3,802 matches
-
magică de a ne transpune în oricare punct al lor am voi. Trăiesc sub domnia lui Alexandru-vodă ș-am fost tras de-o mână nevăzută în vremi ascunse în viitorul sufletului meu. Asemenea ca un stup de albine, ariile roiau limpezi, dulci, clare, în mintea lui îmbătată, stelele păreau că se mișcă după tactul lor; îngerii ce treceau surâzând pe lângă ei îngânau cântările ce lui îi treceau prin minte. [...] „...Oare nu cântă ei ceea ce gândesc eu ?... Oare nu se mișcă lumea
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
Șiroaie de transpirație îmi pătrund în ochi și simt cum mă ustură. Alerg cât pot de tare. Vreau să ajung cât mai repede la mare. Oare acesta să fie Binele spre care am alergat? Să fac o baie în apa limpede și rece a mării? Ajung la mal și așa cum sunt îmbrăcat, mă arunc în valurile înspumate. Este foarte rece. Mai ceva ca la dușul din baia mea, unde nu am apă caldă, pentru că nu-i combustibil la centrală. Brrrr, ce
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
mi-ai dăruit/ din bolta ochiului tăcut/ dulceața-n valuri de lumină,/ să mă mai spele cu-n sărut/ de răsărituri, zile însorite/ ori seri în stropii ploii/ sau nopți albastre cu lună plină.”( Elegia I) Dunărea cu lacrima sa limpede, Bărăganul înveșmântat în soare, pământul care-și tremură balada, răsăritul, strigătul de păsări, geamătul de piatră, flori și iarbă și parfum de salcâm, toate mângâie și dezmiardă universul lăuntric al poetei care strălucește sfințit de iubire. Iată cât de sugestiv
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
Zice Vodă vesel tare Și-apoi pune la păstrare Săgeata cea prețioasă Într-o tolbă pântecoasă. La vreo două luni jumate Un alai codrul străbate Pe lângă un fir de apă Care malurile sapă, Un pârâu ce curge iute Cu unde limpezi, scăzute. În frunte, pe-un cal bălan, Saltă-n șa Vodă-Ștefan. La ale pădurii poale Se deschide-n a lor cale O poiană înflorită, Parcă de rai dăruită. - Stați, oșteni, acesta-i locul, A venit, iată, sorocul Să-nălțăm o
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
-ntristata . Mierla ,-n ram nu vrea Să-mi cânte , Ciutele nu vin la ape . Norii negri-isi cern durerea , Pește câmpuri zboară corbii , Croncănind , bătând din aripi , Stoluri negre , soli funebri Dintre nori , zâmbind șăgalnic , Mica rază se-nfiripa , Cu ochi limpezi , de lumină , Chip de aur , buze fine , Glas de susur de izvoare . Cu un gând , alunga corbii , Ceru-isi capătă culoare . E senin , e sărbătoare ! Dragostea-i biruitoare ! Ea învinge , chiar și moartea . Referință Bibliografica: Cucule , dezbraca-ti haină / Florina Emilia
CUCULE , DEZBRACA-TI HAINA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380342_a_381671]
-
a le publică. Lectură atentă a creației lirice a poetului și filozofului Nickolas Andronesco ( volumul Eternitatea, cartea I, Editura Lumină, Stamford, Connecticut, UȘA, 2013& EdituraEx Ponto, Constantă, România, 2013) m-a încântat, simțind pasiunea autorului de a exprima într-o limpede și frumoasă articulare românească o largă gamă de trăiri și ipostaze sufletești inerente unui om al comunității din care face parte și el, ca poet al timpului și spațiului sau: “Vântul a bătut la ușă/ Ce știe vântul/ Ce vrea
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
pe cer”(Eu și el), ridicând-o până la cer și apoi scufundând-o în adâncul oceanului, pentru a umple întreg universul cu ei, deveniți un singur trup , “doi lujeri de liană înlănțuiți”. În spatele acestei poezii ce curge ca o apă limpede și molcomă e o abandonare de sine, o lăsare în voia lui Dumnezeu, “facă-se voia Ta”, (așa cum spunem noi creștinii în rugăciunea „Tatăl nostru”), o primire a toate natural, aproape fără nici o tulburare. Și iarăși iubitul este chemat sub nuc
