2,579 matches
-
folosească una dintre fotografii pe coperta numărului de Crăciun a revistei Panache, după care s-a răzgândit. — Nu s-a ținut de cuvânt. Nu voi mai lucra niciodată pentru Panache sau pentru Lily Headley-Smythe, declarase Oliver. Până data viitoare, râsese Lisa. Nu, spusese el, cu o figură serioasă. Niciodată. Și nu a mai făcut-o, nici măcar după ce Lily i-a trimis un pui de ciobănesc irlandez pentru a-și cere scuze. Lisa era plină de admirație. Era atât de hotărât, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pentru Lily Headley-Smythe, declarase Oliver. Până data viitoare, râsese Lisa. Nu, spusese el, cu o figură serioasă. Niciodată. Și nu a mai făcut-o, nici măcar după ce Lily i-a trimis un pui de ciobănesc irlandez pentru a-și cere scuze. Lisa era plină de admirație. Era atât de hotărât, de idealist. Dar asta înainte ca această inflexibilitate să o afecteze pe ea. Pentru că atunci când s-a întâmplat nu i-a mai plăcut la fel de mult. 21tc "21" Nici Ashling nu avea parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dacă Brian și Maureen ar fi fost părinții ei, ar fi ținut mai bine legătura. 22tc "22" Luni dimineață. În mod tradițional, cea mai deprimantă dimineață. (Doar dacă lunea nu e liberă, caz în care marțea primește onoarea.) Totuși, pe Lisa a înveselit-o. Gândul de a merge la serviciu o făcea să se simtă în putere - cel puțin făcea ceva ce o ajuta într-un fel. Apoi a încercat să facă un duș, dar apa era rece ca gheața. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
aceeași zi, lucrurile s-au reîntors la normal. Mercedes a dat buzna în birou și toată lumea mai avea puțin și cădea de pe scaune, văzând că ea chiar era în stare să își exteriorizeze furia. Și încă din plin. Urmând indicațiile Lisei, se dusese să încerce să îi ia interviu nebunei de Frieda Kiely. Și, deși Mercedes își petrecuse tot weekendul în Donegal făcând materiale de douăsprezece pagini despre hainele Friedei, aceasta a pus-o să aștepte timp de o oră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Atunci am fi departe de ea și am rămâne și cu pantofii ei. Mie îmi sună bine, spuse el, aruncându-i lui Ashling un rânjet, după care lătră: Pentru numele lui Dumnezeu, Ashling, arată-ți vârsta, nu limita de viteză. Lisa era amuzată. — Da, chiar, care este limita de viteză în țara asta? —Șaptezeci, spuse Jack trântind ușa biroului după el. Ashling îl ura din nou. Lucrurile se întorseseră la normal. Chiar dacă Marcus Valentine nu avea numărul ei de telefon de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
în apropiere, răsfoind nervos un dosar la biroul lui Bernard. Ea a zâmbit un rămas-bun nervos și, pentru o alarmantă secundă, s-a gândit că el o va ignora. Apoi el a expirat zgomotos și a spus: —Noapte bună, Ashling. Lisa fusese la baie pentru a-și reface machiajul în onoarea cinei pe care urma să o petreacă în compania unui faimos bucătar irlandez, pe care spera să îl convingă să scrie o rubrică permanentă. Grăbindu-se înapoi în birou să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că era un geniu și era gelos pe oricine altcineva din domeniu. —Amatori, declara el, agitându-și al șaselea pahar cu vin. Nu sunt decât amatori și începători. Marco Pierre White - amator! Alasdair Little - amator! Iisuse Hristoase, nesuferit mai ești! Lisa dădea din cap și zâmbea. Noroc că bărbații dificili erau specialitatea ei. De aceea te-am ales pe tine pentru a aduce succesul revistei Colleen, Jasper. Ceea ce nu era tocmai adevărat. Jasper era cel ales întrucât Conrad Gallagher o refuzase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a aduce succesul revistei Colleen, Jasper. Ceea ce nu era tocmai adevărat. Jasper era cel ales întrucât Conrad Gallagher o refuzase deja, motivând că este presat cu munca. În timp ce Jasper făcea incursiuni remarcabile în cea de-a doua sticlă cu vin, Lisa îl fermeca vorbind despre sinergie. Fără să îi promită ceva cu adevărat, ea insinua că rubrica scrisă pentru Colleen ar putea duce foarte ușor la o emisiune proprie pe Channel 9, postul de televiziune al Randolph Media. — Sunt de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Trimite-mi un contract mâine dimineață. — Se întâmplă să am unul la mine, spuse Lisa calm, mergând pe principiul „bate fierul cât e cald“. Jasper își scrijeli semnătura exact la timp, deoarece chelnerul veni să ia farfuriile. Ca de obicei, Lisa mutase mâncarea dintr-o parte în alta, dar nu mâncase aproape nimic. —A fost ceva în neregulă cu mâncarea dumneavoastră? întrebă chelnerul. — Nu, a fost delicioasă, dar... Lisa își dădu seama că Jasper se uita fix la ea din partea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
