9,370 matches
-
s-a apropiat cu precauție de bejenari și, după ce a aflat cine sunt și ce caută, le-a propus să meargă la proprietarul moșiei Filipeni care avea nevoie de oameni pe moșie. Despre toate întâmplările bejenarilor, până sau stabilit în lunca pârâului Dunavăț, din iarna anilor 1784-1785, a lăsat însemnări pe un ceaslov de la biserica din Fruntești, chiar răzeșul Ion Ciuchi, nume de familie care se regăsește între bejenarii ardeleni veniți în Bucovina. între bejenarii stabiliți la Udești, consignațiunea din 27
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi rămas dacă n-ar fi fost copiate cu alfabetul latin de învățătorul Gheorghe Iacobeanu care a încercat s facă o monografie a satului, rămasă în manuscris. De asemenea, textul lui Ion Ciuchi a fost folosit de învățătorii de la Școala Lunca, Maria Păvăluță (născută Bărgănaru) și de Dumitru Arbureanu care au reușit să întocmească monografia școlii din Lunca, com. Filipeni. Chiar dacă textul original, scris de mâna lui Ion Ciuchi, a fost modificat de cei trei învățători, în conformitate cu normele limbii române din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încercat s facă o monografie a satului, rămasă în manuscris. De asemenea, textul lui Ion Ciuchi a fost folosit de învățătorii de la Școala Lunca, Maria Păvăluță (născută Bărgănaru) și de Dumitru Arbureanu care au reușit să întocmească monografia școlii din Lunca, com. Filipeni. Chiar dacă textul original, scris de mâna lui Ion Ciuchi, a fost modificat de cei trei învățători, în conformitate cu normele limbii române din secolul al XX-lea, tot se observă că Ion Ciuchi mânuia bine limba română de la sfârșitul secolului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
limbii române din secolul al XX-lea, tot se observă că Ion Ciuchi mânuia bine limba română de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiind un document valoros sub raport istoric și lingvistic. Iată textul așa cum se află în „Momografia școlii Lunca”: „în seara de 7 noiembrie 1784 veneam din Bacău pe drumul ce trece prin Secuieni, Câmpeni și Mărăști. La hotarul satului Mărăști, pe moșia poslușnicului Herțanu, am găsit tabără de căruțe și corturi și focuri și lătrat de câine, încât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșie și gândindu-mă că aceștia ar fi oameni cuminți, leam spus că poate la el ar găsi aciuială, liniște și hrană. Și s-au pornit oamenii chiar atunci noaptea cu mine și au trecut prin Mărăști și apoi prin Lunca Dunavățului și, pe aici fiind drumurile foarte rele, cu mare grijă și cu mare zăbavă am putut răzbi până la Fruntești. A doua zi, 8 noiembrie 1784, ziua Sfinților Voievozi, ne-am pornit cu 10 clăcari (clăcași, bejenari) din partea lor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dânșii, m-a chemat și pe mine la sfat de taină și ne-am chitit amândoi și ne-am chibzuit c unde să se așeze oamenii aceștia. Și la urmă de tot, boierul a zis că să-i așeze în lunca Dunavățului, sau în curmătura Beșicatei. Și a rămas vorba așa și ne-am întors noi în sat la Fruntești cu pitac di la boier către fruntașii satului: Oprișan, Perju, Corniță, Ciuchi, și Bârgu pe care boierul îi ruga să facă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la casa lui Ion Ciuchi, Filip Oprișan, postelnicul Chiriac Oprișan, căpitanul de rol Costache Ciută și la mine; au stat toată iarna, iar în primăvară au mers la curtea boierului Tescanu de le-au dat lor loc de ocină în lunca Dunavăț. Și au tăbărât ei în lunca Dunăvăț primăvara (1785) și au făcut bordeie, parte din ei cu pământ, iar parte din ei le-au făcut din bârne de salcie și le-au acoperit cu coarja ei, adică cu coarja
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
postelnicul Chiriac Oprișan, căpitanul de rol Costache Ciută și la mine; au stat toată iarna, iar în primăvară au mers la curtea boierului Tescanu de le-au dat lor loc de ocină în lunca Dunavăț. Și au tăbărât ei în lunca Dunăvăț primăvara (1785) și au făcut bordeie, parte din ei cu pământ, iar parte din ei le-au făcut din bârne de salcie și le-au acoperit cu coarja ei, adică cu coarja sălciilor pe care le tăiaseră ca să facă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de-au avut ei a face din ele borș aproape toată iarna, chiuau (băteau în piuă!) produsele și din zeama lor făceau și mâncare.” Importanța însemnărilor lui Ion Dumitru Corniță constă în aceea că ne spune că bejenarii așezați în lunca Dunavățului sunt veniți în grupuri, în perioade