9,718 matches
-
pe toată întinderea, de-a lungul", "peste", "prin fața"), succesiunea, timpul ("timp de...", "în timpul, în cursul"), instrumentul ("prin mijlocirea, cu ajutorul"), modul, cauza, intervenția ("dinspre, din partea"), sau introducând o invocație ("în numele, pe") - vezi Guțu 1983, s.v. Prin urmare, și în latină prepozițiile locative care exprimau contactul pe o suprafață aveau și sensuri abstracte. Între valorile prepoziției pe din limba română și valorile prepozițiilor super și per din latină există atât o continuitate (o moștenire a valorilor sau a posibilităților latente), cât și o
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
se întâmplă să avem chestiuni pe care nu suntem de acord (C. Boureanu, Realitatea TV, 25.II.2008) - în aceste exemple, prepoziția funcțională în limbajul standard este asupra (a cădea de acord asupra); asupra și pe au în comun valoarea locativă primară, ceea ce a facilitat substituirea. ANEXĂ Chestionar pe utilizarea prepozițiilor și a locuțiunilor prepoziționale în contexte date Douăzeci de vorbitori nativi, de vârste asemănătoare, majoritatea studenți, au fost rugați să completeze chestionarul de mai jos: Completați spațiile libere cu prepoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
raion Pașcani, Comisariatul militar de raion Hîrlău și prin scindarea Comisariatului militar de raion Negrești și a Comisariatului militar de raion Huși<footnote Arhivele Ministerului Apărării Naționale footnote>. Centrul Militar Județean Iași a fost înființat în garnizoana Iași, în spațiul locativ al Consiliului Popular Municipal Iași, subordonându-se până la data de 01.10.1969 Marelui Stat Major, iar apoi Comandamentului Militar Teritorial Bacău. În data de 15.01.1990 se înființează Comandamentul Militar Județean Iași prin regruparea Centrului Militar Județean Iași
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
la activități desfășurate în Garnizoana Iași CENTRUL MILITAR JUDEȚEAN NEAMȚ Centrul Militar Județean Neamț s-a înființat la data de17.02.1968, în baza Ordinului Ministrului Forțelor Armate nr. M 10 din 17.02.1968, în garnizoana Piatra Neamț, în spațiul locativ al Consiliului Popular Municipal, subordonându-se Marelui Stat Major până la data de 01.10.1969, iar apoi Comandamentului Militar Teritorial Bacău. La data de 17.12.1989, unitatea a primit indicativul “Radu cel Frumos”, alarmă parțială de luptă și a
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
proiect de o mare complexitate și diversitate, având ca obiective principale: - atragerea de investitori și de noi funcțiuni în zonă; - dezvoltarea șsi amplificarea funcțiunilor existente; - crearea de noi locuri de muncă, ca urmare a dezvoltării economice; - restaurarea și modernizarea fondului locativ existent; - protejarea, conservarea și restaurarea clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală; - remodelarea spațiului prin amenajări urbane în spiritul vechii imagini a străzii, amplificarea spațiilor verzi și personalizarea lor în sit; - crearea unei ambianțe turistice atractive, cu dezvoltarea serviciilor specifice. Proiectul
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
la instigarea copiilor împotriva unuia sau celuilalt dintre părinți, cu scopul meschin al compromiterii sau zdruncinării liniștii personale. Situația economico-socială a familiei în generarea conduitelor indezirabile ale copiilor poate fi privită în perspectiva lipsei de lucru (a șomajului), a spațiului locativ, a administrării bugetului familiei, a condițiilor igienice de trăi, a cazurilor de boală. Spațiul restrâns prilejuiește conflicte și tensiuni; spațiul limitat îl împinge pe copil pe stradă unde scapă de controlul și de supravegherea părinților. În aceste locuri adunându-se
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sectoare de râu, lacuri, mlaștini aflate în spațiul forestier. În relațiile interactive de subordonare, pădurea este controlată de complexul morfo-climatic și de intervențiile antropice. Un oraș este un sistem alcătuit din unități subordonate ca : rețelele utilitare, infrastructura de producție, spațiul locativ ș.a., cu funcțiile lor specifice. La rândul lui, orașul este subordonat sistemului de așezări din care face parte. Funcționalitatea geosistemului constă într-o imensă varietate de transferuri de materie, energie și informație în întreaga ierarhie. Acest transfer de ansamblu se
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
montan. Complexitatea personalității lor sistemice, naturale și social-economice, asigură o notă de identitate caracteristică întregului spațiu alpin. c) Orașul, în calitate de component local al sistemului de așezări umane, dispune de o structură și o funcționalitate proprie. Elemente structurale ca: populația, spațiul locativ, rețelele utilitare, stocuri de materiale, energie, produse finite, cantități din ce în ce mai mari de informație etc., sunt angrenate în interacțiuni care permit dezvoltarea unor relații sociale foarte complexe și transformarea avansată a materiilor prime în mărfuri. Un consum din ce în ce mai diversificat, fluxuri de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
