3,421 matches
-
o să mă spună, Înger bălai, mai Frumos decât orice, Când apăru să-i spun, nu mai pot ce.. Când noaptea-i cel mai bun sfeșnic, Nu mai merg aiurea ca un bezmetic, Alintându-mă când alint un îngeraș, Atingându-i mâna ca al cerului imaș, Gâtul, buzele, sau obrăjorii pufoși. Cânturile, notele din termenii duioși. Și, de este acea zi faină sau noapte.. Tu-mi trimiți nevrând de iubire șoapte Cuvintele coapte ce mereu alintă, Cum de ele tare-n viață
CE ÎNALȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379150_a_380479]
-
Sinesas birkać kokala-da paśal i koliba. O kokala diśonas forțe gustosoja o bokhale źuklesqe. O' apropisajas paś-o kokala, ama taman ozaman andar-i koliba inkino ekh manuś tha dikhas o źukles. Traśavdo, kaka astardas te bajarel: “Oh, mojisarawa țuț, na mudar mân ! Me sjom ekh źukel amarime pa mangawa te tațaraw mân k-i jak ćimanikos pa inipa te jirisăw palpale and-o bosketoja.” “But laćho”, phendas o manuś. “Putisarca te tațares țuț, ama inipa lazïmi te jirisos palpale and-o bosketoja.” O źukel
DE CE CÂINELE ESTE PRIETENUL OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379814_a_381143]
-
o źukel, dikhindos aver kokalos na pră dur, sajis mangelas, să kidă, te xal leș. Pala ćima vakïci o manuś puśtas leș pàle: “Tațardan țuț akana ?” ”Mojisarawa țuț te maj mukhes mân te beśaw ekh pika, zer na pră tațardom mân.” sjas o źuklesqo dimos angal. Ćima pwo palal o manuś avjas pàle k-o źukel. Kada lojisardas an lesqe jakha pa phendas lesqe: “Va, akana tațardom mân, ama na mangawa te maj źaw palpale and-o bosketoja. Othe, but derjă bokh
DE CE CÂINELE ESTE PRIETENUL OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379814_a_381143]
-
Pala șo revenisajno, zer dikhas ke na-j leș kariga, geno and-o veś. Arakhas o pitikos pa phendas lesqe savre pherasa ke dine len duma on duj źene. O pitikos lojisardas leș jakhença sar jagaqe pa phendas lesqe: -Phurea, tu kerca mân te-l mân milă tuθar, ćak andar-o seftuno zijs kana dikhom țuț po ʒeros phagindos kaśta, ama sjan ekh baro traśavdo. Vakerawa tuqe saci kidibor: avzijsarla orde kam uxtaw țuț orsaj' dorincaθar ke și o phură. Na ka putisarel te
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
seftuno zijs kana dikhom țuț po ʒeros phagindos kaśta, ama sjan ekh baro traśavdo. Vakerawa tuqe saci kidibor: avzijsarla orde kam uxtaw țuț orsaj' dorincaθar ke și o phură. Na ka putisarel te mangel panda tuθar kekh ćipos. Pa ni mân na kam arakhes mân panda kekh drom, ćak te karïśïrcïn andar savre veśa ! Ulasa amen de tot ! Pernas lesqe phare o pherasa o pitikosqe pa o phuro axojas ke kam avel pharo khajnes. Pwo angal te xawusol o pitikos, o
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
știam de isteț, calul lui nea Macovei ar fi fost în stare să ajungă numaidecât acasă, fără îndemnul cuiva. Ceea ce nu-mi era prea clar, era cum de îi venise calului nebunia să urce singur dealul. Sau poate fata îl mânase chiar ea, cu mâna ei, ca să aibă pretext să treacă pe la Observator? Cine știe? Treaba ei. La urma urmei eu aveam alte preocupări. În plus, gândul meu era la Adelina, gând pe care îl prețuiam tare mult! N-am mai
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
DE NEA Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului De două zile cerul și-a ascuns surâsul în spatele vălurilor fumurii. Norii îngrămădiți vălătuc deasupra satelor au alergat bezmetici în ultimele două zile mânați până la epuizare de harapnicul vântului mânios, care răsculat contra nevolniciilor lumii, a dat iama în tot ce-i stătea în cale, cât cuprindea cerul și pământul. Astă noapte, vlăguit de forțe și odată ce demonii stihiilor sale s-au mai domolit
