5,029 matches
-
însemnare și pe un Antologhion, tipărit la București în anul 1777, pe care scrie, în anul 1795: "Nițu sin Bran Dușescu, dascăl ot Rucăr la copii". De menționat că Nițu sin Ezechil Enescu și Nițu sin Bran Dușescu nu erau localnici. Ei fuseseră aduși din ținutul Brașovului, primul din satul Măgura, al doilea de la Zărnești. Nițu sin Ezechil Enescu avea și calitatea de logofăt al satului Rucăr. După cum ammai arătat el a scris și Ocolnița satului Rucăr, întocmită prin osârdia preotului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
avea și calitatea de logofăt al satului Rucăr. După cum ammai arătat el a scris și Ocolnița satului Rucăr, întocmită prin osârdia preotului Bran Baștea și apoi tipărită. Ceilalți doi dacăli, Nițu Popa Nica și Nicolae sin Mihai Calu-Pârnă(Pârnuță) erau localnici. De la cel din urmă ni s-au păstrat documente scrsie de el, într-o caligrafie aleasă, chiar frumoasă, precum și un manual didactic, un Abecedar, intitulat de el Buchiile tălmăcite, o carte alcătuită de el în scopul ușurării procesului de învățământ
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atuncik, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea și noilor veniți. Oricum, eroare sau nu, numele de Severin, păstrat până azi, evocă deopotrivă antichitatea romană, frământatul ev de mijloc și
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
mai, în care am străbătut Parisul în lung și-n lat, câțiva km zilnic pe ploaie și vânt, sub gheața temperaturilor nordice. Niciodată, în cele patru vizite, nu am văzut Parisul sub asaltul apei curgătoare din norii vineții, turiști sau localnici cu umbrelele întoarse pe dos de vântul năprasnic, cu temperatura sub 10*C. La București erau 30* C. Și mi-am zis atunci: tot mai bine-i în „Micul Paris”. Patru ore de calm S-a întâmplat, ca prin minune
ELISABETA IOSIF PARIS PENTRU SASE ZILE, PARIS PENTRU TOTDEAUNA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346220_a_347549]
-
fostului soț, Regele George al II-lea al Greciei. Dramă prințesei nu se oprește aici, în ianuarie 1948, împreună cu nepotul său, Regele Mihai părăsește pentru totdeauna România și în anul 1956, va muri, departe de casă, la Cannes. Mulți dintre localnicii mai în vârstă din Banloc își aduc aminte cu drag de Prințesa Elisabeta și de frumusețea de odinioară a castelului. Încerc să îmi imaginez acest castel cum arata el odată și mă gândesc cu tristețe că indiferență ucide ... oameni, locuri
A FOST ODATA UN CASTEL de MARA CIRCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346222_a_347551]
-
Ea era foarte interesată de viață de student, deoarece,la terminarea liceului nu a reușit să intre la facultatea de medicină. s-a înscris la o școală sanitară,devenind asistență medicală După primul an avea să se căsătorească cu un localnic din Mangalia, mecanic șef pe un vapor de transport, care era mai tot timpul plecat pe mare Curând a adus pe lume un copil, cu care a reușit să-și umple timpul casnic. Citeam în ochii și în vorbele ei
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346203_a_347532]
-
autocarele din toată țara "curg"în permanență. La întoarcere, cel de al patrulea obiectiv vizitat a fost Mănăstirea Crișan de lângă orașul Brad. Mănăstirea Crișan datează de prin anii 1400. La construirea ei în sec. XVI si-au adus contribuția pe lângă localnici și unii domni ai Țării Românești între care Mihai Viteazul ctitor a numeroase biserici și mănăstiri din Transilvania. Mănăstirea Crișan din satul istoric cu același nume și-a întrerupt activitatea timp de două secole ca urmare a unei alunecări de
PERELINAJ CA O LECŢIE DE ISTORIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346237_a_347566]
-
adevărata bogăție din adâncuri. Aceste zăcăminte erau cunoscute încă din antichitate. Prospecțiunile din zonă îmi erau cunoscute din anii școlii profesionale. Diverse șantiere de prospecțiuni funcționau pe aceste teritorii. Pe lângă cei veniți din alte părți ale țării, au început și localnicii din satele și comunele din Clisura Dunării să se încadreze la aceste noi unități economice ale vremii. În anul 1965 s-a semnat actul de naștere al noii întreprinderi miniere, care avea să fie emblema și fanionul orașului până după
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