fără adăpost, aflate în contradicție cu legea și cu autoritățile de drept. În rândurile acestor oameni sinuciderea este foarte frecventă. Creșterea demografică și aglomerarea spontană sau determinată de industrializarea forțată în centrele urbane au declanșat o veritabilă criză a spațiului locativ. Suprafața locuibilă, nivelul de confort, distanța locuințelor față de locul de muncă sunt forme de manifestare ale unei presiuni umane din ce în ce mai slab acoperite prin oferta reală. În multe regiuni ale Globului și în multe orașe rețelele utilitare sunt depășite de nivelul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de sat, comună, oraș, amenajări naționale, care privesc teritoriul unui stat și amenajări regionale, interesând teritorii mai vaste. Costurile amenajărilor sunt, proporțional, diferite, cele mai reduse fiind specifice nivelului local. În general, ele privesc utilizarea fondului funciar sau organizarea spațiului locativ și a rețelelor utilitare. La nivel național, amenajările se orientează spre realizarea unor sisteme unificate de transport (căi ferate, rețele de autostrăzi) sau de distribuție a unor produse (energie electrică, gaz natural, petrol, apă). La nivel regional, amenajările fiind mai
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dimensiunile spațiale și forma unităților teritoriale. Nivelul local este cel mai accesibil unor analize atente, bazate pe cunoașterea detaliată a situației și pe aprecierea ei critică. Astfel, pentru sate, cartiere, zone industriale, ș.a.m.d., se poate constata : dacă spațiul locativ corespunde efectivului de populație; dacă suprafața locuibilă pe cap de locuitor și suprafața spațiilor verzi sunt corespunzătoare; dacă prin poziția lor clădirile de locuit se află în sectoare ferite de risc; dacă sursele de apă potabilă se află la distanțe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
interdependență între diferitele organe de simț, care funcționează întotdeauna împreună și legat)". Manoliu-Manea (1977) propune o analiză semantico-sintactică în termenii teoriei localiste. După cum precizează autoarea, referentul din poziția subiectului verbelor de percepție, ca receptor al senzațiilor, poate fi interpretat ca Locativ. În strânsă legătură cu această concepție semantică asupra verbelor de percepție, obiectul sau evenimentul perceput pot fi considerate actanți neutri sau sursă a senzației. Dima (2002), în monografia Verbele sentiendi în limbile română și engleză, urmărește contrastiv, dintr-o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
căreia îi aparțin, verbele de percepție "participă" la trei scheme cazuale: (a) verbele de percepție nonintențională sunt construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și Temă/Obiect al percepției sau Locativ; (c) verbele de percepție evidențială sunt foarte diferite semantico-sintatic și permit o variație a rolurilor Temă/Locativ. Experimentatorul este definit ca rolul atribuit unui nominal animat, ocurent în configurația cazuală a verbelor fără agent, exprimând ființa afectată de o stare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și Temă/Obiect al percepției sau Locativ; (c) verbele de percepție evidențială sunt foarte diferite semantico-sintatic și permit o variație a rolurilor Temă/Locativ. Experimentatorul este definit ca rolul atribuit unui nominal animat, ocurent în configurația cazuală a verbelor fără agent, exprimând ființa afectată de o stare fizică sau psihică, fără ca aceasta să aibă control asupra senzațiilor sau percepțiilor receptate. În cazul verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
implică în sens vizibil mișcarea, în parametri dinamici. Cele mai răspândite contexte de "mișcare fictivă" sunt denumite de Talmy "coextension paths" și acoperă situațiile în care poziția (neschimbată) a unui entități este descrisă cu ajutorul verbelor de mișcare și al elementelor locative direcționale (de exemplu, This highway goes from Turku to Helsinki ' Această autostradă duce de la Turku la Helsinki'). Conceptul de "mișcare fictivă" poate explica astfel structura a numeroase tipare sintactice, printre care și situațiile care este implicat un proces de emisie
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează în utilizarea primară ("a lua contact cu") percepții directe senzoriale, selectând nominale cu trăsătura semantică [+Concret]. În construcțiile de acest tip, verbul își atrage frecvent determinări locative din zona semantică "parte a corpului" (189). (189) L-am atins pe Ion pe umăr ca să îi amintesc ce am discutat. (190) Am atins paginile cărții ca să văd cât sunt de netede. A atinge suferă frecvent glisări semantice în zona
