3,340 matches
-
în zone de confluență, guri de văi; toponimia locului explică clar această situație: Gura Idrici, Gura Băncii, Gura Berheciului, Gura Văii Răchitoasa, Salcia, Broșteni, Bălteni și Plopoasa. Cât privește repartiția geografică, pentru cea de-a doua jumătate a mileniului I, locuirea umană pentru regiunea Moldovei este împărțită după cum urmează: circa 50-60% în zona de podiș, 30% pentru câmpie și doar 10-20% pentru arealul montan și submontan. În consecință, cele mai bune condiții de trai (surse de apă, terenuri agrare și pământuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, abundența apei, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor, au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a teritoriului Moldovei. Se observă o dispunere uniformă a așezărilor spre toate formele de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de pe văile afluenților Bârladului (Gârbovăț, Șacovăț, Velna, Stavnic, Vaslui, Lohan, Crasna, Idrici, Bârlad, Bogdana, Bogdănița, Zorleni, Jarovăț), ce le devansează pe cele situate în preajma râurilor Racova, Berheci, Zeletin, Tutova, Iezer și Corozel. Potrivit acestor constatări, se remarcă menținerea vetrelor de locuire de la o perioadă la alta, însă, uneori, ușor diferențiate în consistență: cazul grupului numeros de așezări amplasat pe văile afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic (prezent în secolele V/VI-VII), care se rărește în perioada următoare (VIII-IX), dar atinge
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
46; Teodor 1997c, p. 37. b) Moșeni: într-o zonă situată pe două pante (la 400m sud de sat), din apropierea unor izvoare ale Pârâului Albești, s-au descoperit fragmente ceramice diverse, care indică prezența unei stațiuni arheologice, cu niveluri de locuire neîntrerupte, din secolele V-VI și până în veacurile X-XI. Ceramica este reprezentată de vasele-borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, ce are în compoziție și cioburi pisate (secolele V-VI) ori sunt modelate la mână, dintr-o pastă grosieră, uneori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
malul drept al Pârâului Șipote, în vatra satului, s-au efectuat săpături sistematice în anii 1967-1974, care au dezvăluit prezența unei așezări cu 14 locuințe adâncite, de formă rectangulară și având în interior vetre construite din piatră. Printre complexele de locuire se numără și o locuință de suprafață (L15), folosită ca atelier, întrucât dispunea de un cuptor special amenajat pentru prelucrarea fierului. De asemenea, nu lipsesc cuptoarele de copt pâine. Inventarul stațiunii se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui a) Șapte case (Șesul Bârladului): în partea vestică a satului, în apropiere de albia Bârladului, pe cele două terase ale râului, în locul denumit Șapte case s-au găsit, cu prilejul lucrărilor de regularizare a apei (1981), câteva complexe de locuire. Cercetările ulterioare au condus la dezvelirea unui număr de 23 de locuințe de suprafață și adâncite, de formă rectangulară, prevăzute cu vetre ori cuptoare din piatră. Inventarul așezării este variat, cuprinzând ceramică (întreagă și fragmentară) modelată la mână și la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Teodor 1997c, p. 119. 82. Negrești, județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): pe terasa stângă a Râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc, în preajma lutăriei din marginea sud-estică a orașului s-a descoperit o stațiune cu straturi de cultură succesive. Complexele de locuire includeau materiale diverse, precum vase-borcan, tipsii, modelate îndeosebi la mână, din pastă grosieră, caracteristice secolelor V-VII, dar și ceramică la roată, din pastă fină, cenușie, uneori decorată cu linii vălurite, din veacurile VIII-IX și X-XI. De asemenea, se adaugă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Materialul ceramic a permis datarea locuinței în veacurile IX-X. Cercetare V. Palade, 1961. Materialul inedit se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 162-163. 128. Vaslui a) Drăghici: În spatele Spitalului Vechi (Drăghici) au apărut dovezi de locuire (ceramică) din veacurile V-VI, VI-VII, IX-X și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 255; Teodor 1997c, p. 163. b) Marginea vestică a orașului: peste calea ferată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