bune. Veneau mineri din Munții Apuseni, deoarece condițiile minei erau asemănătoare cu cele de acolo. Acestor trimiși nu prea le conveneau noile condiții și, în cele mai multe cazuri, plecau de unde veniseră, când le expirau detașările. Dar s-a început și reîntoarcerea localnicilor care lucraseră la minele din Anina și Cozla, Lupac și Secu, sau fuseseră angajați la diverse tuneluri și hidrocentrale ce se construiau pe atunci. Am cunoscut foarte mulți care au lucrat la hidrocentrala de la Bicaz și la tunelul de la Salva-Vișeu
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
în Românașii la un “gratar” și ceva “udătură” să meargă bine la friptură. în Pecineaga. Dacă-i pun la socoteală și pe cei mici, eram în living doisprezece români adunați de pe meleagurile patriei, într-un oraș flamand medieval, unde în afara localnicilor mai trăiau ca pondere prin zonă circa o sută de mii de bulgari, peste zece mii de români, turci fără număr, albanezi etc. Fetița cea mică, Ana-Maria învățase la școală și cum îl chema pe primul turc venit ca migrant în
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
înaltă, se pot observa periferiile orașului cu trăsături preponderent rurale nicidecum urbane, orașul dezvoltându-se mai mult pe malurile celor două râuri navigabile, Sambre și Meuse, Sambre vărsându-se în Meuse în zona “Podului Francez” sau cum este cunoscută de către localnici, în zona Grognon. Orașul Namur are o istorie bogată, datând din neolitic, existând sub formă de cetate încă din perioada galo-romană. Mai târziu cetatea a fost mutată mai sus spre munte și mărită, ajungând la o suprafață de 70 de
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
Eufimii. Clericii locului l-au îngropat că străin în cimitirul pentru străini. În altă zi au îngropat o femeie și au pus-o deasupra lui. Era cam pe la ora opt dimineață; pe la ora trei după-amiază, pământul a aruncat-o afară. Localnicii s-au minunat văzând întâmplarea. Apoi pe seară au ingropat-o din nou în același mormânt și a doua zi au găsit trupul ei iarăși deasupra mormântului. Au luat deci trupul și l-au îngropat în alt mormânt. După câteva
LIVADA DUHOVNICEASCA (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370995_a_372324]
-
decât rolul de vehicul onest al respectivei fulgurații de epic din panteonul înțelepciunii umane. * Doi bărbați hotărâseră, fiecare cu motivul său, să se mute cu traiul pe alte meleaguri. Amândoi ajunseră, pe rând, într-un sat în care, întâmplător, primul localnic ieșit în cale fu un înțelept al locului, acesta fiind mereu însoțit de un ucenic al său. Primul străin îl întrebă pe înțelept: - Cum îs oamenii în acest sat? că vreau să rămân aici. - Dar în satul dumitale cum sunt
TRĂIEŞTI CUM GÂNDEŞTI (SAU) OMUL, PRIVIT CA... PAHAR de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370364_a_371693]
-
localitățile cu urmele de locuri întărite, ... am constatat că Phrateria se suprapune pe Grădiștea - Vâlcea ...”. Succesiunea scenelor de pe Columnă, ar indica faptul ca o parte din legiunile romane, spre Sarmisegetuza, ar fii trecut pe acest drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor - o prelungire al Drumului Muierii - și că cetatea a fost cucerită și arsă de aceștia. Acest lucru este ilustrat de scenele 94 - 98 de pe Columna Traiană. Din păcate, Cetatea dacică de la Grădiștea, nu a reușit să atragă
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
altul decât Castelul Gravensteen, văzut cu doar câteva ore în urmă, înconjurat de proiectoarele ce-i luminau zidurile masive. Alături pe stânga malului Korenlei erau clădiri de o frumusețe deosebită, cu fațada franjurată în zona calcanului și terasele pline cu localnici sau turiști, servind masa, o cafea sau un pahar cu bere, din cele peste cinci sute de soiuri fabricate numai în Belgia. Pe celălalt mal din dreapta, pe partea Graslei, era Hala mare a măcelarilor sau Vleeshuis, care datează din secolul
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
proză, ci poezie”? (citat din Quique Dacosta, nume care se traduce prin „De-pe-coastă”, alt artist predestinat Costei Blanca). Germain, prin Ithaca, a redat Alteei o parte din strălucirea secolului trecut, creând festivalul Costa Poetica, care încet-încet a intrat în conștiința localnicilor. Agenda de activități a Fundației Ithaca se citește ca un program disciplinat, bine gândit și pus la punct de neobositul ei promotor. Diversitatea și abundența vorbesc de la sine, culminând cu manifestările în aer liber organizate în fiecare dumincă a lunii