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care îl așază în poziția subiectului și care primește de la verb rolul semantic de Temă. În această poziție sintactică apare entitatea cu proprietatea [+Emisie de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care împing populația rurală la exod, anii 1920 cunosc o dezvoltare foarte rapidă a orașelor - Moscova, care număra un milion de locuitori în 1897, trece în 1923 la 1 500 000, apoi la două milioane în 1926 -, ceea ce generează importante probleme locative, de infrastructură și de aprovizionare. Un decret din 20 august 1918 naționalizează bunurile imobiliare, răspuns al bolșevicilor* la presiunea demografică și la penuria de locuințe. Acesta dă naștere apartamentelor în comun, komunalka, procedând la atribuirea către mai multe familii o dată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
syntaxe structurale publicată în 1959, lingvistul afirmă că verbul exprimă un proces, iar "ființele și lucrurile care, într-o anumită calitate și într-un anumit mod - fie chiar și ca simpli figuranți pasivi -, participă la proces" sînt actanți, circumstanțele temporale, locative, modale etc. în care procesul se desfășoară reprezentînd circumstanții. Spre deosebire de circumstanți, exprimați întotdeauna prin adverbe și prin sintagme cu valoare adverbială, actanții sînt întotdeauna redați prin substantive sau prin sintagme nominale. Există trei tipuri de actanți, natura acestora fiind condiționată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
beciuri. Floarea 1 înveselește peisajul, mai ales vara, cînd atît de fragilele volane albe și mov1 răsar în locurile cele mai neașteptate.), anafore asociative (între antecedent și expresia anaforică există o relație de tip parte-întreg; se pot distinge anafore meronimice, locative, funcționale, actanțiale: Ana și-a comandat [o pereche de pantofi de dans]1. Pingelele 1' sînt aurii. Cizmarul 2 a avertizat-o că nu sînt foarte rezistente.), anafore parafrastice (Ana îsi făcuse [mai mulți prieteni care vorbeau franceză, engleză, germană
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Din perspectiva sintaxei grupurilor, predicatul reprezintă, de regulă, centrul unui grup verbal, centru capabil, semantic, de a atrage argumente și, sintactic, de a se combina cu complemente cărora le impune restricții de rol tematic (Agent, Pacient, Temă, Experimentator, Sursă, Țintă, Locativ, Beneficiar) și restricții de formă. În GA 2005 se apreciază că, pe lîngă predicatul sintactic și cel enunțiativ, se mai poate distinge o a treia specie, predicatul semantic, înțeles ca un component al propoziției ce are capacitatea de a asocia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
singular sau la plural ține, în bună măsură, și de preferința vorbitorilor, în anumite construcții existențiale cu substantive nearticulate, acordul la plural este imposibil pentru toți vorbitorii, indiferent de topică. Construcțiile din (33) și (34) sunt cu dativ Experimentator sau Locativ 107, cele din (35) sunt fără Locativ sau Experimentator exprimat. În (36), Locativul este exprimat sub forma unui GPrep (în nordul Moldovei; în București): (33) a. *Îmi sunt foame și sete. b. Mi-e foame și sete. (34) a. *Foame
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
măsură, și de preferința vorbitorilor, în anumite construcții existențiale cu substantive nearticulate, acordul la plural este imposibil pentru toți vorbitorii, indiferent de topică. Construcțiile din (33) și (34) sunt cu dativ Experimentator sau Locativ 107, cele din (35) sunt fără Locativ sau Experimentator exprimat. În (36), Locativul este exprimat sub forma unui GPrep (în nordul Moldovei; în București): (33) a. *Îmi sunt foame și sete. b. Mi-e foame și sete. (34) a. *Foame și sete nu-mi sunt, dar mi-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Construcțiile existențiale cu a fi sunt construcții cu o propoziție redusă. În construcțiile existențiale cu dativ Experimentator (Mi-e foame, Mi-e cald), acesta apare prin avansare sau ridicare din propoziția redusă într-o poziție preverbală care conține o trăsătură [+locativ]. Dativul este, în esență, un locativ, întrucât Experimentatorul reprezintă localizarea mentală 112. În construcțiile existențiale fără dativ (E secetă, Sunt multe probleme) se află un operator locativ, care ține locul subiectului 113. Acest operator poate fi nelexicalizat sau exprimat prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
construcții cu o propoziție redusă. În construcțiile existențiale cu dativ Experimentator (Mi-e foame, Mi-e cald), acesta apare prin avansare sau ridicare din propoziția redusă într-o poziție preverbală care conține o trăsătură [+locativ]. Dativul este, în esență, un locativ, întrucât Experimentatorul reprezintă localizarea mentală 112. În construcțiile existențiale fără dativ (E secetă, Sunt multe probleme) se află un operator locativ, care ține locul subiectului 113. Acest operator poate fi nelexicalizat sau exprimat prin dativ (mi-e...). Acordul la plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]