele mai ornante, de stilistica cîteodată abscons modernistă, dar nici de simplitatea cea mai neutră. Nu se poate spune că scrie într-un anume fel, deși are o limbă proprie care pe de-o parte refolosește asociațiile nătînge ale copilăriei, pe de altă parte realizează aceste asociații cu un limbaj sofisticat și foarte bine controlat, de la neologisme pînă la refrene, inversiuni și o topică specifică. Poezia care domină acest
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
parte realizează aceste asociații cu un limbaj sofisticat și foarte bine controlat, de la neologisme pînă la refrene, inversiuni și o topică specifică. Poezia care domină acest volum prin puterea imaginii pe care o evocă și prin simplitatea absolută, performantă a limbii e Firimituri: Mama a fost cea mai bună și cu mult/ cea mai frumoasă femeie din lume...// de la unu șaizeci și ceva de centimetri începea/ cu ochii căprui și genele boltind păstrăvii/ în apele din reziduuri aurifere/ vopsite la minele
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
uneia dintre cele mai strălucite minți ale epocii moderne. Dintr-o atare listă nu poate lipsi corespondența purtată cu unele dintre personalitățile timpului. Utilă și oportună pentru decantarea unor poziții teoretice, ea a fost foarte puțin tradusă până acum în limba română. Este cazul epistolelor schimbate cu Malebranche în discutarea unor concepte precum cel cartezian de întindere, sau teza conservării cantității totale de mișcare din Univers etc. în volumul de Scrieri filosofice alcătuit la Editura All de Adrian Niță (care semnează
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
unui spirit universal unic, Considerații despre principiile de viață și despre naturile plastice, Principiile naturii și grației întemeiate pe rațiune. Trebuie remarcat că toate aceste texte (numite ori doar subsumate prin aceste titluri) sunt traduse și publicate în premieră în limba română. Munca traducătorului și a îngrijitorului ediției este, din acest punct de vedere, întru totul de luat în seamă, cu atât mai mult cu cât ea se exercită pe un teren încă nedesțelenit în cea mai mare parte la noi
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
ale științelor umaniste guvernează convențiile, consensul. Iar acestea nu se pot impune cu forța, în numele niciunei "corectitudini", căci corectitudinea însăși este definită prin consens. Poate că în nici un alt domeniu aceste lucruri nu sînt mai evidente decît în cel lingvistic. Limba este un fenomen viu, iar funcționarea și regulile ei sînt stabilite, în mod natural, de către majoritatea vorbitorilor - iar nu prin edicte. Din păcate, nu toată lumea înțelege asta. George Pruteanu, senator PSD, fost PNȚCD (!! - cît va trăi, aceste semne de exclamare
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
Din păcate, nu toată lumea înțelege asta. George Pruteanu, senator PSD, fost PNȚCD (!! - cît va trăi, aceste semne de exclamare îl vor însoți), a reușit, după ani de lupte, să aducă pe ordinea de zi a parlamentarilor proiectul Legii privind protecția limbii române. Această lege, care s-ar vrea a fi patriotică, este periculoasă în idee, aberantă în detalii și inaplicabilă în practică. Periculoasă în idee. Limba națională este una dintre pietrele de temelie ale unui popor. Ea definește mai mult decît
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
ani de lupte, să aducă pe ordinea de zi a parlamentarilor proiectul Legii privind protecția limbii române. Această lege, care s-ar vrea a fi patriotică, este periculoasă în idee, aberantă în detalii și inaplicabilă în practică. Periculoasă în idee. Limba națională este una dintre pietrele de temelie ale unui popor. Ea definește mai mult decît orice altceva (cetățenie, domiciliu, declarații, activitate etc.) apartenența la o națiune și trebuie să fie prețuită ca atare. în particular, cu toții trebuie să fim preocupați
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
popor. Ea definește mai mult decît orice altceva (cetățenie, domiciliu, declarații, activitate etc.) apartenența la o națiune și trebuie să fie prețuită ca atare. în particular, cu toții trebuie să fim preocupați de utilizarea corectă a regulilor de orice fel ale limbii române. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele principale pentru care copiii merg la școală! Firește, la eforturile dascălilor trebuie să se adauge cele ale familiei, ale instituțiilor de cultură, ale presei, ale întregii societăți. însă existența unei legi care
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
impună principiile Codului Penal într-un domeniu spiritual, era inevitabil ca Legea Pruteanu, ca și comentariile autorului ei, să conțină aberații. Artificialul nu poate fi justificat natural. Vom menționa doar cîteva dintre ele. Pretenția documentului ca toate textele publice în limbi străine să fie traduse în română este normală cîtă vreme vorbim despre instrucțiunile de folosire ale unui produs (lucru stipulat de mult printr-un act normativ), dar devine absurdă atunci cînd e vorba de numele unei firme sau de un
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
folosire ale unui produs (lucru stipulat de mult printr-un act normativ), dar devine absurdă atunci cînd e vorba de numele unei firme sau de un logo publicitar. Proprietarul unei firme are dreptul s-o boteze oricum, inclusiv într-o limbă care nu există! George Pruteanu vrea ca numele discotecii Why Not? să aibă dedesubt traducerea De ce nu? ("uitînd", în paranteză fie spus, că există expresii intraductibile, traductibile derutant - Prendre la lune au dent înseamnă A încerca marea cu degetul - sau