privire plină de reproș. „m-ați locuit în lift”, spunea ea după ce ieșeam din el, iar eu nu aveam cum să o contrazic. De altfel, din ce în ce mai des, Domnișoara ri se lăsa locuită de mine în public. această nouă serie de locuiri ne dădea amîndurora, cred, o senzație nouă, era ca și cum am fi transgresat împreună cele mai rigide coduri sociale, tabuurile supreme. era suficient să fim împreună într-un loc cu multă lume indiferentă și grăbită pentru ca dorința de a ne iubi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pentru str(zi Stradă: se completează stradă Decembrie 1896. Numărul anchetatorului: 1. Caracterul general? 2. L(rgimea? 3. Tipul de (osea? 4. Linie de tramvai? 5. Caracterul caselor? 6. Etajele? 7. Materiale din care sînt construite casele? 8. Propor(ia locuirii? 9. Propor(ia albilor în raport cu negrii? 10. Na(ionalitatea albilor? 11. Cur((enia str(zilor? 12. L(rgimea trotuarelor? 13. Tipul de iluminat? 14. Gur( de incendiu? 15. (coli? 16. Biserici? 17. Cafenele? 18. S(li de biliard?s 19
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
a reușit să facă față misiunii sale În perioada imediat următoare Holocaustului. Este vorba de un moment istoric de mare dificultate, când se punea problema supraviețuirii, prin Încercarea de a răspunde unor nevoi primare de asistență medicală, de hrană, de locuire. Situația era cu atât mai dificilă cu cât situația Întregii societăți a României postbelice era deosebit de gravă. Reușita În această misiune dificilă a fost asigurată de conjugarea a trei factori „de salvare”. Primul este cel al existenței, În cadrul lumii evreo-române
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
aceste procese dezagregative vor dispărea doar o dată cu generațiile actuale. Voi indica doar câteva dintre cele mai importante procese sociale dezagregative (Zamfir, Preda, Dan, 2004): creșterea sărăciei extreme care generează degradări umane greu reversibile: carențe fundamentale în alimentație, condiții mizere de locuire sau chiar lipsa de locuințe, excluziune din sfera activității economice. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Rezultatele tranziției: sistemul politic și instituțiile publicetc "Rezultatele tranziției\: sistemul politic și instituțiile publice" Criza morală a sistemului politictc "Criza morală a sistemului politic" După Revoluția
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
locuiesc "în mod tradițional" în anumite zone (art.10.2,11.3,14.2); aceasta ar trimite la minoritățile vechi; textul adaugă însă imediat "sau în număr substanțial" ceea ce, evident, vizează o altă situație, pornind de la criteriul numeric și al locuirii compacte într-o anumită zonă geografică pe teritoriul unui stat parte. In acest sens, textul este explicat în Raportul care a însoțit Convenția-cadru și care afirmă că termenul "locuintă tradițional " nu se referă la minoritățile istorice, ci numai la persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acela „de a le crea persoanelor cu retard mental o existență cât mai apropiată posibil de condițiile de viață obișnuite”. Ulterior, în anii ’60, conceptul a devenit tot mai elaborat, prin eforturile de precizare a dimensiunilor „condițiilor de viață”: educația, locuirea, munca, petrecerea timpului liber. Astfel, în Danemarca și Suedia, conceptul a ajuns să exercite un mare impact asupra elaborării legislației privind dezvoltarea serviciilor destinate persoanelor cu dificultăți de învățare. În esență, la vremea respectivă, accentul era pus pe cerința ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cercetări ale Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Diagnoza calității vieții, desfășurată în institut din anul 1990, constituie o bogată sursă de informații cu privire la nivelul de trai al familiilor, fluctuațiile pe piața muncii, nivelul veniturilor, consumul populației, condițiile de viață, locuire etc. Concluzionând, autoarea ne îndrumă să ne îndreptăm atenția spre politicile sociale adoptate de țara noastră, spre copii și tineri - segmentul cel mai vulnerabil -, bătrâni, șomeri, populația activă care întâmpină greutăți etc. toate acestea să fie contribuții pozitive vizavi de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
multe tehnici. Chiar și în SUA, unde intervievarea prin telefon este o adevărată industrie, cercetătorii subliniază că, pentru probleme mai complexe, respectiva tehnică trebuie cuplată cu cea „față în față” la domiciliu, inclusiv în vederea estimării condițiilor de viață și de locuire (Bradburn și Sudman, 1988). În alte cazuri, cum sunt anchetele postelectorale, se pot aplica tehnici diferite unor subeșantioane diferite: cei care votează se interoghează la ieșirea de la vot, cei care nu votează sunt contactați ulterior prin telefon. 1.2.2