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
una singură. Peste tot patrulau gărzi, iar coridoarele lungi, desenau un adevărat labirint, greu de descifrat de către cei care nu cunoșteau locul. În timp ce se gândea în ce direcție să o apuce, se trezi în mijlocul unui banc de pești care păreau mânați de furtună. - A venit bucătăreasa, strigă o rândunică de mare, care o trase brusc pe Stela după ea și nu se mai opri decât într-o încăpere uriașă, mobilată cu mii de dulapuri străvezii. Momeala recuperată e în partea dreaptă
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
SOARE ÎN FRUNTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Străbate arcașul în goană zăvoiul, Gonind după cerb într-o aprigă luptă, Mai iute ca el îl zorește copoiul Și-l mână la vale pe calea abruptă. Făcuse pe seară prinsoare că-n munte, El singur și câinele său cel temut, Ucide-va Cerbul cu soarele-n frunte. Apoi a plecat să se roage tăcut. În zori, cu tovarăși, spre câmpuri pornește
CERBUL CU SOARE ÎN FRUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382071_a_383400]
-
se roage tăcut. În zori, cu tovarăși, spre câmpuri pornește, Bat pinteni prin iarba ce roua ridică, Cu cornuri și goarne prigoana-și vestește, Spre cerbul ce-n codru se-ascunde de frică. Pe șapte hotare se-așează hăitașii Să mâne jivina spre falice steiuri, Pornirea sa crudă le-ndrumă azi pașii Căci vor să-l dea mort pentru crude temeiuri. În fiece an au avut rânduiala Să deie pe cea mai frumoasă copilă, Zălog pentru cerb, să își vindece boala
CERBUL CU SOARE ÎN FRUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382071_a_383400]
-
kaθar avaw, the nić kaj źăv Manqe. [15] Tumen źudekinen pala trupos; Me na źudekinaw kheźines. [16] The kjar dake Me źudekinav, Morri źudekata hin ćăći, vaś kodă ke na hom kokoro, de [hâm] Me the Kodo Kon Mân tradină Mân. [17] The ande tumari Leʒă hin irimen ke dake duj manuśa ćen mărturia akor hi-ni ćăći. [18] Me hom Kodo kaj phenaw mărturia pa Manθe kokoro the phenel mărturia pa Manθe the o Dat, Kodo kaj tradină Mân. [19
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 8 / IOAN, VIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382086_a_383415]
-
tradină Mân. [17] The ande tumari Leʒă hin irimen ke dake duj manuśa ćen mărturia akor hi-ni ćăći. [18] Me hom Kodo kaj phenaw mărturia pa Manθe kokoro the phenel mărturia pa Manθe the o Dat, Kodo kaj tradină Mân. [19] The phenenas Lesqe: Kaj hin T'rro Dat ? Pale-phendă o Jezuśis: Na źănen nić Mân the nić Morre Dades; dake źănenas Mân, źănenas the Morre Dades. [20] Kala dumes phendă len o Jezuśis and-e visteria, kana sitălas and-e bari
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 8 / IOAN, VIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382086_a_383415]
-
lenqe o Jezuśis: Kana opre vazdena le Manuśesre Ćhăs, akor prinʒănena ke Me hom the ke na keraw Manθar kokoro kheć, de kidă sar sikadă Mân Morro Dat, kidă dumazinaw. [29] The Kodo kaj tradină Mân hi-No Mança; na mikhlă Mân kokoro, 'ke Me keraw săkon vari kola șo Leș ćelǒl Leș. [30] Kana phendă Vo' kala, but źene patăne ande Lesθe. [31] The phenelas o Jezuśis le źidovenqe kaj patăne ande Lesθe: Dake aćena ande Morri duma, akor ćăćes han
