12,206 matches
-
Vila Gracie, șofer. — Mă iradiezi, Alex, cu emanațiile tale otrăvitoare. — Eman un căcat. Am zis că n-am nimic. — Ai ochii ăia negri ca Hebe, omule, care spun totul. Tutti! — Liniștește-te, Maimuțo. — Ba tu să te liniștești. — Eu sunt liniștit. Dar hotărârea mea bărbătească de a nu-mi pierde cumpătul nu rezistă decât aproximativ un minut. — Da’ pentru Dumnezeu, îi zic, să nu-i pomenești lui Mary Lindsay de pizdă. — Ce?! Ai auzit bine. Când ajungem acolo, nu te apuca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
exemplu, că tânărul Moult nu mințise. Stein era cel care mințise sau, dacă nu, atunci domnul Eckman. Își turnă singur Încă un pahar. Curios, se gândi, că el, cel care călătorea cu peste nouăzeci de kilometri pe oră, era cel liniștit, nu domnul Eckman, ce-și Încuia biroul, Își lua pălăria din cuier și cobora scările mestecând, cum se spune, telegrama primită de la firmă Între dinții lui proeminenți și ascuțiți. „Domnul Carleton Myatt sosește la Istanbul pe data de 14. Aranjați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
a bravadă, a nepăsare, și Începu să plângă fără zgomot, Întorcându-se spre fereastră, spre râu și spre un pod care trecea și un fag desfrunzit străpuns de muguri timpurii. Așa mulțumesc eu pentru o noapte de somn lung și liniștit; așa reacționez eu când mi se face un cadou, Își zise ea și se gândi cu rușine și dezamăgire la visele de odinioară, cu mari curtezane ce acceptau cadouri de la prinți. Și m-am rățoit la el ca o chelneriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
paginile acestora fotografiile tinerilor și ale fiicelor unor nobili obscuri, luând aminte ce Îmbrăcăminte se purta și care era pudra la modă. El Începu s-o sfătuiască blând: — Dacă nu-ți poți lua un concediu, Încearcă să fii cât de liniștită poți. Nu te enerva din orice... — Mi-au zis târfă. Își dădu seama că acest cuvânt nu Însemna nimic pentru el. Că nu-i tulbură nici o secundă oglinda minții. Continuă să-i vorbească, tot cu blândețe, despre sănătatea ei, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În timp ce fata privea, ele se stinseră. Au stat și-au petrecut până târziu. Ce s-o fi petrecut acolo? Își zise ea și râse puțin, simțindu-se solidară cu toate lucrurile Îndrăznețe, scandaloase și tinerești. Ești Îngrijorat, dar eu sunt liniștită. După primăvară vine vară. Eu zâmbesc și doar... Aproape Îmbrăcată, cu excepția pantofilor, se Întoarse spre pat și spre Myatt. El dormea greu și ar fi avut nevoie de un bărbierit. Zăcea acolo, cu hainele boțite, și doar cu greu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În lungul liniei, se auziră voci și tropote de pași. Legăturile dintre vagoane gemură, se loviră și se-ncordară, iar apoi pereții subțiri se clătinară la bubuitul pistoanelor și huruitul roților grele. Când fumul se limpezi, Coral Musker stătea destul de liniștită pe banca de lemn. Nu mai era nimic de spus și picioarele Îi erau reci ca gheața. Dar după o vreme Începu să citească În tăcerea doctorului Czinner o acuzație, așa că spuse cu convingere: — Se va Întoarce după mine. Așteptați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
zăpada se topise sau o scăpase pe jos, dar apăsă ce-i rămăsese pe gura doctorului. Asta păru să-l ușureze. Stătea nemișcat, iar zăpada i se topea pe buze și i se scurgea printre dinți. Era Într-atât de liniștit, că fata mai aprinse o făclie, ca să-i vadă fața, și fu surprinsă de privirea lui inteligentă și conștientă. Îi vorbi, dar el era prea plin de propriile lui gânduri ca să-i răspundă. În situația dată, Czinner cântărea dimensiunea acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și justificativ, În timp ce ofițerul Îl bombarda din spate cu șfichiuiri scurte de nerăbdare. Brusc, În timp ce soldatul trăgea ultimul sac de la gura grotei, fețele lor aproape că se atinseră și clipa aceea a fost ca o Întreagă discuție cu un om liniștit. Când văzu că doctorul nu mișca, maiorul Petkovici traversă magazia și puse lumina lanternei direct pe fața aceea moartă. Mustățile lungi, palide În lumină, și ochii deschiși reflectară lumina ca plăcuțele indicatoare. Maiorul Îi Întinse soldatului revolverul. Buna dispoziție, urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
