4,922 matches
-
Egli, care și-au marcat astfel și debutul. Dintre membrii tradiționali ai cenaclului, au lecturat poetele Adela Naghiu, Rodica Dragomir, Claudia Tomescu, Ioana Ileana Stețco, Florica Bud. Au urmat poeții: Valeriu Sabău și Ion Georgescu, care au citit și din lirica lui Dumitru Fănățean și a lui Gelu Dragoș. Un moment aparte a fost recitalul poetului Mihai Ganea, recital pregătit în colaborare cu criticul literar Virginia Paraschiv. Ne-a încântat cu câteva epigrame poetul Ion Bogdan. Nu au lipsit nici poeții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
7. A fost un exercițiu interesant și cred că au ieșit niște kyoka mai bune decât dacă le-aș fi scris de la început. Și, uneori, mai bune decat senryurile de bază, cam eliptice. Renga este un cuvânt des folosit în lirica japoneză, în diverse combinații, pentru că are semnificația de lanț de poeme scrise de mai mulți autori. E valabil și în cazul meu, pentru că eu de azi nu mai sunt același cu cel care a scris senryurile cu ani de zile
KYOKA de DAN NOREA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349893_a_351222]
-
nu cred că are prea mare importanță. Nu știu nimic despre autoare, nu știu dacă este un volum de debut și nici dacă în intervalul anilor ce s-au scurs de la apariția lui a mai adăugat ceva la această isprava lirica. Vorbim însă despre carte și observ că versurile sale se decontează din seva acelorași tensiuni afective - vechi și niciodată erodate, aceleași care au ventilat dintotdeauna ființă umană și, probabil o vor tensionă în continuare. Ceea ce surprinde cu adevărat la poeta
CRISTINA EMANUELA DASCALU-LIRISMUL AFECTIV INTRE ECHINOCTIU SI SOLSTITIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349915_a_351244]
-
sprijinul d-nei prof. Mihaela Tomescu, Președintele Fundației „Remember Enescu” și Maria Isabel Ștefan de la Sc. Generală 142 care va recita poeziile: „AM VĂZUT DOI OCHI” și ”MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI” iar actrița Camelia Varga ” PENTRU TINE-AM STRÂNS PETALE” - din lirica poetului-compozitor Marin Voican-Ghioroiu. AM VĂZUT DOI OCHI Am văzut doi ochi, minune!... Vraja lor mă urmăresc; Inimioara mea îmi spune Să-i ador și să-i iubesc. Și-o privire cristalină ... Mi-au trimis acele stele, M-a-mbătat a lor lumină
IUBIŢI COPIII! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349999_a_351328]
-
doar pentru sine, exprimând trăiri proprii, împliniri ori dezamăgiri, doruri prezente ori reminiscențe dureri, putem afirmă că poeziile Bombonicăi Curelciuc, dincolo de semanticile pseudo-comune, au o aură specială, izvorâta din erudiția simplității vieții, ca noblețe a trăirii prin cuvânt. În centrul liricii sale se află femeia protectoare, ce împlinește tacit - cu persuasiune și credința, rolul de fiica - soție sau mama, păstrând (însă) pentru sine, un timp al evadării prin poezie într-un univers în care versurile prezintă tautomerii evidente. O carte ce
– „BRODERIE DE GÂNDURI” DE BOMBONICA CURELCIUC (SUCEAVA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344461_a_345790]
-
și deci de poezie. O evaluare a ei strict estetică ar fi nu doar nepotrivită, dar mai ales nedreaptă; independent de vocația poetică a celui care o elaborează, ea este un act moral prin chiar elaborarea ei. În anii când lirica din România era infestată de un proletcultism sufocant, în spatele gratiilor poeți ca Radu Gyr, Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga, Traian Dorz și alții scriau pe filele memoriei creații de care orice istorie sau antologie lirică românească va trebui să țină cont
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
constituiau un capital prețios care îți asigura simpatia și respectul camarazilor de suferință. S-au creat versuri în închisorile comuniste cu cele mai variate teme, de la cea care exprima revolta și setea de libertate, cu implicite accente mesianice, trecând la lirica patriotică, erotică, religioasă, la specia epigramei și pamfletului; lumea literară a închisorii se vădește a fi una la fel de pestriță ca și cea a Bucureștilor interbelici. Poeți cu sau fără vocație, mulți dintre deținuți, creau versuri sau doar le recitau cu
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
să creeze după gratii cu o efervescență uimitoare și cu conștiința că munca lui nu e zadarnică, ci e balsam pe sufletele tuturor celor care gemeau în temnițele țării. Trebuie menționată o trăsătură distinctivă pe care o considerăm esențială a liricii de detenție și anume: dacă poezia, în genere, se pretează cel mai bine la decontextualizarea spațio-temporală a momentului creator, prin aceasta ea îmbogățindu-se cu înțelesuri noi și ca atare sporindu-și strălucirea, poezia carcerală, și mai ales cea a
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