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel atitudinal, putând ieși cu totul din sfera realității subiective. De exemplu, pe baza unor valori atribuite anumitor aspecte ale locuinței, diferitelor obiecte din dotarea acesteia, precum și mediului în care este plasată locuința, se poate construi un indice al calității locuirii, indice care, la rându-i, poate fi integrat în unul mai larg, vizând aspectele obiective ale calității vieții. Indici complecși se pot forma într-o mie și una de feluri și pentru cele mai diverse aspecte ale vieții, comportamentelor și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dar ea nici nu e conținută întotdeauna în logica de construcție a indicilor complecși; dimpotrivă, de cele mai multe ori, indicii complecși nu au alt rost decât să definească modul cum se realizează aceste compensări. De pildă, construind un indice al calității locuirii în care fiecare obiect de uz casnic de folosință îndelungată mai important este surprins printr-un punctaj, atunci însuși faptul că, să zicem, eu atribui 10 puncte și televizorului color, și congelatorului implică ideea că o gospodărie va fi la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
des Boers, Miguel Hidalgo... Și mai ales casa, casa cu bârnele placate pe fațada în forma unui triunghi cu vârful în jos, grădina minusculă, așezată exact la mijlocul pantei, cu poarta care te întîmpină brusc, la jumătatea scărilor. Câtă intensitate a locuirii între pereții acestei căsuțe înghesuite, care pare că și-a făcut loc cu coatele, cerând să fie îngăduită între vilele de pe deal și clădirea cu 5-6 niveluri care o încadrează, arogantă, înălțîndu-se din josul străzii. Câți români din țară au
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unui proiect pe care îl port cu mine de 12 ani: revenirea la Păltiniș, transformarea "vilei Noica" în sediu pentru cantonament filozofic perpetuu etc. Camera lui Noica va rămâne intactă, fără nimic muzeal în ea, cu toate obiectele faimoase ale locuirii lui la locul lor (ibricele de pe sobă, cana și lingurița de pe măsuță, pipa și scrumiera de pe noptieră, paltonul și căciula în cuier, pămătuful de bărbierit pe chiuveta cu găleată sub ea), lăsîndu-ți impresia că locatarul tocmai a ieșit. Vor rămâne
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
punctul de vedere al situării geografice și al condițiilor naturale existente, putem conchide că ele au fost (și sunt încă) favorabile satisfacerii necesităților și vieții oamenilor, astfel încât e lesne de înțeles de ce zona a fost locuită din vremuri străvechi, o locuire relativ densă și continuă, așa după cum se poate constata pe baza studiului urmelor arheologice și al documentelor scrise, prin care este atestată prezența vechilor comunități umane pe acest teritoriu. 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică „... un adânc fond de cultură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmele arheologice depistate de noi în ultima vreme în numeroasele puncte locale de pe teritoriul comunei Umbrărești, cititorul își va putea face o idee clară și cât de cât completă, spre a înțelege și admite aprecierea noastră în legătură cu permanenta și intensa locuire a zonei în care se găsesc situate satele de pe teritoriul actual și cel istoric al comunei Umbrărești. Cu siguranță, cercetări arheologice noi și sistematice, cel puțin în punctele semnalate, ar putea aduce informații noi și mai ample cu privire la istoria locală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locală, specialiștii în domeniu fiind singurii în măsură să confirme sau să infirme corectitudinea aprecierilor actuale, de datare și de încadrare în culturile și civilizațiile menționate. Ceea ce va rămâne și nu va putea fi pusă la îndoială este afirmația cu privire la locuirea zonei din vremuri imemoriale, că aceste urme atestă aici prezența oamenilor din toate epocile străvechi și vechi, că acei oameni s-au aflat la temelia comunităților următoare, respectiv satele noastre românești. 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin informații din arhiva socială a timpului. Le întâlnim la cărturarii care au avut preocupări în studierea și cunoașterea originii și începutul așezărilor medievale românești. Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor Cercetătorul ieșean D. Ciurea a scris despre slaba locuire și populare a zonei în care se află și localitatea noastră, invocând noțiunea documentară „pustiul Oltenilor”, de pe cursul inferior al Bârladului, noțiune luată drept argument al afirmației sale. Se știe însă că au existat opinii contrare punctului de vedere menționat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vedi că proprietariul Umbrăreștilor de sus n-au păzit tăcere, ieșind la iveală acea hotarnică”. Este vorba despre documentul referitor la înjumătățirea efectuată de C. Zberea în 1704, despre care precizam mai sus că s-a pierdut. Edificatoare dovezi, în privința locuirii în continuare a teritoriului nostru în tot cursul Evului Mediu, sunt și monezile descoperite de noi cu ocazia cercetărilor arheologice de suprafață, cât și de către unii cetățeni, în timpul efectuării lucrărilor gospodărești, piese documentare ce oferă o datare sigură și reală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]