de timp diferite, dintr-o arie largă a Bucovinei, atât din satele de pe valea râului Suceava, cât și de pe valea Bistriței, din zona vechiului ocol al Câmpulungului Moldovenesc care includea și satele de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atât în Moldova, cât și în șara Românească dezertorii din armata habsburgică care trebuiau descoperiți și extrădați, conform convențiilor încheiate între Poarta otomană, puterea suzerană în șările Române, și Imperiul habsburgic. Satul întemeiat pe valea Dunavățului, care s-a numit Lunca, s-a înfiripat în primăvara anului 1785, dar, după câte se cunoscă din materialele scrise, dar și din tradiție, lângă primii bejenari au venit alții și alții, până în 1820. Și bătrânii satului Lunca își aminteau că unele familii sunt venite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe valea Dunavățului, care s-a numit Lunca, s-a înfiripat în primăvara anului 1785, dar, după câte se cunoscă din materialele scrise, dar și din tradiție, lângă primii bejenari au venit alții și alții, până în 1820. Și bătrânii satului Lunca își aminteau că unele familii sunt venite mai târziu și că multă vreme familiile venite în Moldova au ținut legătura cu cele din Bucovina. Despre bejenarii plecați din Bucovina în Moldova ca și despre legăturile dintre familiile rămase și cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ciudă că l-au dus / Cum mi-i ciudă că l-au tuns.” Mulți părhănceni și-au găsit locă pe moșia lui Ștefan Roset, alături de cei veniți din Cașvana, Chetroasa (Todirești), Bălăceana și Udești. Toți bejenarii bucovineni au format satul Lunca, dar între ei, multă vreme, se numeau dup numele satului de unde au plecat: cășvănari, părhăușeni, chetroșeni, mai ales că erau grupați pe părți de sat, ținându-se la un locă toți cei veniți dintr-un sat. Din Părhăuți au venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alții erau Ignătescu (Brad); Pintilescu, Vraciu și Boghian. Din Todirești este familia Tabarcea sau, cel puțin așa se susține, alte familii venite chiar și dup 1820, sunt chiar din alte sate decât cele îndeobște cunoscute. Bejenarii care au întemeiat satul Lunca erau deosebiți de locuitorii din jur, mare parte răzeși, atât ca statut social (erau clăcași, la fel ca cei din Slobozia), dar și ca port și grai. în deceniul al patrulea al secolului XX, după cum ne informează Vasile Ignătescu, luncașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și legăturile de rudenie între frații bejenari și cei rămași în Bucovina. Când în Bucovina a fost mare foamete în 1866, despre care s-a vorbit și s-a scris mult, locuitorii din Pârhăuți au plecat la părhăucenii din satul Lunca de au adus de acolo „păpușoi” (porumb). Nu este de mirare, deoarece an de an locuitorii români și neromâni din Bucovina plecau în Moldova, pe moșiile boierești și mănăstirești, la „agoniseală”, muncind toată vara, iar toamna își aduceau acas partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucovina. Și Gavril Bădăluță, căsătorit cu sora mamei mele, Galafira Caliopia Ignătescu, ne-a lăsat mărturie că, înainte de 1916 treceau noaptea frontiera Gheorghe Sidor Teleagă și Toader Gv. Bădăluță, mergeau la rudele lor din Bucovina, iar de acolo veneau în Lunca Emilian Sidor Teleagă din Pârhăuți și Vasile Bădăluță. începutul satului Lunca este legat, după unele mărturii ale bătrânilor din sat, de vreo 20 de familii venite în bejenie cu vornicul Petre Furcaru și care, în iarna anului 17841785, au găsit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ignătescu, ne-a lăsat mărturie că, înainte de 1916 treceau noaptea frontiera Gheorghe Sidor Teleagă și Toader Gv. Bădăluță, mergeau la rudele lor din Bucovina, iar de acolo veneau în Lunca Emilian Sidor Teleagă din Pârhăuți și Vasile Bădăluță. începutul satului Lunca este legat, după unele mărturii ale bătrânilor din sat, de vreo 20 de familii venite în bejenie cu vornicul Petre Furcaru și care, în iarna anului 17841785, au găsit adăpost în Fruntești. în primăvara anului 1785, boierul tefan Roset (de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
