2,048 matches
-
În a doua parte a secolului al XVI-lea. Fiul lui Dima din Brătieni, Ene, este Însă primul care va purta numele de familie Brătianu. Urmașii din secolele XVI - XVIII ai renumitei familii au deținut ranguri Înalte În societatea munteană: logofeți, pârcălabi etc. Primul Brătianu din secolul al XIX-lea este un anume Iane Brătianu, care În anii 1804 - 1805 era mare logofăt de vistierie, șetrar, apoi vătaf al Loviștei - tatăl a patru fii. Dintre aceștia, Toma a fost participant energic
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
de familie Brătianu. Urmașii din secolele XVI - XVIII ai renumitei familii au deținut ranguri Înalte În societatea munteană: logofeți, pârcălabi etc. Primul Brătianu din secolul al XIX-lea este un anume Iane Brătianu, care În anii 1804 - 1805 era mare logofăt de vistierie, șetrar, apoi vătaf al Loviștei - tatăl a patru fii. Dintre aceștia, Toma a fost participant energic În oastea Domnului Tudor și după Înăbușirea revoluției și moartea conducătorului ei, a Încercat să reînvie flacăra luptei aprinse În 1821. Următorul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
a lungul drumului armatei franceze, s-au amenajat o sută de bordeluri, frecventate nu numai de împărat și de armata sa, dar și de frumoasa și extravaganta contesă. Maria Catargi -- Obrenovici (1835-1876) În familia lui Costin Catargi, fost postelnic și logofăt, antiunionist și ministru al caimacanului Vogoride și a Smarandei, din familia Balș, s-au născut șapte copii, unul dintre aceștia fiind Maria care a văzut lumina zilei în anul 1835. Ca și ceilalți copii, Maria Catargi a primit o educație
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ai luat muierea și fata la Suceava. Și rău ai făcut că au zîs unii să nu te mai facă sfânt. “Credeți că Ștefan cel Mare a fost sfânt dacă i-au plăcut femeile?”, l-a întrebat o fetișoară pe logofătul Ion Ungureanu de la Chișinău. “Păi, ce-ai fi vrut, drăguță, să-i placă bărbații?” Și iarăși mă-ntorn și zîc - bine ai făcut că i-ai luat muierea, că văru’ Radu se înțelegea mai bine cu Mahomed al II-lea. Dar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vale ne îmbie o bisericuță. Este Schitul Inculeț, din pisania căruia aflăm că Principesa Ruxanda Cantacuzino-Bașotă,soția academicianului Ion C. Inculeț, împreună cu fiii săi Ionel și Georgel, au ridicat și împodobit acest schit, între anii 1942-1947. Principesa Ruxanda este nepoata logofătului Anastasie Bașotă, cel care, în 1879 a fondat pe moșia sa din Pomârla, județul Dorohoi, Institutul Academic Anastasie Bașotă, școală cu renume. Primul director al Institutului, timp de 23 de ani, a fost junimistul Samson Bodnărescu, prieten bun cu Eminescu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
curței, care-l rădea, însemnând cu briciul pe unde să lase să-i crească barba“ (I. Ghica, Introducțiune). În 1831, când Obșteasca Adunare a Moldovei urma să dezbată Regulamentul Organic, iar un tânăr ofițer controla în pragul sălii documentele participanților, logofătul Teodor Balș, ridicându-și cu o mână barba albă ce-i trecea de brâu, a exclamat măreț: „- Iaca biletul de intrare!“ Odată cu intrarea în criză a sistemului feudal, imitația competitivă se dezvoltă puternic și adoptă două căi distincte. Una dintre
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
boier mic, / Poartă șlic cât un mirtic, / Evghenistul oboroacă / Unde șoarecii se joacă.“ Membrii protipendadei aveau ișlice de asemenea amplitudine încât, dacă e să-l credem pe Vasile Alecsandri, „nu se găsea în Iași rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele lor erau expuse a să turti sub desele caramboluri ce făcea între ele pe stradele podite cu grinzi de lemn, și, pentru a le
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
manifestarea exterioară a respectului, „fără să-și bată capul de a cultiva în inima lor bunele germine ce natura răsădisă“. Ar trebui citată în întregime, pentru nota ei de autenticitate, pagina care descrie întoarcerea de la studii a fiului unui mare logofăt. Familia aflându-se la masă, tânărului i se trimite vorbă printr-un servitor să aștepte încheierea prânzului. „După masă, toți trecură în salon. Junele călătoriu veni să sărute cu respect mâna părinților săi, care-l sărutară pe frunte, după obicei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
