1,426 matches
-
da și mie boală, Că de când te cot mereu Știe Domnul Dumnezeu; De când stai sub fag culcat M-am urât, m-am săturat Paturile așternând, Perinele tot mutând Când la cap, când la picioare, Când la umbră, când la soare. - Mândro, mândrulița mea, Eu atuncea m-oi scula Când tu mie mi-i aduce: Apă rece din Dunăre, Sloi de ghiață din țărmure, Cireșe din doi altoi. Mândra din graiu-și grăia: - Apa rece s-o-ncălzit, Cireșile s-o trecut. Iară el din
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mutând Când la cap, când la picioare, Când la umbră, când la soare. - Mândro, mândrulița mea, Eu atuncea m-oi scula Când tu mie mi-i aduce: Apă rece din Dunăre, Sloi de ghiață din țărmure, Cireșe din doi altoi. Mândra din graiu-și grăia: - Apa rece s-o-ncălzit, Cireșile s-o trecut. Iară el din grai grăia: - Mândră, mândrulița mea, Mare ești, puțin pricepi, Sloi de ghiață-s buzele, Cireșe din doi altoi Mîndro-s ochișorii tăi. 341 Dintre luci, dintre preluci, Petrișorule, ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vom alerga. Cuvântă și se porni Și la poartă că sosi, Cu picioru-n ea izbi Și când murgu - a nechezat Toți mesenii s-au sculat. Iar Gheorghe le-au cuvîntat: - Stați, meseni, nu vă sculați, Stați, meseni, și ospătați; Însă mândra mea frumoasă Să se scoale de la masă, Poarta-n grabă să-mi deschidă S-o sărut și ea să-mi râdă. Și cu grabă să grăbească, Murgul să mi-l priponească, C-o sfăruță de mătasă De la mândra mea din
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ospătați; Însă mândra mea frumoasă Să se scoale de la masă, Poarta-n grabă să-mi deschidă S-o sărut și ea să-mi râdă. Și cu grabă să grăbească, Murgul să mi-l priponească, C-o sfăruță de mătasă De la mândra mea din casă, C-o șfară de ibrișin De la mândra mea din sin. 344 Frunză verde Afion, S-a dus bădița Ion Ș-a lăsat murgu-n pripon. Murgul paște și nechează, Puica plânge și oftează. - Taci, tu, puică, nu mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Poarta-n grabă să-mi deschidă S-o sărut și ea să-mi râdă. Și cu grabă să grăbească, Murgul să mi-l priponească, C-o sfăruță de mătasă De la mândra mea din casă, C-o șfară de ibrișin De la mândra mea din sin. 344 Frunză verde Afion, S-a dus bădița Ion Ș-a lăsat murgu-n pripon. Murgul paște și nechează, Puica plânge și oftează. - Taci, tu, puică, nu mai plânge Nu vărsa lacrimi de sânge, Căci Ion o să te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Pe culmița dealului, Dealului Ardealului, Primblă-mi-se, mări, primblă Dali cine mi se primblă? Dali Viță Cătănuț Cu-a lui dalbă de mândruță, Cu doi bani în buzunariu, Cu doisprece lăutari Și cu patru călușei Încărcați de gălbinei, Cu mândra pe lângă ei. Viță din grai că-mi grăia: - De când, mândro, te-am luat Nici un cântec n-ai cântat Și-acuma-i anu - ncheiat. Ia să-mi cânți un cântecel Măcar cât de mititel, Să-mi ascult un ceas la el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dali cine mi se primblă? Dali Viță Cătănuț Cu-a lui dalbă de mândruță, Cu doi bani în buzunariu, Cu doisprece lăutari Și cu patru călușei Încărcați de gălbinei, Cu mândra pe lângă ei. Viță din grai că-mi grăia: - De când, mândro, te-am luat Nici un cântec n-ai cântat Și-acuma-i anu - ncheiat. Ia să-mi cânți un cântecel Măcar cât de mititel, Să-mi ascult un ceas la el. Frunză verde Șoralea, Mândra din grai îmi grăia: - Bucuros că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din grai că-mi grăia: - De când, mândro, te-am luat Nici un cântec n-ai cântat Și-acuma-i anu - ncheiat. Ia să-mi cânți un cântecel Măcar cât de mititel, Să-mi ascult un ceas la el. Frunză verde Șoralea, Mândra din grai îmi grăia: - Bucuros că ți-aș cânta Dar mi-i portul femeiesc Și mi-i glasul voinicesc. Când oi prinde a cânta Munții s-or cutremura, Fagii mari s-or legăna, Pietrele s-or despica, Apele s-or
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