editorul Gabriel Cojocaru, Iulian Patca, Ion Constantinescu, Gavril Moisași Ioan Benche. Antonia Bodea a dat glas eseului său bazat pe poezia lui T. Mândruțiu, iar Voichița Pălăcean-Vereș a realizat o prezentare sintetică a volumelor, încercând o încadrare a poetului în lirica națională, predându-i apoi ștafeta acestuia pentru a se prezenta publicului.. Antonia Bodea a venit înaintea membrilor cenaclului cu cea mai recentă carte a sa, „Printre file”, un volum de eseuri critice având ca obiect producțiile literare ale colegilor de
REGAL LITERAR LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347985_a_349314]
-
limbajul poeziei dat de expresia recognoscibilă.Paradoxul implicit al lui Pesso este acela de a instaura un discurs poetic adecvat,uneori ironic,fiindcă la poet iluzia de eden se confundă cu libertatea căci libertatea există/ Numai în iluzia libertății. In lirica elenă I.M.Panayotpolos edenul se reflectă în dragostea de pământ,de pădurile și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
specii lirice, precum sonetul, rondelul, meditația filozofică, pastelul spiritualizat, sub aspect tematic, în volum domină poezia intimă și artele poetice sau profesiunile de credință. Fără să fie exclusă complet, poezia social-patriotică ste prezentă, completând paleta tematică, iar motivul visului, caracteristic liricii romantice și celei simboliste, este prezent în multe din poeziile volumului. Lectura cărții ne convinge de talentul autorului, de cultura sa poetică, de virtuozitatea prozodică demonstrată, de armonia și muzicalitatea versurilor de stăpânirea și mânuirea unui vocabular bogat, variat și
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
ieftin? // Vi-l plătesc la lichidare” (Oferta) Întoarcerea în timp nu numai în anii copilăriei ci și în adolescență este marcată tot de nostalgie. Râmnicul lui Anton Pann, cu mirificul parc Zăvoi și misteriosul deal al Capelei își găsesc în lirica lui Teodor Barbu evocarea emoționantă: „salve, Râmnic!, porțile-s deschise, // podul se ridică doar peste un ceas, // Iau cu mine horbota de vise // Și le veșnicesc într-un atlas”// (Atlas de Râmnic) Se găsesc în volum multe autodefiniri, autoportretizări (Un
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
creației sale. Îndoielile, reținerile, temerile privitoare la glorie se concentrează într-un puseu de modestie, poetul considerându-se doar „râu șoptit, la poale de colnic” Presărate din loc în loc se găsesc și scurte meditații filozofice, atitudini etico-moralizatoare, iar mai rar, lirică social-cetățenească. Astfel în Zbor frânt se deplâng eșecurile, neșansele în lupta pentru afirmare, suferința sufletească iscată de iminenta despărțire de viață. (Plecăm) Fragilitatea, relativitatea, nesiguranța, tentațiile, ispitele ce apar la tot pasul sunt efecte ale principiului dominoului, după care funcționează
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
Vorbind de felul în care a fost perceput Mihai Eminescu de Titu Maiorescu, Antonia Bodea a accentuat faptul că, în opinia liderului „Junimii”, acesta este un reper pentru viitorii scriitori, iar poezia sa va fi punctul de referință pentru întreaga lirică românească a secolului XX. Reproducând memorabilele cuvinte ale lui George Călinescu: „Astfel se stinse (...) cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării
MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347543_a_348872]
-
leagă tristeți nenumărate” (Divertisment) Poetul tristeții devine cu timpul poetul durerii, o melancolie muzicală și reflexivă: „Căutând visările-n tristețe Și aflând tristețile-n visare Eu sunt un zeu cu două fețe Și-o singură înfățișare.”(Horoscop) Una din formulele liricii lui este aceea a spectacolului rar și somptuos, dezvoltare a unei imaginații inepuizabile. Să nu uităm că Radu Stanca a fost și un mare om de teatru cu o nouă intuiție funcțională a decorului, a grimei, a costumului, a gestului
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
păunii Cadâne moi cu lungi și grele funii Târăsc prin ierburi leneșe calești. La geamuri vergi albastre străjuiesc Și prin odăi, din amfore rotunde Un fum verzui desbracă și ascunde Bazine cu făpturi ce dănțuiesc.” Balada și conturul baladesc în lirica lui de confesiune directă intervin ca un punct de cristalizare și, deopotrivă, ca o modalitate de disciplinare a discursului poetic de tip schiller-ian. Gradația sentimentului se realizează prin volute largi, culminând cu strofe de o frapantă frumusețe: „Dar flăcările crește
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