prânzului. „După masă, toți trecură în salon. Junele călătoriu veni să sărute cu respect mâna părinților săi, care-l sărutară pe frunte, după obicei, fără mai multă mărturisire de iubire, ca și când nu l-ar fi văzut numai de ieri.“ Marele logofăt, răsturnat pe un divan și răsucindu-și mereu mătăniile, se interesează dacă fiu-său s-a întors „mai cuminte decât înainte de purcedere“ și-i adresează sfaturi care sună mai curând a amenințări. Formalitatea odată îndeplinită, capul familiei se retrage în vederea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mâncare. Nime, nici chiar maică-sa, nu gândise să-l întrebe dacă a prânzit sau ba“. 12 Cunoașteți statuia lui Dinicu Golescu, din vecinătatea Gării de Nord? Înveșmântat în portul boieresc tradițional, cu gugiuman pe creștet și cu hangerul la brâu, marele logofăt stă semeț pe soclu, laturile acestuia fiind străjuite de cele patru busturi ale fiilor săi: Ștefan, Nicolae, Radu și Alexandru - figuri marcante ale mișcării pașoptiste și ale luptei pentru constituirea statului român modern. „Să fim drepți și să ne închinăm
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
În anul 1831, prin capitolul 8 al Regulamentului Organic al Valahiei, s-a stabilit o reglementare a unităților de asistență socială existente la acea dată: Institutul copiilor sărmani, Casa de ajutorare a săracilor etc., care erau sprijinite de Biserică prin logofătul bisericesc. În anul 1881 s-a creat un serviciu de asistență socială în cadrul Primăriei Bucureștiului, iar în 1894, prin Legea de reorganizare a comunelor urbane, s-a delegat județelor și comunelor responsabilitatea protejării copiilor abandonați, infirmi, alienați, dar și înființarea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Hârlău, Huși sau Suceava, sintagmele cunoscute , înlocuindu-se într-un singur document formularea „pe unde au umblat din veac” cu „pe unde au apucat din bătrâni”. Într-un document din 3 martie 1507 de la Bogdan vodă, redactat de „du-lui Tăutului logofăt”, slujitor credincios lui Ștefan cel Mare, prin care visternicul Gavril Trotușan a cumpărat satul Berindești, la gura Costânei, ținutul Sucevei (Berindești amintește de triburile turcice ale berindeilor-n.a.), folosește sintagma: „Iar hotarul acestui mai sus scris sat să fie ă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care să li se fi recunoscut un drept legal de proprietate de răzeși devălmași. Răspunsul cancelariei domnești s- a făcut în urma cercetării înscrisurilor din care rezulta că moșia Dornelor fusese domeniu domnesc, domnul hotărând: „Drept aceia de vremi ce dumnealui logofăt cu bună credință a cumpă rat aciastă moșie, după dreptate o va stăpâni nesupărat, fără a se păgubi întru nimic. Dar lă cuitorii acestor sate dovedindu-se după scrisorile cuprinsă în anafora că au stăpânit moșia aciastă atâția ani și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vremii. Viața socială este destrăbălată din pricina fanariotismului degradant; viața publică este și ea degradată. Masa dată de postelnic este o demonstație a decăderii unei lumi. Banii furați prin diferite mijloace sunt jucați cu nemiluita de către parveniți: baronul Calicevschi, boierul Pingelescu, logofătul Iordache Zlatonitul, hatmanul Cărăbuș și beizadea Costache Caragea, fiul domnitorului Caragea. Paralel cu ospățul lui Tuzluc, este descris un altul, dat tot În casa acestuia, dar de Dinu Păturică. Amicii lui Păturică sunt: Tudor Ciolănescu, Neagul Chioftea, Zamfir Ploscă, Vlad
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rogojina aprinsă-n cap și cu jalba În proțap”, ca să se plângă de jafurile cumplite ale lui Dinu Păturică. Domnul citește jalba și poruncește ca tâlharul să fie prins și aruncat În „ocna părăsită”. Averea lui Păturică este vândută de logofăt ca să despăgubească pe țărani. Prin Neagu RupePiele, Păturică Încearcă să scape din ocna părăsită, dar nimeni nu-l mai poate salva. Acolo șia găsit sfârșitul, după șapte luni de chinuri. Înainte de moarte a primit scrisori care Îl vesteau că a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de păcat Că de viu tu m-ai mâncat?". Îi taie capul dintr-o lovitură și-l azvârle prin temniță. Trupul decapitat îl dă câinilor de pe stradă. Apoi cumplitul haiduc merge la palat, unde voievodul adunase divanul de vornici și logofeți. La vederea lui Corbea, toți încep să tremure. Justițiarul înaintează învârtind sabia uriașă, scoate ochi, taie capete, se lasă îmbătat de măcel, se scaldă în sânge; apoi urcă pe Roșul și pornește la galop spre viața liberă și aventurile eroice