eși, Că-i o matcă de voinici Peste patruzeci și cinci, Și-i o matcă haiducească Peste patruzeci și șase Și pre mine m-or lua Și pre tine te-or tăia, Ce haznă Viță-i avea? - Nu te teme, mândra mea, Pînă-i fi pe mâna mea, C-oi fi eu de te-oi ține - Cântă, mândră, cântecul Că mi-i drag ca sufletul. Mîndra-ncepe a cânta, Munții se cutremura, Fagii mari se legăna, Pietrele se despica, Apele se turbura, Fântâna
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ți-aș da? - Fie-mi curvă maică-ta! - Eu pe maica nu ți-oi da Că ea nu-i de seama ta. - Ia dă-ți tu Viță vama! - Ce fel de vamă ți-aș da? - Să-ți dai Viță pe mîndra! - Eu pe mândra nu oi da, Avradina Satina, Hudri, basama leuca. - Dalei Viță Cătănuță, Gată-te să ne luptăm În săbii să ne tăiem, Zi de vară pîn-în sară, Căci e zi de primăvară Și e lupta mai ușoară. Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Fie-mi curvă maică-ta! - Eu pe maica nu ți-oi da Că ea nu-i de seama ta. - Ia dă-ți tu Viță vama! - Ce fel de vamă ți-aș da? - Să-ți dai Viță pe mîndra! - Eu pe mândra nu oi da, Avradina Satina, Hudri, basama leuca. - Dalei Viță Cătănuță, Gată-te să ne luptăm În săbii să ne tăiem, Zi de vară pîn-în sară, Căci e zi de primăvară Și e lupta mai ușoară. Și de luptă s-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
foc mare se lupta, În săbii că se tăia, Viță din gura grăia: - Mândră, mândrulița mea, Descinge-ți pustiul brâu Și-mi ține murgul de frâu, Că-mi pune capul Codrean, Al meu și al tău dușman. Frunză verde Șoralea, Mândra din gură grăia: - Ba io nu ți L-oi ține, Dintre voi care-a răsbi De bărbat eu L-oi primi. Viță rău se mânia Într-un picior se-ntorcea, Paloșul iute scotea Și capete reteza, Tot polog că mi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vrea, De nu, dracul să te ia. C-astă vară mi-am cosit, Câte clăi că mi-am clăit La toate vârf le-am făcut, Numai una mi-am lăsat Cu capul tău vârf să-i fac. Frunză verde Șoralea, Mândra din gură grăia; - Iartă, Viță, greșala! Poale lungi și minte scurtă, Femee nepricepută. - Eu greșala ți-oi ierta Capul tău când l-oi tăia. Și paloșul mi-l scotea Capul mândrei mi-l tăia, Tot mușcături îl făcea Și pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
capul tău vârf să-i fac. Frunză verde Șoralea, Mândra din gură grăia; - Iartă, Viță, greșala! Poale lungi și minte scurtă, Femee nepricepută. - Eu greșala ți-oi ierta Capul tău când l-oi tăia. Și paloșul mi-l scotea Capul mândrei mi-l tăia, Tot mușcături îl făcea Și pe drum c-o risipea, Numai țîțele-i lua Și-n buzunariu le băga Și pe murgu-ncăleca, La soacră - sa se ducea: - Bună ziua, soacra mea! După masă se punea Ș-un cop de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
murgu-ncăleca, La soacră - sa se ducea: - Bună ziua, soacra mea! După masă se punea Ș-un cop de vin îmi cerea. Soacră - sa din grai grăia: - Viță, Viță dragul meu, Cum ți-ar sta ție de bine De-ar fi și mândra cu tine. Viță din grai și grăia: - Dă-ne soacră, carne grasă De la mândra cea frumoasă, Fierbe de sară cu varză. Soacră - sa nu pricepea, Carnea cu varză fierbea Și dinante-i aducea. El din grai așa grăia: - Mâncă și tu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
un cop de vin îmi cerea. Soacră - sa din grai grăia: - Viță, Viță dragul meu, Cum ți-ar sta ție de bine De-ar fi și mândra cu tine. Viță din grai și grăia: - Dă-ne soacră, carne grasă De la mândra cea frumoasă, Fierbe de sară cu varză. Soacră - sa nu pricepea, Carnea cu varză fierbea Și dinante-i aducea. El din grai așa grăia: - Mâncă și tu, soacră - mea, Carne de la fie-ta, Aradina Satina Udri basama leuca! Curvă - ai fost
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mare. Și bate de trei ori în piatră și se deschide pământul. Și el zice băiatului așa: - Măi băiete, du-te pe scările este, într-acolo sub pământ (era niște scări), și-ai să cobori într-o grădină așa de mândră, și-ai să dai de-o căsuță acolo-n grădină. Și să intri-n casă ș-ai să vezi un horn făcut acolo și pe vatră ai să vezi o chee. Să iei cheea ceea, s-o pui în brâu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