că are relații și În guvern. Nu umblă ea după Hunter. Are o presă proastă din cauza picioarelor suuu-per pe care le posedă. Toată lumea e atât de invidioasă pe ea... Chiar nu ai de ce să fii Îngrijorată. M-am simțit mai liniștită. Milton avea dreptate. Picioarele incredibile nu sunt un motiv de Îngrijorare. 8tc "8" Gașca de paranoicetc "Gașca de paranoice" —Ai toate motivele să te Îngrijorezi, țipă Tinsley. Îmi este mai teamă de Sophia decât Îmi este de refuzul Arabiei Saudite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cu ceai pentru toată lumea? Sylvie sunt... OK, mersi, am spus, punând receptorul jos. Apoi m-am Întors spre Lauren. Ce o să faci cu inima? Am Întrebat-o. Lauren oftă. Chipul ei era numai dezamăgire. A, inima e la el, stai liniștită. Bănuiesc că norocoasa lui logodnică o va primi În curând. O lacrimă fugară Îi apăru la colțul unui ochi. Se rostogoli pe o parte a nasului și se opri pe buză, tragic. Scuză-mă, sunt așa o ratată. Pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
legam ultima fundă În brad; ținând În mână o jachetă, Îmi spuse: Știi, Sylvie, a intervenit ceva. Trebuie să ies În oraș În seara asta. — Și emisiunea Barbarei Walters? am răspuns dezamăgită, căci noi plănuiserăm să petrecem o seară plăcută, liniștită, uitându-ne la televizor și mâncând ceva cu specific japonez luat la pachet. Nu poți să stabilești pentru altădată? Ce trebuie să faci așa de urgent Într-o seară de duminică? —Vechiul meu prieten din facultate a venit În oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mă conving singură. Vă puteți imagina În ce hal eram când am ajuns la MOMA la 6 fără 10 și am văzut coada care șerpuia de-a lungul străzii 53, până pe Sixth Avenue. Sute de iubitori de artă nerăbdători stăteau liniștiți - ba nu, de-a dreptul fericiți - la coadă ca să poată intra În minunata cutie de sticlă. În clipa aceea, un autobuz Își descărcă marea Încărcătură de turiști francezi. M-am uitat la ceas - era 5:55 P.M. —Cât durează să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
muște. Operele de artă arată ca niște bomboane gigantice suspendate În aer de fire invizibile, iar vizitatorii sunt reduși la niște puncte mititele negre, care mișună en masse de la Kooning, la Warhol și la LeWitt. Of, unde era oare spațiul liniștit, ca pentru meditație Zen, despre care citisem În toate articolele alea din New York Times? Părea să semene mai mult cu Times Square. —Marci, e șase și zece, am spus cu neliniște, privind În jur. Ne aflam În vastul atrium alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
miere. E muuult mai bine decât În luna mea de miere de după divorț, suspină Lauren. Era la asfințit, iar noi leneveam amândouă În hamacurile imense, legănate ușor de ușoara briză de seară a oceanului. Giles și Hunter profitau de apa liniștită, fără valuri, și plecaseră În golf să facă wakeboarding 1. La un moment dat, Hunter pluti pe lângă noi pe wakeboard, și cumva a reușit să Îmi trimită un sărut din depărtare, În timp ce sărea pe un val. Ce paradă, am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
prinț de-adevăratelea. E cam ca unul din familia Macbeth sau ceva de genul ăsta. Era o invenție cum că porecla nu are nici o bază reală. Familia ei Îl acceptă fără probleme. Tatăl a spus că poate să se mărite liniștită cu un necredincios, atâta timp cât are sânge regal. De acum Înainte, o să fie „Prințesa Angus“. — Nu mai spune! —E adevărat. Iar Tinsley a fugit cu tipul de la FreshDirect, În timp ce era logodită cu portarul ei, care este terminat acum. A venit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
astupă cu ambele mâini microfonul telefonului și îndreaptă receptorul spre stație, spunând: — E cod nouă-unu-unu. Iar secretara ei, Mona, ridică din umeri și spune: — Așa, și? Așa că trebuie să-l caute în carnetul de coduri. Iar Mona îi spune: — Stai liniștită. E doar un furt dintr-un magazin. Crime, sinucideri, criminali în serie, supradoze - nu poți să aștepți până când toate chestiile astea apar în ziare. Nu poți să lași alt agent să-ți sufle vreo pleașcă. Ce bine-ar fi dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
e cam de două ori mai mic decât o cutie de pantofi. Nu cântărește nici cât o conservă de ton. A apăsat una, două, trei taste la casă, iar pe ecran a apărut scris 149 de dolari. — Ca să fiți dumneavoastră liniștit, să știți că am închis bine de tot pungile, îmi zice. A pus pachetul într-o sacoșă de plastic, în caz că plouă, și mi-a spus: — Să-mi ziceți dacă lipsește ceva. Am impresia că piciorul tot nu v-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
