14,805 matches
-
merită cu siguranță cele mai sincere felicitări! Alina Catană, clasa a V-a C O zi de primăvară Tăcere... Doar din odaia de alături se aude tremurul unui suspin gingaș de copil. Pe fereastră a pătruns un mănunchi de curcubee luminoase. Merg la geam și nimeresc sub cascada surâzătoare și călduță a primelor raze de dimineață. Din negura amintirilor ies la iveală zile cu soare călduț când dintre frunzele moarte și căzute la pământ apăreau sfioase căpșoarele firave ale florilor de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pământul se acoperă cu iarbă fragedă de un verde crud. Clasa a II-a C La schi Am așteptat o zi liniștită, cu soare. Am plecat cu schiurile în pădurea din apropiere. După toamna umedă și posomorâtă, acum pădurea este luminoasă și împodobită. Poienele pădurii s-au acoperit cu o mantie groasă de zăpadă albă și pufoasă. Într-un stejar am văzut un stol de pițigoi gălăgioși. Ei ciuguleau mugurii mici. Gândacii stăteau ascunși sub coaja arborilor bătrâni și găunoși. O
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rășchirate ale munților, ca printre degetele unui uriaș țâșnesc din toate părțile, râuri furioase ce trag în matca lor șuvițele despletite ale pâraielor ș-arunc-o plasă de argint peste podoabele Buzăului. În depărtare, cât gonesc ochii se desfac podișuri verzi, plaiuri luminoase se lasă în cascade prin văile munților către satele răzlețe; târle de oi se zăresc pe sub poalele codrilor.” (Al. Vlahuță - România pitoreascăă La munte Într-o zi frumoasă de vară, purtată de marile aripi ale fanteziei, am pornit pe cărări
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și, deodată, cerul își deschide pânzele imense și schimbătoare ale nopții. Un cerc, la început incolor, apoi multiplicat în culorile curcubeului sub forma unor stele, deschise porțile către o cale necunoscută, spre o lume a paradisului. Pășeam spre această cale luminoasă, și mă întrebam: ,, Unde (măă va duce această minunăție?” Câteva clipe de uimire făcură trecerea spre o altă lume, răspunzând întrebărilor mele. Acum, mă aflu într-o patrie distinctă într-o lume de legende și miresme tari; o lume încoronată
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
te simți parcă în edenul divin, inima fiindu-ți plină de o bucurie nemaiîntâlnită și de o adâncă mulțumire sufletească. Ești numai tu și turnurile albe de catedrală ale Ceahlăului; ele se înalță parcă spre necunoscut, întro blândă armonie cu luminosul soare ce se sprijină parcă pe piscurile de diamant, cu norii ce călătoresc de la un ev la altul. Privind în jos, vezi culmi unice în blânda lor arcuire, vezi casele ca niște ciupercuțe de culori vii, vezi niște furnici umblătoare
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe luciul undelor înfrângând valurile de nepătruns și dominând în această împărăție tăcută, de vis. Într-o fâșâire aspră câțiva din ei părăsiră, asemeni unor scăpări de văpaie lumea apei, înaintând spre cerul cu stropi aurii. Glasul lor vesel și luminos se ridică în ecoul depărtat al litoralului străpungând o boare a serii. Litoralul, una din mândriile țării noastre, strălucește semeț și-n fiorul amurgului, oglindind printre numeroase sălcii pletoase splendidele stațiuni balneoclimaterice: Mamaia, Eforie (Nord și Sud), Agigea, Techirghiol, Costinești
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
prelung al buciumului departe, mai departe în veșnicii... Gabriela Neagu, clasa a VI-a A 6. COMPOZIȚII DESPRE PRIETENIE Prietena mea Am o prietenă de încredere cum și-ar dori fiecare copil. Am cunoscut-o anul trecut, în clasa cea luminoasă și încăpătoare. Cum am devenit prietene? Într-o zi deosebită de primăvară, pe când aerul era răcoros și înmiresmat, iar soarele blând de pe cerul de cristal încălzea pământul jilav, la școală s-a auzit clinchetul cristalin al soneriei. Eu, cum e
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
al meu, vechi de când lumea. De când am pășit aici, am însă fost cuprins de un fel de neliniște a aducerii aminte. Am început să colind în lung și-n lat locurile cunoscute, deoarece au rămas vii pentru sufletul meu întâmplările luminoase și plăcute ale copilăriei. Pentru mine, copilăria a fost vârsta fericirii depline, un timp mereu aflat în lumină, neumbrit de nici o tristețe, de nici o grijă, de nici o tulburare. Sufletul celui care a fost copil a descoperit aici ca pe un