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
lovind cu aripile frânte/ lovind/ dac-aș fi putut să deschid sternul/ i-aș fi dat drumul/ să-și ia zborul./”( Puls). Legată de locurile copilăriei, petrecute frumos în simbioză cu natura generoasă, această poetă acum urbană își trage izvoarele limpezi ale inspirației, din câmpiile înverzite ori din nopțile cu “lună luniță/ ca o aluniță”, “lună lunișoară/ ca o tămâioară/”, din mirosul frunzelor de nuc ori din freamătul mestecenilor, dar mai ales din codru! „M-aș ascunde în desișul pădurii,/ printre
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
cufund în apa privirii unei / Femei /fără de maluri,/ regăsindu-mi,/ într-un târziu, /umbra îmbrățișată/cu o jumătate de inimă de/ Femeie / necunoscută...” În momentele de meditație și nostalgie, de măcinare interioară a eului, poetul încearcă să surprindă în ochii limpezi ai iubitei, tainele lumii, oaza de lumină care ar putea să-i poarte pașii pe drumul către „Eternitate”... „rătăcesc cufundat /în apa privirii unei / Femei, /rătăcesc fremătând / prin Timp, /căutând Drumul spre / Eternitate...” (cufundat în apa privirii unei Femei...) „ Orice
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
până ce totul devine esență estetică, expresivitate viguroasă, spiritul extatic-contemplativ deschizându-și aripile largi către Poezia Iubirii, Poezia universală. Adevărurile trăite, visele ce-și caută împlinirea, nu sunt „încriptate” în cuvinte, nu poartă o mască de carnaval, ele sunt trasparente și limpezi ca apele izvoarelor de munte, ele se cer comunicate, limbajul folosit de poet ( purtând amprenta unei tristeți metafizice, însingurat în sine, deseori) este acela a unui „confesor” care are curajul să se exteriorizeze, și să înfrunte mirarea atâtor ochi ascunși
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
moment atmosfera apăsătoare care încerca mereu să se strecoare la masa lor. Vorbiră vrute și nevrute, iar după ce terminară cu toții de servit cafeluța, așa zisă, matinală, plătiră și părăsiră localul. Vremea era superbă, deși debutase cu frig și ceață. Era o dimineață limpede, senină, ici acolo, niște nori mici și albi ... Citește mai mult Valentina îl privea stupefiată, nu-i venea să creadă că cel care vorbise era Nicolae în carne și oase, că era Nicolae cel arogant și atotștiutor, că se putuse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
moment atmosfera apăsătoare care încerca mereu să se strecoare la masa lor. Vorbiră vrute și nevrute, iar după ce terminară cu toții de servit cafeluța, așa zisă, matinală, plătiră și părăsiră localul.Vremea era superbă, deși debutase cu frig și ceață. Era o dimineață limpede, senină, ici acolo, niște nori mici și albi ... XII. D E S T I N E - EP.28 -, de Luchy Lucia , publicat în Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016. - Domnule Nicolae, în calitate de avocată a Laurei, mi-aș dori ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ``A fost odată` ...a fost ca niciodată``... Așa începea tot basmul din străbuni Pe care buna ni-l spunea; noi, roată, Stam pe lângă ea, în crângul cu aluni. Și ochii limpezi , ca apa de izvor, Când îi priveam, povestea îmi părea, (Rostită doar de frumusețea lor), Că desmierda frumos, visarea mea. Genunchii, strâns și-i cuprindea Cu brațe albe, subțiri și delicate, Iar noi umpleam alene pajiștea, Ascultând povestea, sprijiniți în