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
chiar ... V. GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (11) - BINȘU ȘI BINȘENII SĂI, de George Goldhammer, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Beiuș, orașul meu iubit... Benenus, Belenus, Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe amintiri plăcute. Apa ... Citește mai mult Beiuș, orașul meu iubit... Benenus, Belenus, Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
trecut, în Mamaia. Nu-mi mai place. Constanța nu mai are cu ce să atragă turiștii. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie a fost reabilitat abia anul acesta, zona peninsulară este distrusă, Cazinoul... de nedescris. Ce să vadă turiștii? Noi, localnicii, vedem doar planuri și așteptăm să fie puse în aplicare. Ei văd doar gropi și ruine. Bineînțeles, Constanța mai are încă aerul acela boem în zona peninsulară, iar acum miroase minunat a tei. Aș vrea să se înțeleagă faptul că
INTERVIU CU CORINA SAMOILĂ – REDACTOR ŞEF ADJUNCT AL ZIARULUI „ZIUA DE CONSTANŢA” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369738_a_371067]
-
alături de oile din țarc, era cel de al treilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Nu-i plăcea nici oieritul și nici agricultura. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo trei mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate preotesele. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
că Socrate a fost mai întâi o idee ce a străbătut piețele antice sub impulsul dialogului dintre cauzele primordiale -păcatele lui impregnandu-se în memoria cuvintelor sub forma legendelor ultima dată a fost văzut la Hamangia unde venise chemat de localnici pentru a prezida o dispută asupra existenței luase înfățișarea unui scaun și privea totul din punct de vedere al curbei =este modul însuși al existenței a explicat el orice punct rămâne orientat în sine curbând linia dreapta spre tendința ei
MEMORIA CUVINTELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362711_a_364040]
-
transpirație se scurgeau de-a lungul trupului, udând cămășile uzate de prea multe spălări. Lăutarul intonă „Mulți ani trăiască” de mai multe ori, în vreme ce câteva aplauze se auziră firav în cinstea câștigătorilor. Apoi interpretă o sârbă de prin partea locului. Localnicii porniră veseli să-și scuture praful din încălțărilor văcsuite din ajun. O stare euforică plutea prin spațiul încăperii. Premiații își priviră trofeul cu nedumerire. Piatra strălucea de parcă ar fi fost plină de licurici. Ieșiră în curtea căminului, în întunericul ce
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în viață. Și accentuez, nu de viață, pentru că toți localnicii intrau într-o hibernare conștientă, ci în viață, pentru că iarna treburile lor erau oprite atât de zăpada abundentă, cât și de zilele foarte geroase. În apropierea acestei zile se deștepta în interiorul lor o dorință fierbinte a iubirii, a mișcării, a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
se intersectează cu șoseaua, fiind înconjurată din două părți de văi în care elementul acvatic se împletește cu cel vegetal de câmpie și de baltă: ierburi, flori, trestie, papură, stânjenei, sălcii și plopi, oferind un spațiu plăcut și odihnitor pentru localnici, pentru pescari și pentru toți cei dornici să petreacă clipe de relaxare în liniștea și în puritatea naturii. Aflându-se pe un spațiu mai înalt, stă de veacuri neclintită în imtemperiile naturii și ale istoriei, reușind să își îndeplinească misiunea
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
Când se termina concursul, toți tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești și stropea, în primul rând, caii și călăreții, apoi împărțea aghiazmă localnicilor veniți la slujba de Bobotează. Deseori veneam acasă cu fratele mijlociu de la botezul cailor, călare alături de el pe același cal, când îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să ia în schimb vin
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]