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fi o formă a morții. Visul nu se sfârșește odată cu sacrificiul, deoarece chemarea creatoare a artistului nu s-a istovit. El poate oricând crea altceva mai măreț: ,, Află că noi știm Oricând să zidim Altă monastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!” Manole este cel care a descoperit acest sens străvechi al chemării creatoare și de aici patosul și energia cu care își urmărește idealul. Zbuciumul lui începe odată cu surparea zidurilor și sfârșește numai în moarte. Prin moarte
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Ca o explicație, Spiridușul mi-a povestit că în subsolul Saharei s-a descoperit o adevărată mare. Prin valorificarea ei, deșertul a devenit un loc obișnuit, pe care s-au amenajat parcuri de distracții, hoteluri moderne și magazine cu reclame luminoase. Dacă în anul 1999, a continuat spiridușul, în Sahara nu creșteau decât palmieri și cactuși, acum trotuarele străzilor sunt străjuite de diferiți arbori. În parcuri special amenajate, privirile turiștilor sunt furate de florile în mii de culori și de fluturașii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
toți copiii își permit să aibă un calculator acasă, să aibă la școală pentru a intra în tainele ascunse și pline de mister ale computerului. Robert Marta, clasa a V-a C În universul magic al calculatoarelor Într-o zi luminoasă cu cer străveziu ca o petală de viorea, cu soare ca un palat de lumină topită, se auzi o voce: Vrei să mergi în universul calculatoarelor? Sigur, sigur că da! spun eu. Cu plăcere! Atunci m-a luat un vârtej
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe dealul Dobrina și livezi care au luat locul pădurilor de altădată. Priveliști neașteptate, mereu altele se dezvelesc la fiecare cotitură a căii ferate. La puțin timp după trecerea trenului de halta Dobrina, se deschide în fața călătorului o depresiune largă, luminoasă, pe fundul căreia se îngrămădesc ca niște ciuperci, o sumedenie de case și blocuri, alături de numeroși arbori ce-și înalță vârfurile către soare. În partea cealaltă a orașului sunt dealuri domoale acoperite cu vii printre care se adâncesc văi, unele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai răsărit și cu ceva ținere de minte, și În care locuia, două străzi mai Încolo, domnișoara Marta Koblicska, cu ochii ei albaștri și limpezi pe orice vreme și rotunzi ca floarea-soarelui. Camera lui nu era prea mare dar era luminoasă, cu covor moale pe un parchet ca oglinda și cu mobilă puțină. Lângă geam se găsea o etajeră din lemn de nuc cu patru rafturi. Cel de sus era gol. Acolo și-a așezat el Biblia, singurul său obiect personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Își spunea că fratele său făcuse o alegere bună. Tovarășul Coriolan cosește, veni În sfârșit răspunsul. Cosește? se miră Semproniu. Taie iarbă la câini, dacă vi se pare mai potrivit cu funcția lui de fost activist, zise Marta ridicând ochii cenușii luminoși, când dușmănoși, când prietenoși. Semproniu ciuli urechile. Prin geamul deschis al camerei se auzea foșnetul unei coase folosită cu pricepere. Își așeză cu grijă geamantanul În spatele unui fotoliu cu arcurile rupte, puse trandafirul Într-o vază de cristal lângă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ochelari se oprise la un pas de ei și Îi privea cu candoare sărutându-se În fugă, abia atingându-se, fără a se gândi o clipă că În absența sa lucrurile s-ar fi petrecut cu totul altfel. Ochii săi luminoși erau umbriți din când În când de o ceață subțire melancolică, de visător incorigibil. Părea mai degrabă Încântat decât jenat că asistă la această scenă, ca și cum Împlinirea ei i s-ar fi datorat cumva Într-un mod miraculos chiar lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
altcineva. Să mai cucerească și alții Plevna, Grivița ori Smârdanul. Eu mă am bine cu turcii. Proprietarul bodegii nu avea nici el nimic de obiectat: tot la două luni mergea și el la Istanbul pentru aprovizionare. 5. Camera Eleonorei era luminoasă și caldă. Lângă soba de teracotă, lada de lemne era plină. Așa era În toată casa. Doamna Ster ura frigul și Întunericul. Domnul Húsvágó așeză cu grijă femeia pe pat, pe un țol vechi cu miros de lavandă, Îi scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