exact la timp, deoarece chelnerul veni să ia farfuriile. Ca de obicei, Lisa mutase mâncarea dintr-o parte în alta, dar nu mâncase aproape nimic. —A fost ceva în neregulă cu mâncarea dumneavoastră? întrebă chelnerul. — Nu, a fost delicioasă, dar... Lisa își dădu seama că Jasper se uita fix la ea din partea cealaltă a mesei și, drept urmare, a schimbat verdictul cu unul ceva mai neutru: —A fost în regulă. Dacă a fost la fel de insultător de proastă ca a mea, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mâinile, după care Jasper a încercat, în beția lui, o apropiere de Lisa, pe care ea a evitat-o cu tact. Era bine că îl făcuse să semneze deja contractul. Jasper a plecat împleticindu-se și, în momentul în care Lisa a rămas singură, întunericul o cuprinse din nou. De ce? De ce era totul mult mai greu aici? Se descurcase bine în Londra. Chiar și după ce plecase Oliver, ea continuase. Împingea limitele, își îndeplinea visurile, făcea lucrurile să se întâmple, mereu sigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pat care erau pe punctul de a mucegăi, se gândi Lisa. Casele ei întruchipau întotdeauna triumful stilului asupra igienei. Trebuia să facă rost de o menajeră... — Vrei ceva de băut? oferi ea. —Ai bere? — Păi, nu. Dar am niște vin. Lisa a simțit o plăcere ridicolă când Jack a acceptat un pahar. — Mă duc să îmi aduc sculele din mașină, spuse el. Ieși și se întoarse repede, purtând cu el o cutie metalică albastră. Dumnezeule, are cutie de scule. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Știu. Mie-mi spui? — Hai să vedem, spuse el, cu ochii la boiler. Pare o treabă simplă, dar nu se știe niciodată. După care și-a ridicat mânecile, dezvelindu-și curbele minunate ale încheieturii, și s-a pus pe treabă. Lisa stătea în bucătărie, cu un genunchi la piept, bucurându-se - prea mult - de prezența unui bărbat atrăgător în casa ei. Orice ar fi, se decisese ea, nu vor discuta despre problema cu publicitatea. Nu vor exista elemente negative care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de a flirta. —Spune-mi despre tine, ordonă ea cu o elocvență încrezătoare, de undeva din spatele lui. — Ce vrei să știi? Nu era deloc gentil în modul cum lovea și îndoia metalul. După care s-a întors, ușor indignat. —Haide, Lisa. O asemenea întrebare ar goli brusc mintea oricui. — Păi, spune-mi cum ai ajuns să conduci un post de televiziune comercial, un post de radio și câteva reviste de succes la vârsta de treizeci și doi de ani. Eh, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dacă au mașină. Dar Jack are un BMW. — În tinerețile mele idealiste, spuse el, lovind o țeavă cu ciocanul. Se poate să se fi spus despre mine că sunt socialist. Dar acum nu se mai poate spune asta, nu? întrebă Lisa alarmată. Nu, rânji el. Nu te îngrijora așa. Am renunțat când am văzut că majoritatea este mulțumită cumpărând bilete la loterie sau cumpărând acțiuni la societăți privatizate și că fericirea lor economică vine din mândria că se pot descurca singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că majoritatea este mulțumită cumpărând bilete la loterie sau cumpărând acțiuni la societăți privatizate și că fericirea lor economică vine din mândria că se pot descurca singuri. Așa este. Tot ce trebuie să faci este să muncești destul de mult, spuse Lisa. Până la urmă, ea asta făcuse. Făcea parte din clasa muncitoare - sau ar fi făcut, dacă tatăl ei ar fi muncit vreodată - ceea ce nu constituise niciodată un dezavantaj. Jack s-a întors și i-a aruncat un zâmbet complex. Compătimitor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ar fi făcut, dacă tatăl ei ar fi muncit vreodată - ceea ce nu constituise niciodată un dezavantaj. Jack s-a întors și i-a aruncat un zâmbet complex. Compătimitor și trist. —Fă-mi un scurt istoric al carierei tale, îi spuse Lisa. Jack s-a întors spre boiler și a început cu o lipsă de entuziasm evidentă: — Am terminat facultatea cu un masterat în comunicare și am făcut călătoria obligatorie în străinătate - doi ani la un grup media din New York, patru la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