grădină acolo? Era Statu-palmă. - Ei voinice, tocmai ș-aci ai venit după mine? - Am venit, mi-ai zis că mi-i mai face un bine. Să-mi dai floarea din mijlocul grădinii iștia. El i-o dă. Așa era de mândră, așa amirosa de frumos floarea - acea de te - adormea. Ajungând la - mpăratul, i-o dă. - Dacă mi-i mai face ceva eu ți-oi da fata. Eu oi frige (cîte tamazlâcuri de vite avea - mpăratul ) și dacă le-i mânca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lipit pământului, că vântul nu era să-i facă nimică - cela gătise de făcut, ceia crăpase. Așa mergând el la iazul cela, era strașnic palat făcut de draci, unde țineau banii; și pe apă mergea o casă făcută strașnic de mândră și-n casa ceea s-auzea un bocet. S-o luat ș-a-nceput cu luntricica a merge ș-a ajuns la casa aceea. Casa ceea, când a intrat, era un fecior de-mpărat prins de draci și-l muncia
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
prins de draci și-l muncia acolo-n toate zilele. 23* 355 {EminescuOpVI 356} - Ce faci aici, bade? - Iaca m-o prins dracii, c-am luat bani și eu nu pot scăpa de - aici. Eu am o împărăție strașnic de mândră, hai să fim noi frați de cruce. -Hai! - Frați de cruce om fi, dar fugi că vin dracii, s-apropie miezul nopții. El tot mai avea apă de la botez. Așteaptă la miezul nopții, vin dracii și el începe a-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
465 {EminescuOpVI 466} Învălit într-o manta De-a mai bună catifea, Tremurați! Departe în furtună Unde des echo răsună: Diavolu, diavolu, diavolu! De l-au văzut vrăjmașul Cumplit, grozav amerințînd Dulce, vesel tot rîzind. Pe câte întîlnește Poate spune mândra sa, Cum știe le mângâia Încât nu-l mai pot uita. Tremurați departe în furtună Unde des eco răsună: Diabl', diabl', diabl'. No. 76 Ah! M-ați născut părinți pe lume Și m-ați luminat c-un nume, Taică, tăiculiță
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a venit un gând caraghios: numai Nicu ar ști să mi spună unde să-l găsesc pe Nicu. I-am zis mamei de observația mea cu ochii ei de agată pe care i-a moștenit Jacques, dar ea, care e mândră de strămoșii noștri greci, deși sunt cam depărtați, mi-a spus că Agatha înseamnă „bună“ în greacă și că n-are legătură cu piatra neagră, cum credeam eu. Că papa e Leon, adică leu, că Jacques e botezat după nașul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
urechi mari, ci camioane cu prelată ce păreau noi, abia ieșite de pe poarta fabricii. Cea mai apropiată localitate de tabăra militară un cătun cu câteva căsuțe gheboase și nu prea arătoase, pe ulițele căruia se arătau din când în când, mândre de ele, pe lângă capre și juninci, fetele satului la care, împreună cu ceilalți militari, fluierând a pagubă, priveau cu nostalgie prin binoclu; în special la două dintre ele care, neștiind că sunt luate în colimator, atât din profil cât și din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pană de păun la căciulă... pășesc mândri ca niște voievozi coborâți din legendă... Femei oacheșe cu trupuri zvelte și unduitoare în fuste largi și lungi până în pământ, viu colorate; ochi mari și negri ca tăciunele, cu păr negru lucios, pășesc mândre cu fruntea sus, cu mâinile pe șoldurile ademenitoare, scuturându-și pieptul plin de mărgele și argintării... Stai, așa și te întrebi... „Cât foc trebuie să zacă în trupurile acelea arămii?!“. Povestea tristă a vieții lor este veche... își duc întreaga
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și cu extremă scrupulozitate toate cele cerute de Biserică (de Biserica Catolică mai exact, căci Victoria și cu fiul ei erau creștini catolici), dar aproape că, în multe locuri, își și întrecuse mama. Și așa, toată lumea era din cale-afară de mândră de el. Timpul, însă, trecuse. Treptat, pe măsură ce băiatul crescuse, pornise - la început timid, iar, mai pe urmă, cu din ce în ce mai mult avânt și mai multă plăcere - să facă cunoștință cu lumea remarcabilă a cărților, cu toți marii gânditori ai vremurilor 154
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]