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
original). Dar ce va face domnia sa cu o firmă numită Olo Molo? Senatorul PSD (fost PNȚCD) s-a arătat indignat și uimit totodată de faptul că un provider (oh!, voi fi amendat!) de Internet își face reclamă, în mijlocul Bucureștiului, în limba engleză. "Cîți români știu engleză!?", se lamentează, aparent cu îndreptățire, Pruteanu. Răspunsul este însă: toți cei care vor să acceseze Internetul, unde aproape orice este în engleză! Oricum, într-o economie capitalistă, o firmă are dreptul să-și aleagă cum
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
Odată publicată în Monitorul Oficial, o lege poate fi aplicată oricît de drastic prevede litera ei. Cine garantează contrariul? în al doilea rînd, cine ar urma să decidă dacă o greșeală este scuzabilă sau nu? Poate un Consiliu Național al Limbii, similar cu CNA? (sper că nu i-am dat inițiatorului o idee!) Cine și cum ar monitoriza toate exprimările publice, de la afișe și firme pînă la zecile de mii de cărți, miile de publicații, sutele de posturi de radio, dar
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
tem că se înșeală. "împămîntenirile" trecute s-au petrecut la nivelul unei populații puțin instruite și în cvasi-absența variantelor scrise. Cine poate crede că se va scrie vreodată pretaporte (și eventual se va citi cu accentul pe penultima silabă, specific limbii noastre!), tocșou sau imeil !? Numai domnul Pruteanu... De altfel, în toate limbile există astfel de împrumuturi, chiar acolo unde funcționează orgolii mult mai mai mari decât cel al românilor. De exemplu, în ciuda istoricei adversități franco-engleze, englezii spun și scriu la
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
populații puțin instruite și în cvasi-absența variantelor scrise. Cine poate crede că se va scrie vreodată pretaporte (și eventual se va citi cu accentul pe penultima silabă, specific limbii noastre!), tocșou sau imeil !? Numai domnul Pruteanu... De altfel, în toate limbile există astfel de împrumuturi, chiar acolo unde funcționează orgolii mult mai mai mari decât cel al românilor. De exemplu, în ciuda istoricei adversități franco-engleze, englezii spun și scriu la fel ca în franceză fiancé și chargé d'affaires ! Și dacă francezii
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
ori Sic transit gloria mundi apar, fără traducere, în textele scriitorilor români. Nu este scandalos? Oare nea Gheorghe, invocat de dl Pruteanu, nu se simte frustrat cînd îi citește pe marii filozofi români? în fine, dacă tot ne luptăm pentru limba română, ar fi interesant de știut ce atitudine a luat senatorul PSD (fost PNȚCD) față de următoarele două perle aflate în drumurile domniei-sale: a. Pe ușa Senatului (la fel, vai!, ca pe majoritatea intrărilor de instituții, firme și magazine din România
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
a senatorului, ca pe lîngă Legea Ticu și Legea Lupu, să existe și o Lege Pruteanu. într-un fel, respect înverșunarea cu care s-a bătut pentru ea în două legislaturi și în tot atîtea partide. Dar sînt convins că limba română are nevoie de alt fel de protecție.
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
fatal. Aruncă-le discheta! Dă-le prilejul să se aventureze în geografia vie, pulsatorie a poeziei! ș...ț Codifică apoi opțiunile de traseu, ca tot atîtea posibilități stilistice. Nu mai rămîne omul unei singure cărți, unei singure direcții, unei singure limbi, unui singur trup. Vei deveni, în schimb, omul unui singur creier, CYBERBIOS, al tău și al tuturor." Un puternic spirit Matrix în acest manifest ieșean care totuși, iată, și-a găsit sfîrșitul într-un pachet de celuloză. Oricum, aici apare
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
creier, CYBERBIOS, al tău și al tuturor." Un puternic spirit Matrix în acest manifest ieșean care totuși, iată, și-a găsit sfîrșitul într-un pachet de celuloză. Oricum, aici apare și o posibilă definiție a antologiei: ieșirea dintr-o singură limbă, dintr-un singur trup, legarea în rețea a cîtorva literați. Criteriile alcătuirii antologiei sînt foarte puține, foarte vagi. Principiul "conectării" la rețea a funcționat și aici - totul e să ai "upgrade"-urile necesare... O. Nimigean ne anunță că vom găsi
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
a pronunțării secvențelor ce, ci că se, și: sheva, nishiodată; "shi-o mai rămas"; "să zishem"; "nishi nu știu"; "să fashi sheva"; "shi-i cu tine" etc.; unii utilizatori ai computerului transcriu (economic) cu sh doar acest s dialectal, în vreme ce s din limba literară rămîne nemarcat (shi = și, ca pronunție pentru ce, dar și = și): "shi băieți creativi moldovenii noștri, îmbină modernul cu trecutul și încearcă să prindă doi iepuri dintro lovitură...". Mai rar e notata în mesaje închiderea lui e la i
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
i și a, variația e totală. în plus, în ansamblu, mesajele moldovenești par să acorde mai puțină atenție folosirii cratimei. Se observă în aceste texte și trunchierea frecvență a formei de prezent a verbului a trebui: o tendință generală a limbii române vorbite, poate mai puțin în formă trebu - "trebu în sfârcrap"; "trebu dați pe mîna lui"; "pentru progres trebu caracter și minte" - dar cu siguranță că tre: "tre să mergem la Vadul lui Vodă"; "tre să shtii să faci de
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]