asta de carne la recomandarea domnului Húsvágó și n-a regretat deloc. Să vezi un porc viu de Sfântul Vasile e o adevărată minune. Un semn! Pace, bunăstare, alegeri tot mai libere și reforme, tot mai multe reforme pe calea luminoasă a Tranziției. El credea În Tranziție așa cum a crezut și În Comunism și În Societatea socialistă multilateral dezvoltată, cu toate că n-a Înțeles niciodată de ce a trebuit să aibă un nume atât de lung, ceea ce făcea parcă mai anevoios și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lame mici și ochii îi devin strălucitori și scăpărători. Cred că-n fracțiunea de secundă cât durează, zâmbetul acela mic, crud, sexy, obraznic și rău s-ar putea să fie singurul lucru perfect care a existat vreodată pe lume. O luminoasă și călduroasă străfulgerare într-un milion de stele bătrâne, pocite. Te iubesc. — O, scumpule, zâmbi ea. Întinse mâna și îmi atinse încet ceafa cu buricele degetelor. Ești așa de provincial. Pentru că n-am răspuns, ea se lăsă pe spătarul scaunului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
uită la mine o fracțiune de secundă, ca și când ar fi știut că mințeam. Afară, înainte să urc în jeepul galben, am cules de pe parbriz câteva frunze maronii. Am închis portiera și-am pornit motorul. Era o după-amiază de toamnă rece, luminoasă, cu vânt. Am deschis sistemul de încălzire, mi-am frecat mâinile de picioare ca să le dezmorțesc și-am găsit o veche piesă rock’n’roll la radio. Scrâșnind, jeepul galben se depărtă de trotuar. Mi-am croit drum în trafic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pe jos. Am fost acolo și e destul de neplăcut. — Da? zise ea și se înălță cu un centimetru doar întinzându-și gâtul. E așa cum se spune? Mașinile? Părea trecută cu puțin de cincizeci de ani, avea un păr roșcat-aprins, ochi luminoși și obraji roșii, care puneau în valoare o gură ca o inimă mare, dar aducătoare de belele. O gură de operă, mi-am spus, mare și plăcută. Am început să mă pricep la fețe. Primul pas e să vezi. — Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din Fragmentul becului, poate primul pe care-l aveam de săptămâni întregi. Alergam prin apa mării la ceas răcoros de seară. Văzusem felinarele tavernelor de pe plajă trasând dungi colorate peste valurile prăfoase. Fusesem, fusesem - deja visul se destrăma, întinderile lui luminoase, de mătase deșirându-se în emoții nebuloase, nori mici și colorați de sentiment, dispersați de mișcarea minții mele trezite la realitate. Așa se întâmplă întotdeauna cu visele din Fragmentul becului; când sunt complet treaz, dispar. Am mijit ochii la bec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să-mi asum nici un risc și tu nu aveai nici un motiv să ai încredere în mine. Așa că... — Așa că, chiar și după ce te-ai culcat cu mine, ai continuat bine mersi cu minciuna? — Prea bine. Acum, ochii lui Scout erau încinși, luminoși, umezi. Mă se păru că ceva vital se scurgea din ea, ceva limitat și minuscul și care nu putea fi înlocuit. Voiam s-o țin în brațe și să împiedic scurgerea, dar voiam și ca ea să sufere, să sufere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Doctorul suspină. — Sfârșituri și începuturi, spuse el încet. Sfârșitul poveștii școlii Shotai-Mu este aici, în camera aceasta; bătrânul din mormanul lui de cuvinte și ucenicul care și-a pierdut mintea. Dar începutul nostru, începutul întregii acestei povești este mult mai luminos și mai îndrăzneț. În camera cu lumânări pâlpâitoare, doctorul Trey Fidorous îmi spuse această poveste. POVESTEA LUI TEKISUI ȘI A ȘCOLII SHOTAI-HU UNU Istoria ne spune că un călugăr, Eisai, a fost cel care a introdus Zenul în Japonia, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și la corturile colorate din tabără preț de o clipă, înainte să pornească spre plajă. Am trecut ca o rachetă peste barul taberei și peste taverna cu felinare colorate, peste șirurile de umbrele albe și pe deasupra apei de un albastru luminos care se transformă repede în albastru-închis, sobru când oceanul se adânci sub mine. Am simțit căldura soarelui, o briză răcoroasă ridicându-se dinspre valuri și apoi am plonjat, lovind apa cu un zgomot lichid și gonind în jos prin albastrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
m-am trezit iutându-mă direct la Scout. Lumea deveni atunci limpede și clară - plămânii mei absorbind aerul și umflându-mi-se sub coaste, apa picurând și curgând, răceala și căldura bălții de apă de mare de sub mine, cerul senin și luminos. Părul lui Scout căzându-i de-o parte și alta a feței, astfel că vârfurile șuvițelor i se întâlneau deasupra bărbiei, chipul ei palid, ascuns în spatele acelor cortine negre. Sprâncenele îi erau doar puțin încovoiate, umbra îngrijorării. Am încuviințat ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]