Vișoiu (acordeon) au acompaniat corul care a interpretat un potpuriu muzical sub genericul „Astăzi e ziua ta“. Vibranțe piese au cântat soliștii Ana Pralea, Irina Loghin, Victor Aldea și Alexandru Țugurean, iar Romică Topan a emoționat audiență recitând fragmente din lirica eminesciana. În partea a doua a ședinței cenaclului, aflat sub egida Ligii Scriitorilor din România, a luat cuvântul Al. Florin Țene, presedintele LSR, care a oferit raportul de activitate din ultima lună. A urmat prezentarea românului memorialistic „Drumul spre suflet
OMAGIU FEMEII LA CENACLUL VASILE SAV, AL LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347622_a_348951]
-
Bal mascat“, „Trubadurul“, „Tosca“. A reprezentat România cultă pe cele mai importante scene ale lumii, în perioada controversată a comunismului. Nicolae Herlea constituie un model absolut, de neînlocuit, în prezent. Trecerea sa în eternitate sa este o mare pierdere pentru lirica românească de opera vie, contemporană. În calitatea de președinte al juriului Concursului Internațional de Canto „Hariclea Darclee“ de la Brăila, a sfătuit și încurajat pe cei mai talentați tineri cântăreți români din noua școală dacoromânească. „Cu Nicolae Herlea a plecat un
COMUNICAT: NICOLAE HERLEA – CEL MAI BUN BARITON AL LUMII de GEO STROE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347645_a_348974]
-
Herlea lucruri superbe, iar marele Roberto Alagna sublinia că Nicolae Herlea „este, fără îndoială, cel mai bun bariton al lumii“. Tot astfel, la superlativ l-au apreciat Placido Domingo, Herbert von Karajan, Nicolai Ghiaurov și alte nume de legendă ale liricii mondiale. Noi, generațiile de azi am crescut cu nume de legendă ca Ludovic Spiess și Nicolae Herlea. Prin timbrul său unic, irepetabil și prin stilul în care a dat viață unor personaje ca Marchizul de Posa din «Don Carlos» -ul
COMUNICAT: NICOLAE HERLEA – CEL MAI BUN BARITON AL LUMII de GEO STROE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347645_a_348974]
-
Acasă > Poezie > Familie > DIN LIRICA MAMEI. MARIANA-VOICA GRECU (GALAȚI) - "FIUL MEU DE PRIN STRĂINI" - POEM Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului DIN LIRICA MAMEI FIUL MEU DE PRIN STRĂINI Înc-o noapte a trecut, Patul nu l-
POEM de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361913_a_363242]
-
Acasă > Poezie > Familie > DIN LIRICA MAMEI. MARIANA-VOICA GRECU (GALAȚI) - "FIUL MEU DE PRIN STRĂINI" - POEM Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului DIN LIRICA MAMEI FIUL MEU DE PRIN STRĂINI Înc-o noapte a trecut, Patul nu l-am desfăcut. Stau pe-o margine de pat Într-un plâns și-ntr-un oftat. Ochii-s inundați din plin De durere și suspin. Lacrimi se preling
POEM de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361913_a_363242]
-
Veneai din acel meleag Eu te-mbrățișam cu drag. Maica a lui Dumnezeu, Roagă-l tu pe Fiul tău Să-mi aducă puișorul Iar eu să nu-i mai duc dorul. MARIANA VOICA GRECU 17 decembrie 2011 Referință Bibliografica: DIN LIRICA MAMEI. MARIANA-VOICA GRECU (GALAȚI) - FIUL MEU DE PRIN STRĂINI - POEM / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 375, Anul ÎI, 10 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEM de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361913_a_363242]
-
este stimulată de acest apreciat specific al naturii și vieții drăgășănene. *** Ciclul „Labirintul mirărilor” se deschide cu „Alint târziu”în care ingineria tainică a contopirii trupurilor și al sufletelor este descrisă cu mijloacele moderne ale sugestiei simboliste, dovedind afinități cu lirica lui Nichita Stănescu. Apelul la neologisme precum: metronom (al amintirilor), tonomatul (cu rublele din vis); apelul la limbajul dezarticulat , ca la avangardiștii dadaiști ai lui Tristan Tzara din perioada interbelică ; spaime și neliniști existențiale, fac dovada preocupărilor autorului de a
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
proprii ale poeziei. Pledoariile și retoricele de tip arghezian - cu evidente nuanțe nerudoniene, fabulele și povestirile în versuri - amintind de Grigore Alexandrescu sau de George Peagu, o cinematică specială a anotimpurilor/ vârstelor vieții din psalmii fierbinți dedicați divinității - amintind de lirica lui Traian Dorz, toate acestea conferă lui NĂZĂREL LUCACI aura specială a vârstei deplinei maturități lirice. Pe aripi de IDEI nu este cartea unui debut poetic, ci mai curând a unei consacrări, un proiect în care visele s-au împlinit
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
îngân temerile... „De ce nu m-aș legăna/ dacă trece vremea mea...” Lacrimile mele... În ajunul zilei sale de naștere, seara, l-am urmărit cu profundă emoție și admirație pe acelaș demn și mare Român, actorul Dorel Vișan, recitând superb din lirica lui Eminescu. În seara zilei sale de naștere, caut un canal TV pentru a vedea cum a fost sărbătorit Profetul nostru. Simțeam nevoia să cred că ceea ce am simțit la Putna n-a fost decât întâmplătoarea neputință... Pe postul național
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]