A FOST ODAT` de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379461_a_380790]
-
mă-nflorească! Toamnă - eu mă perpelesc Mă lipsesc de ce râvnesc, Iarna, când îmi este dor Tare-aș vrea ca să mai zbor. De bătaia inimii, bolnavă Slobodă-i durerea, si suava, Răstălmăcește gând și grâi Și-o vorba, doar: iubire, hai! Limpezi și albastre izvoare! Limpezi și albastre izvoare, spuneți: Voi purtați cerul senin care cântă? Sau viersul vostru aduce din adâncuri O tainica -amintire ce ne-ncântă? E-n voi un hohot către cer, ce-ntreabă: Pe unde hoinăriți hai-hui, în
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
mă perpelesc Mă lipsesc de ce râvnesc, Iarna, când îmi este dor Tare-aș vrea ca să mai zbor. De bătaia inimii, bolnavă Slobodă-i durerea, si suava, Răstălmăcește gând și grâi Și-o vorba, doar: iubire, hai! Limpezi și albastre izvoare! Limpezi și albastre izvoare, spuneți: Voi purtați cerul senin care cântă? Sau viersul vostru aduce din adâncuri O tainica -amintire ce ne-ncântă? E-n voi un hohot către cer, ce-ntreabă: Pe unde hoinăriți hai-hui, în țină? Ori e o
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
Negulescu , publicat în Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017. ``A fost odată` ...a fost ca niciodată``... Așa începea tot basmul din străbuni Pe care bună ni-l spunea; noi, roată, Stăm pe lângă ea, în crângul cu aluni. Și ochii limpezi , ca apa de izvor, Când îi priveam, povestea îmi părea, (Rostita doar de frumusețea lor), Ca desmierda frumos, visarea mea. Genunchii, strâns și-i cuprindea Cu brațe albe, subțiri și delicate, Iar noi umpleam alene pajiștea, Ascultând povestea, sprijiniți în
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
aluni. Iar frumusețea lor în prag de seară ... Citește mai mult ``A fost odată` ...a fost ca niciodată``...Așa începea tot basmul din străbuniPe care bună ni-l spunea; noi, roată,Stăm pe lângă ea, în crângul cu aluni.Și ochii limpezi , ca apa de izvor, Când îi priveam, povestea îmi părea,(Rostita doar de frumusețea lor),Ca desmierda frumos, visarea mea.Genunchii, strâns și-i cuprindeaCu brațe albe, subțiri și delicate,Iar noi umpleam alene pajiștea,Ascultând povestea, sprijiniți în coate
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ograda și câmpia... Adulmeca grăbita, se întinde,Țesând cam peste tot melancolia.Cu murmur din dealuri soseștePrin vai, și din vale-n păduri;Ca-n farmec apoi poposeșteși sufla cu-o mie de guri.Dar vară ne stă-n amintireZori limpezi în mine se-ațin, Iar toamna-i în mustul subțireîn nuci, și-n stacana cu vin!... VIII. CAND NOAPTEA COBOARĂ, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2069 din 30 august 2016. autor: Lili Negulescu Coboară noaptea, cerul scânteiază De
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
întâmpinarea Sacrului, fumul de tămâie și smirnă al sufletelor lor, dorind să își împlinească Visele, oricât de îndrăznețe ar fi fost ele. Poetul nu scrie pentru ceva/cineva anume, ci doar extrage din profunzimile sufletului său apele ce curg, uneori limpezi, alteori tulburi, ape pe care plutesc stări, emoții, sentimente, amintiri, în efluvii semantice. Cuvântul, aparent fragil, capătă, în mâinile lor, atingeri de mătase sau duritatea ... Citește mai mult CUVÂNT ÎNAINTEMoto:Lăcrămioarele sunt lacrimile îngerilor strânse în buchete de candoare pentru
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