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 8 / IOAN, VIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382086_a_383415]
-
na kerdǐlăm anda kurvośagos. Jegh dat hin amen: o Dell. [42] Phendă Lenqe o Jezuśis: Dake o Dell avelas tumaro Dat, avowos tumenqe dragon Me, 'ke kaθ-o Dell unklǐlǒm the avilǒm. 'Ke na avilǒm Manθar kokoro, de 'ke Vo' tradină Mân. [43] Sosθar na ertinen Morri duma ? Vaś kodă ke n-aśtǐg den xajaribo Morri duma. [44] Tumen han anda tumaro dat o beng the kamen te keren tumare dadesre poftes. Vo' de leg anglal mudarelas le manuśen the na aćilă k
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 8 / IOAN, VIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382086_a_383415]
-
mudarelas le manuśen the na aćilă k-o ćăćibo, 'ke na-ni ćăćibo ande lesθe. Kana del duma xoxavibo, del duma anda pesre, 'ke hi-no xoxawno the o dat le xoxavimasro. [45] De Mân, 'ke phenaw o ćăćibo, na patăn Mân. [46] Savo anda tumenθe vädinel Mân le pekatosθar ? Dake phenaw o ćăćibo, sosθar tumen na patăn Mân ? [47] Kodo kaj hin kaθ-o Dell xajarel le Dellesre dumes; vaś kodă tumen na xajaren, 'ke tumen na han kaθ-o Dell. [48] O
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 8 / IOAN, VIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382086_a_383415]
-
duma xoxavibo, del duma anda pesre, 'ke hi-no xoxawno the o dat le xoxavimasro. [45] De Mân, 'ke phenaw o ćăćibo, na patăn Mân. [46] Savo anda tumenθe vädinel Mân le pekatosθar ? Dake phenaw o ćăćibo, sosθar tumen na patăn Mân ? [47] Kodo kaj hin kaθ-o Dell xajarel le Dellesre dumes; vaś kodă tumen na xajaren, 'ke tumen na han kaθ-o Dell. [48] O źidovă pale-phende the phende Lesqe: Vâre, amen na phenas miśto ke Tu han samarinănos the hin Țuț
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 8 / IOAN, VIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382086_a_383415]
-
Dell xajarel le Dellesre dumes; vaś kodă tumen na xajaren, 'ke tumen na han kaθ-o Dell. [48] O źidovă pale-phende the phende Lesqe: Vâre, amen na phenas miśto ke Tu han samarinănos the hin Țuț demonos ? [49] O Jezuśis pale-phendă: Mân na-ni Mân demonos, de Me daw pativ Morre Dades, the tumen na den Mân pativ. [50] De Me na rosarav Morro vazdibo opre. Hin kon te rosarel leș the te źudekinel. [51] Ćăćes, ćăćes phenaw tumenqe: Dake varekon pazinela
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 8 / IOAN, VIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382086_a_383415]
-
aveam decât Psalmii lui David. Mă așezam jos, pe podele, într-un colț de baracă, și începeam să mă rog. Dar rugăciunea mea nu era o rugăciune obișnuită. Rugăciunea mea țâșnea din sufletul meu, așa cum țâșnește gheizerul din inima pământului, mânat de un foc si de o presiune grozavă. Numai în primele luni de la Frăsinei mă mai rugam cu atâta putere”(pg. 231). Menționăm că cel ce se ruga astfel se afla în închisoare, condamnat la moarte. Sau: “El nu știa
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
-și trimite razele- blânde-aurii? Cine-i de vină oare, când lumina -n fereastră bate? Și cresc umbre speriate pe sub streșinile crenelate Poți tu ști cine-i de vină când luna apune și vin zorii Când frământările dulci de vânt îți mână iară cocorii! Cine-i de vină când soarele apune-n a lumii genune? Și umbre răsar dincolo de-orizonturile de farmec pline... Stelele-s lucii luminând pe mantii pline de-arginturi Iar Luna pătimașă-n strălucire-mprăștie iar fluturi! Cine