în Irlanda exact la începutul miracolului economic, am lucrat la un trust de presă, de unde m-au dat afară, după cum am spus. După care, acum doi ani, dragul de Calvin Carter mi-a oferit ceva aici. —Și cum te relaxezi? Lisa se bucura de imaginea pe care o oferea cămașa strâmtă a lui Jack, mulată pe mușchii spatelui în timp ce el stătea aplecat. —Adică, spuse ea, atașând un zâmbet dulce, care din păcate s-a dovedit a fi irosit, joci golf? — Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
întâmplare la ușile oamenilor, neanunțat, și insist să le repar boilerele. Câteodată chiar dacă nu sunt stricate. Tăcu pentru a se concentra la înșurubarea metodică a unui șurub. —Ce altceva? Ies cu prietena mea. Mă plimb cu barca. Cu iahtul? întrebă Lisa nerăbdătoare, ignorând mențiunea legată de Mai. Nu, nu chiar. Deloc, de fapt. E o ambarcațiune pentru o singură persoană, ceva mai mare decât o placă de surf. Așa, să vedem. Joc Sim City jumătate din noapte, se pune? — Ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pune? — Ce e ăla, un joc pe calculator? Bineînțeles că se pune. Ce altceva? Nu știu. Mergem într-un bar sau ieșim să mâncăm și vorbim des să mergem la cinema, dar - și asta chiar nu înțeleg - nu ajungem niciodată. Lisa nu era mulțumită de pluralul din fraza asta. Presupunea că este vorba despre el și Mai și nu știa ce fac în loc să meargă la film, dar putea să ghicească. Mă văd cu câțiva prieteni din facultate, mă uit la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
vorba despre el și Mai și nu știa ce fac în loc să meargă la film, dar putea să ghicească. Mă văd cu câțiva prieteni din facultate, mă uit la televizor destul de mult, dar aici e vorba de job! A, da, spuse Lisa jucăuș, după care realiză ceva. Asta îți place cel mai mult, nu? Să te ocupi de postul de televiziune. —D... da. Apoi l-a privit pe Jack cum se schimbă la față, amintindu-și cu cine vorbea. Păi, îmi place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și tratative, personalul este în sfârșit bine plătit, sponsorii corporativi sunt mulțumiți și clienții primesc programe de calitate. Și suntem pe punctul de a atrage investitori care să asigure programe și mai bune din punct de vedere calitativ. —Superb, spuse Lisa evaziv. Deja se săturase de subiectul Channel 9. Și altceva ce mai faci? —Aaaaahhh, gândi Jack cu voce tare. Îmi vizitez părinții aproape la fiecare sfârșit de săptămână. O oră, două, acolo. Nu mai sunt tineri și timpul petrecut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
altceva ce mai faci? —Aaaaahhh, gândi Jack cu voce tare. Îmi vizitez părinții aproape la fiecare sfârșit de săptămână. O oră, două, acolo. Nu mai sunt tineri și timpul petrecut cu ei pare mai prețios. Știi ce vreau să spun? Lisa schimbă subiectul cu o grabă disperată. — Mergi vreodată la deschideri de restaurante? În primele seri? Chestii de genul ăsta? — Nu, răspunse Jack scurt. Le urăsc. M-am născut fără gena pentru socializat. Dar sunt sigur că nu e nevoie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Mergi vreodată la deschideri de restaurante? În primele seri? Chestii de genul ăsta? — Nu, răspunse Jack scurt. Le urăsc. M-am născut fără gena pentru socializat. Dar sunt sigur că nu e nevoie să îți spun asta. Cum adică? întrebă Lisa. —E, haide. Sunt o matahală morocănoasă. Nu ai fost niciodată așa cu mine, spuse Lisa, deși îi observase toanele. — Nu e intenția mea să fiu, spuse el cu oarecare tristețe. E pur și simplu... un fel de... se întâmplă, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Jack scurt. Le urăsc. M-am născut fără gena pentru socializat. Dar sunt sigur că nu e nevoie să îți spun asta. Cum adică? întrebă Lisa. —E, haide. Sunt o matahală morocănoasă. Nu ai fost niciodată așa cu mine, spuse Lisa, deși îi observase toanele. — Nu e intenția mea să fiu, spuse el cu oarecare tristețe. E pur și simplu... un fel de... se întâmplă, deși îmi pare mereu rău după aceea. — Deci mai mult latri decât muști? El s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]