20 de familii venite în bejenie cu vornicul Petre Furcaru și care, în iarna anului 17841785, au găsit adăpost în Fruntești. în primăvara anului 1785, boierul tefan Roset (de fapt este familia Rossetti), le-a dat locă de așezare în lunca Dunavățului, care se situează între Mărăști și Fruntești. Atunci lunca și dealurile care o flancau erau împădurite, în principal cu lozii și sălcii. Potrivit practicii feudale românești, oricine se putea așeza în orice locă rămas necultivat și nelucrat, chiar dacă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și care, în iarna anului 17841785, au găsit adăpost în Fruntești. în primăvara anului 1785, boierul tefan Roset (de fapt este familia Rossetti), le-a dat locă de așezare în lunca Dunavățului, care se situează între Mărăști și Fruntești. Atunci lunca și dealurile care o flancau erau împădurite, în principal cu lozii și sălcii. Potrivit practicii feudale românești, oricine se putea așeza în orice locă rămas necultivat și nelucrat, chiar dacă de facto și de iure, moșia era dată unui boier de către
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai mult adăposturi, colibe și bordeie răspândite prin pădure, deoarece plana frica de a nu fi descoperiți și trimiși înapoi în Bucovina. Fiind oameni harnici și destoinici, pe măsură ce numărul de familii sporea, și-au făcut case mai arătoase, au defrișat lunca în care s-au așezat, după nume, rudenii și locul de origine 36: familiile venite din Udești, Pârhăuți și Todirești (Chetroasa) s-au așezat în dreapta pârâului, pe deal, într-o poiană care s-a numit apoi „Șipotul lui Ghica” (Boghean
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu familia Boca din Cașvana, înrudită cu Boca Bahnă, venită prin anul 1820, după cum a relatat Toader Boca, un bătrân înțelept (în 1960-1961, când l-am cunoscut, avea aproape 90 de ani) care cunoștea pe de rost toată istoria satului Lunca. Și această ramură a familiei Boca s-a gospodărit și s-a înavuțit atât cât se putea într-o familie de clăcași, încât la împroprietărirea din 1864 erau în categoria fruntașilor, cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primărie Costică Pintilescu. Un fiu al lui Costică Pintilescu a îndeplinit funcții importante în orașul Vatra Dornei. Mai jos de primărie locuia Maftei Vasilaș, apoi familia Pușcuță, iar în continuare familia Iacobeanu. Primul din această familie care a venit în Lunca a fost Ioniță Iacobeanu, poreclit Tunsu, fugit din armata austriacă cu tot cu cal, dar tuns chilug, cum era obiceiul în armată, motiv de mare supărare în familiile românilor. Iacobenii, Dumitru Iacobeanu , Vasile Iacobeanu (Vârtosu), Vasile Iacobeanu („câcărează”, avea oi multe!) s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
posibil ca din acest sat să vină familia Bucșa. în comuna Filipeni, familia Bucșa este cunoscută prin „Huciul lui Bucșa” și „Fântâna lui Bucșa”, pe drumul care ducea spre Parincea. 3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni așezați în lunca pârâului Dunavăț, pe moșia boierului Rosetti, nu au fost priviți cu ochi buni de răzeșii din jur, din satele Fruntești, Mărăști și Oțelești. Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în seamă, buni doar pentru a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte dintre ei erau oieri și ciobani. Dorna și dornenii erau mai bine cunoscuți, deoarece pe artera râului Bistrița ajungeau cu plutele (plutăritul a început în 1814) până la Galați, iar cu turmele de oi, împreună cu ardelenii, ajungeau până la bălțile și luncile râurilor principale ale Moldovei: Prut, Nistru, dar și pe unele mai mici, cum era Jijia. Denumirea, în derâdere, de „dorneni” aplicată luncașilor nu este total lipsit de suport real. După cum se cunoaște și s-a făcut precizarea [vezi : supra], luncașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost Tănasi Candrea. Date exacte aveau din anul 1816 când, se spune, au emigrat 85 de familii din Dorna și din Iacobeni. Câteva familii din zona Dornelor, sau cum și se spune „șara Dornelor”, trebuie să fi ajuns și în Lunca - Filipeni, care s-au unit cu familiile venite din alte sate din Bucovina. Cu toate că după răscoala din 1905, Imperiul habsburgică a renunțat la introducerea serviciului militar obligatoriu, prelungind termenul de scutire la „recutație” până în 1930, în anul 1913 a cerut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1,310 m 1 funie = 20 pași = 26,200 m 1 pogon = 1/2 ha = 5000 m2 1 prăjină moldovenească = 179 m2 1 ha = 56 prăjini = 10.000 m2 1 falce = 80 prăjini Gavril Bădăluță (1900-1970), Caliopia - Galafira plecată din Lunca în 1929 RĂSPUNS la chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a format și s-a dezvoltat satul Luca din comuna Filipeni - județul Bacău Sunt născut în 2 martie 1900 în satul Lunca. Când răspund la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]