CINE-I DE VINĂ CÂND LUNA APUNE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380353_a_381682]
-
Articolele Autorului Când stelele danseaza-n hora se prind de colțuri și zâmbesc, opresc pentru o clipă totul să-ți spun în gând că te iubesc. Cand luna strălucește tare regina templului ceresc, o prind în cerc cu a mea mâna să-ți spun șoptind că te iubesc. Cand cerul țese mii de aștri regal nocturn impetuos, îți spun doar ție "noapte bună" și te îmbrățișez duios. În noaptea asta de poveste doar visul merge mai departe, urârea mea de noapte
NOAPTE BUNA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380395_a_381724]
-
iunie 2012. Fiecare ins dornic de excursii ,,în afară” își propune itinerarii variate în funcție de preferințe. Anul acesta merge într-o țară, mai apoi se deplasează în alta și n-are astâmpăr până ce nu cuprinde cât mai mult din suprafața pământului, mânat de o datorie anume. Simte el, călătorul, că fără plimbare, existența lui n-are nici un chichirez, ce mai! Din copilărie am dorit să vizitez Marea Britanie și de aceea am citit cât am putut de mult despre locurile, locuitorii și obiceiurile
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
mai mult Fiecare ins dornic de excursii ,,în afară” își propune itinerarii variate în funcție de preferințe. Anul acesta merge într-o țară, mai apoi se deplasează în alta și n-are astâmpăr până ce nu cuprinde cât mai mult din suprafața pământului, mânat de o datorie anume. Simte el, călătorul, că fără plimbare, existența lui n-are nici un chichirez, ce mai!Din copilărie am dorit să vizitez Marea Britanie și de aceea am citit cât am putut de mult despre locurile, locuitorii și obiceiurile
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
brațele ei niciodată înclinate spre apus, cu o sete verticală de înalt, să simt cum alunec în verde și norii până când mă voi așeza descântec să mă toarcă pământul fir de iarbă, fir de apă sau alt călător. da-mi mâna și-o floare de lotus să-mi lumineze drumul la răsăritul iubirii! Referință Bibliografică: Pătimesc amintirile și ard / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119, Anul VI, 19 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Agafia Drăgan : Toate
PĂTIMESC AMINTIRILE ŞI ARD de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380530_a_381859]
-
Sub pleoapă de pământ pândește ca un hoț, Un bocet de gorun, pasăre vicleană Zidită-n cuvânt precum o altă Ană. Cușmă neagră noaptea se varsă în ploaie, Urlă așteptarea, lacrimă văpaie, Ca un corb pribeag și nesătul trecutul Te mâna din urmă umbrind începutul. Furnicarul lumii colcăie-n ispită, Fățarnic botează clipa travestită, Pierdută de haită desface zăvoare, Cu bani de argint să cumpere uitare. Baloane de săpun se-nmultesc și dispar, Caverne de idei înscrise-ntr-un ferpar. Organica
MOMENT ÎNTR-O NOAPTE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380532_a_381861]
-
toate acolo, legate c-o sfoară... Nimic nu lipsește... Coperțile gri închid între ele tăcute o vară atât de frumoasă...Te poți răcori citind printre rânduri de arșiți cascade, livezi înflorite de albe ninsori, pe-ntinsele pajiști de ger cavalcade mânate de doruri cumplite și nori strânși snop de o mână atât de avidă să lase în urmă-i un strop de senin. Te poți rătăci în privirea fluidă a ăstei istorii rescrise cu-aldin de zâmbet, iubire,pe fiece filă
ILUZIILE de AURA POPA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380581_a_381910]