întâmpinarea Sacrului, fumul de tămâie și smirnă al sufletelor lor, dorind să își împlinească Visele, oricât de îndrăznețe ar fi fost ele. Poetul nu scrie pentru ceva/cineva anume, ci doar extrage din profunzimile sufletului său apele ce curg, uneori limpezi, alteori tulburi, ape pe care plutesc stări, emoții, sentimente, amintiri, în efluvii semantice. Cuvântul, aparent fragil, capătă, în mâinile lor, atingeri de mătase sau duritatea ... VIII. CHIPURI DE VÂNT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1700 din 27
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
sale. În pacea harică a sensibilității sale, cănd realitatea din jur se evaporă, gândirea poetului se înfăptuiește că act de creație poetica, responsabil și conștient, pe toată înălțimea dimensiunii afectivității spiritului sau, act de creație care apare că o certitudine limpede. Citește mai mult POETUL ȘI POEZIA SAMit,neștiind cum să ocolesc întâmplările nefericite, mi s-a părut că nici nu am vrut să le ocolesc. Din această pricina, Mit, tu m-ai găsit atât de târziu, atât de singur și
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
de nici visarea nu-i poate cuprinde! Și totuși plutesc, mari și firavi ca și gândul nostru frumos adăugat oricărui prezent. Sub atingerea mâinii, se risipesc, dăruiesc, ca un abur din visarea nocturnă! Doar că ei vin ziua, să fie limpede și clară atingerea cerului și mersul lui pământesc! Ascund doruri grele și bucurii neînfrânate ce se vor împlinite, respirate și cad cu zgomot, infirmând orice regulă sau îngrădire veche, fiindcă, cerul e în noi, cerul e cu noi, cerul... suntem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
rațiunilor propriu-zise, înlocuindu-l cu temeiul antinomiei ortodoxe, dumnezeiești al Evangheliilor, al Epistolelor, al Sfinților Părinți, al Scriitorilor Bisericești de care au însetat și flămânzit Poeții, Filosofii și Teologii Bisericii lui Iisus Hristos, sens prin care curge universul luminos și limpede al cuvintelor dincolo de Soarele Logosului divin. Mihail Eminescu îl percepe pe Mântuitorul lumii Iisus Hristos, nu doar ca pe Păstorul cel Bun care ne împlinește uneori cererile din rugile noastre, ca pe aducătorul de pace, ci cu mult mai mult
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
inovează sau transmit patetic cuvântul de ordine care va aduce marile schimbări. Dar, deși profeții prezintă această importanță, ei nu sunt întotdeauna simpatizați și nici măcar prețuiți în măsura în care o merită... Filosofia vine din cele mai mari adâncuri, ca izvoarele reci și limpezi, cari intonează deasupra, oglindind cerul, trilul etern al pământului.” (Vasile Băncilă, Opere, vol.IV, Ed. Istros-Brăila-2006, p. 320) Acest lucru s-a răsfrânt esențial și existențial asupra profetului nostru Mihail Eminescu. Intelectualul rafinat prin geniul erudiției sale cultural creștine care
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
Însuși Dumnezeu.” (Diacon Gheoghe Băbuț, Maica Domnului Ocrotitoarea României. Editura Pelerinul Român, Oradea, 2000, p. 33) Totdeauna în Cerul-Tărie,/ totdeauna pe pământul de jos,/ numele Tău între nume: MARIE,/ răsună mai român, mai frumos.// Totdeauna literele-acestea împreună,/ suind în zări limpezi de curcubeu,/ doar în taina porfirii cunună,/ au odrăslit în Om și Dumnezeu.// Totdeauna literele-acestea MARIA:/ Mamă, Aleasă, Rai, Iubire, Altar,/ sunt încununarea Cerului cu Glia./ Sunt cuminecare. Sunt cununi de har.// Ele zămislesc zorii de Mamă,/ mugur în floare
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]