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a ajuns în proprietatea boierilor din familia Movilă care l-au stăpânit mai bine de 100 de ani. într-un document din 20 decembrie 1528, vornicul Ieremia Moghilă (Movilă) și paharnicul Ioan Moghilă arătau că sunt coborâtori din Ioan Moghilă Logofăt, Iațco Hudici și Petru Hudici și că aveau printre altele, satul Hudineț pe Bașeu. în iarna anului 1532 leșii care câștigaseră bătălia de la Obertyn în august 1531, au pustiit o parte din satele existente în ținutul Dorohoiului printre care Hudeștii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care au prădat satele de pe moșiile sale. Satele au fost refăcute ulterior însă vetrele acestora erau așezate mai către pădure pentru a fi ferite de alte prădăciuni ale dușmanilor. La 25 aprilie 1554, Alexandru Lăpușneanu a întărit lui Ioan Moghilă Logofăt dania asupra mai multor sate printre care „satul Hudinți pe Bașeu și poienele de fân ce se numesc Baranca și cu bălți de pește la Prut. Această confirmare domnească este motivată textual prin faptul că Ioan Moghilă Logofăt avea toate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ioan Moghilă Logofăt dania asupra mai multor sate printre care „satul Hudinți pe Bașeu și poienele de fân ce se numesc Baranca și cu bălți de pește la Prut. Această confirmare domnească este motivată textual prin faptul că Ioan Moghilă Logofăt avea toate aceste stăpâniri ca „moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici. După 28 de ani Dumitru Moviliță, descendent din familia Movilă a vândut marelui vornic Iurăscu o parte din satul Hudești, „Jumătatea de jos și cu iazuri și cu mori
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
proprietar al satului Hudești și un anume Neaniu, rudă cu familia Movilă. în anul 1634 domnitorul Moise Movilă a dat lui Pătrașcu Ciogolea o parte din moșiile Hudești și Șipoteni pentru serviciile bune aduse. La 1659 Ileana, o strănepoată a logofătului Ioan Movilă, înapoindu-se în țară din exil (era fiica lui Ion Movilă, fiul lui Simion Movilă și căsătorită cu Miron Costin cronicarul) a cerut domnitorului să i se înapoieze toate moșiile care au fost ale Movileștilor și ale lui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu satele respective a intrat în proprietatea familiei Costache Boldur Lătescu î fiind stăpânită inițial de vornicul Ilie Costache apoi de spătarul Mihail Costache Boldur Lătescu (zis și Mihalache) și ulterior de Gheorghe (zis Iordache) Costache Boldur Lătescu, fost vistiernic, logofăt și hatman în oștirea moldovenească până în anul 1857 când a decedat lăsândo moștenire prin testament fiului său, Ion. în anul 1891 moșia a fost vândută de către Ion Lățescu (în unele documente Iancu Lățescu) fraților Gheorghe, Ion și Ilie Ciolac. Familia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înființase o școală la Pomârla, în anul 1841 Iordache C. Boldur Lățescu înființează și el o școală la Hudești. înființarea târgului la 21 iunie 1837 prin Hrisov Gospod nr.28 din 21 iunie 1837 dat de Mihail Sturza, domnul Moldovei, logofătului Th. Balș, proprietarul moșiei Darabani care ceruse să se înființeze la Darabani zi de târg și 12 iarmaroace pentru bunul mers al afacerilor locuitorilor și „înflorirea negoțului pământului patriei au adus foloase și țăranilor din Hudeștii Mari care puteau astfel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
De asemenea, o parte din membrii familiei și alți urmași sunt înmormântați la biserica din Hudești. Referindu-se la decesul hatmanului, Gazeta de Transilvania din 9 martie 1857 scria: „Avem încă a înregistra pierderea unui membru al înaltei societăți dumnealui Logofătul Gheorghe (Iordache) Costache Boldur Lățescu, unul din cei mai vechi militari ai Moldovei a căror șefii a fost în mai multe rânduri după îndelungată suferință au răposatu în 19 ale curentei. Hatmanul Iordache Costache Boldur Lățescu s-a stins din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1554 redactat la Iași se arăta: noi Alexandru-vodă, domn al țării Moldovei, facem cunoscut cu acesta carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, că pe acest adevărat boier credincios al nostru, Ion Moghilă, logofăt l-am miluit cu mila noastră deosebită, i-am dat și i-am întărit de la noi, în țara noastră, Moldova. . . începând cu satul Hudinți pe Bașeu cu curți și cu iazuri și cu mori pe Bașeu și poienele de fân
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vechime și chiar astăzi unii oameni poartă numele de Cojocaru, Ciubotariu, Fieraru, Lemnaru, Butnaru, Pascaru, Olaru, Dogaru etc. Târgurile și oboarele au înlesnit schimbul de animale și materiale ușurând astfel viața locuitorilor din comuna noastră. înființarea târgului de la Darabani de către logofătul Teodor Balș prin Hrisovul dat de domnitorul Mihail Grigore Sturza la 21 iunie 1837 cu 12 iarmaroace pe an și ca zi de târg lunea, a impulsionat mult negoțul în acest cot de țară. Deplasarea la târg se făcea pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]