vezi răsuflarea. Pui bateriile la locul lor și apeși un mic întrerupător, iar ferestrele minuscule se luminează. Așezi casa pe podea și stingi lumina din bucătărie. Stai în întuneric și privești casa de sus. De la distanța asta, pare perfectă. Perfectă, liniștită și fericită. O căsuță cochetă de cărămidă roșie. Ferestrele minuscule își aruncă razele peste peluză și pomi. Draperiile sunt luminate; galbene în camera copilului. Albastre în dormitorul nostru. Ca să uiți imaginea de ansamblu, șmecheria e să privești totul în gros-plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cu degetele celeilalte mâini. Îi cuprind cu gura celălalt sân și-i ating sfârcul cu limba. Capul Ginei s-a răsucit într-o parte, și am lins-o după ureche. Depărtându-i picioarele cu șoldurile, am intrat. Era atât de liniștită... Zâmbea ușor, și gura i s-a deschis în momentul final, iar capul i s-a prăbușit pe pernă. Niciodată nu mai fusese așa de bine de când se născuse Katrin. Un minut mai târziu, m-am dat jos din pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
au borât în mâinile făcute căuș. Acum suntem după ce poliția m-a lăsat să dau un telefon, și am sunat-o pe Helen și i-am zis că-mi pare rău, dar asta este. Și Helen mi-a zis: „Stai liniștit. O să te scap eu“. După ce mi-au luat amprentele și mi-au făcut fotografia pentru cazier. După ce mi-au confiscat portofelul, cheile și ceasul. Mi-au băgat hainele, geaca maro și cravata albastră, într-un sac de plastic etichetat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
reediteze o parte din romanele publicate în urmă cu un sfert de veac, să mai reîmprospăteze memoria unor nostalgici, care, din dosul perdelelor, de la căldura și liniștea date de obediență ori de indiferență, au perceput crivățul ca pe o ninsoare liniștită a unui Crăciun perpetuu. Astăzi, la plecarea din nou spre inimile cititorilor a Cursei rapide, salut prietenește și cu căldura sentimentelor de odinioară nealterată încă această nouă călătorie a unei lumi din care venim și noi, cei care eram tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de grîu înainte de secerat. "Frumoasă femeie, ca o zînă! gîndește Mihai auzind foșnetul revistei de sub arbust, pe care o ia și începe s-o scuture de zăpadă, gîndind să și-o bage în buzunar. Frumoasă!... Cu o față albă, curată, liniștită, ca oglinda mării în zori, la schimbarea sensului brizei. Cînd a aruncat ochii spre recepție, îi înflorise în ochi teama și-n colțul gurii un zîmbet de neliniște. Apoi, odată văzută cu revista în mînă, a luat un aer nepăsător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a hrănit-o cu carne de la o jumătate de pui, strîngînd-o la piept, îngrozită de gîndul că omul cu pălăriuță ar putea să i-o ia dacă adoarme. La masa de alături, bătrîna cu andrelele continuă să împletească, ascultînd răsuflarea liniștită a bătrînului. Mircea Emil doarme dus, întins pe cele trei scaune, țăranul și țăranca au pus scaunele alături și se sprijină umăr în umăr, arhitectul s-a aciuat la o masă, cu piciorul bolnav ridicat pe un scaun, actorul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lucreze în altă parte, la Muraru spre exemplu, la Sinteză. Tovarășul Vlad este un chimist foarte bun. I-am citit lucrarea de diplomă și mi se pare... Cine știe de unde-o fi copiat-o! La montaj dai un stagiar mai liniștit, care să se ocupe îndeaproape de respectarea concordanței dintre proiecte și montaj. La uzină se vine pentru producție, nu pentru muncă agitatorică, preocupare ce poate ușor degenera în instigație. Ai pe cine da la montaj? Da, pe unul Zaharia, Dinu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mulțumesc! Mărturisesc surîde Mihai, ducînd paharul la gură că nu am băut niciodată din mîna ta... Bine-ai venit! Pentru ce-a venit aici?" se întreabă iarăși Mihai, sorbind vodca, aruncînd, ca din întîmplare, privirea spre Maria: o vede stînd liniștită în fotoliu, total relaxată, cu gura încă plină de vodcă, pentru a-i savura, dureros, tăria, în vreme ce ochii ei mari, aproape închiși, conturează două linii lungi, negre, sub sprîncenele arcuite calm. Mai gîndește-te, spune ea, preocupată de țigara scoasă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]