3,499 matches
-
în mod indiscutabil că acel vestit Lupu Mehedințeanu, era de fapt un Glogoveanu și că dacă a purtat numele de Mehedințeanu a fost tocmai ca să marcheze și mai bine originea sa oltenească din Mehedinți, de care se vede că se mândrea, fiindcă îl găsim semnând documente Glogoveanu Mehedințeanu (C.V.O. p. 156). Constantin V.Obedeanu, (C.V.O.) dă rezumatul celor trei documente :- Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește lui Vladislav moșiile Baia (de Aramă) și Costești (nu
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
atât de frumoase, erau Glogoveni și că dacă le-a plăcut lor, lui Lupu și fiului său Buligă să se iscălească Mehedințeanu este tocmai pentru că au vrut să evidențieze originea lor din Mehedinți, origine cu care ei desigur că se mândreau (C.V.O. p. 156). Concluzia lui Constantin V. Obedeanu că Buliga este fiul lui Lupu Paharnicul Mehedințeanu credem totuși că este forțată. Cel mult acesta a fost adoptat de Lupu, practică (adopția) întâlnită și în alte cazuri (vezi Știrbei). În privința
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
la secret și-n taină mare se află o amplă expunere care, dacă dai de ea, te atrage tare s-o privești cu nerăbdare. Este o expoziție foarte interesantă, pe parcursul vizionării devine apetisantă, exponatele care mai de care goale se mândresc cu ce au fiecare. Unele dintre ele înalte, subțirele, ce-și expun ale lor păsărele, care seamănă cu niște rândunele, de te uimești privind la ele. O găbiuță drăguță și cu fundele, dintre rândunelele jupuite vai de ele, s-a
ERMITAJUL RÂNDUNELELOR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346120_a_347449]
-
nou ziar liber și independent. Mă știa prin articolele mele apreciate de la “Făclia”, “Tribuna” și “Napoca Universitară” și a strâns astfel, nucleul acestui puternic jurnal din acea vreme. Numărul inaugural a aparut chiar în noaptea de 22 decembrie și ne mândrim că este printre primele, daca nu chiar primul după era comunistă rusă. Era singurul care avea curajul să spună adevărul și am luptat la “iluminarea” multor cititori transilvăneni împotriva propagandei totale a televiziunii și presei aflate încă în mână vechii
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
Promițându-i c-ai să-l pui Mai mare peste brânzeturi Și-alte bune marafeturi. Credul, fără minte multă A ajuns la tine-n burtă. Chiar de ți-e curata laba Tare murdară e treaba! 11.Doi pisoi Gâsca se mândrea în zori Cu cei zece puisori, Toți ieșiră pe tăpșan Paznic bun, tata gâscan. Doi căței cu păr vâlvoi Amar schiaună-n zăvoi Cu gândul la o friptură Au luat un pui în gură. Greșeală de neiertat, Plata pe loc a
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
conștiinței, unității vieții văzute și nevăzute, treziți-vă români! Nu uitați sau de nu ați știut, cea mai mare sărbătoare națională a dacilor de dintotdeauna, de mii de ani, este comemorarea moșilor. Iar dacii de azi, suntem noi, românii, fiți mândri semenii mei! "Ziua Eternității", ziua triumfului în eternitate al dacului, Eminescu! Străfulgere dor și lumină, profundă iubire pentru neam, avem nevoie să existe atâta liturghia de pomenire a numelui său. Așa ne vom integra și noi în suflul spiritual multimilenar
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
pentru a-și întreține familiile, alții să se îmbogățească... Din păcate, cam mulți s-au întors cu coada între picioare, iar alții au rămas acolo, dar familiile și le-au destrămat. Sunt puțini care s-au realizat „afară”, dar ne mândrim că avem și dintre aceștia. Și eu am..., dar nu este vorba de mine... - Da, sunt de acord și împărtășesc ideile exprimate de dumneavoastră. Aș dori, dacă sunteți amabilă, despre părintele Pavel..., câteva cuvinte... - Ce aș mai putea eu spune
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
-mi amintesc să fi văzut la viața mea o biserică mai mare și mai frumoasă undeva, la țară, cum ne exprimăm în general. În nicio comună nu am văzut... - Așa este și, de ce să n-o spun, eu, una, mă mândresc cu biserica noastră. Mulțumim Domnului că ne-a ajutat și s-a liniștit și omul acesta până la urmă! - Adică..., ce doriți să spuneți cu expresia „s-a liniștit și omul acesta”, doamna Magda? - Păi..., asta spun. S-a liniștit. Stă
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
de lucruri nu putea să fie decât relativul progres material al omenirii (ici îmbuibați care se sinucid, dincolo milioane de oameni care mor de foame) și absolutul regres moral-spiritual pe arii tot mai întinse ale globului (din ce în ce mai mulți indivizi se mândresc cu necredința lor în manieră tradițional-istorică, astfel că țări precum Marea Britanie avansează cu pași repezi spre decreștinare sau lepădare de creștinism), ceea ce înseamnă că în eterna dispută dintre spirit și materie, lumea zilelor noastre adoră aparența și înclină balanța străduințelor
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
dar și prin furtuni. La o răscruce, un moment de cumpănă în care județul Vaslui purta un stigmat nemeritat, grație unui fapt antisocial grav, dar defectuos mediatizat cu aplecari înspre polul negativ, Prof. dr. Dumitru V. Marin, cel care se mândrește cu două recorduri - cel mai vechi-constant editorialist și cel mai prolific realizator de interviuri cu președinți de state - a încercat o echilibrare a balanței la polul pozitiv și a făcut un apel, la care am subscris fără rezerve, pentru reabilitarea
25 DE ANI ÎN SLUJBA JURNALISMULUI CULTURAL de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370821_a_372150]
-
Acasă > Impact > Vocații > FESTIVALUL CALLATIS -ROMĂ, 2011 Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului TOATE DRUMURILE DUC LA ROMĂ Da, dar nu pentru oricine. Clujul se poate mândri. Cetatea Eternă are oaspeți de seamă. Julia și Romeo Saleno, primul cuplu de pop opera, românii noștri neaoși sunt deja la Romă. La telefon, în urmă cu câteva minute, Julia era foarte veselă: “Da, domnul regizor Cornel Diaconu a confirmat
FESTIVALUL CALLATIS -ROMA, 2011 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370860_a_372189]
-
martie... am dori... - Să vă trăiască, domnule Macedonski! - Cu voia Domnului! Mulțumesc, părinte... - Și eu vă mulțumesc! E o onoare pentru noi că ați ales biserica noastră, care are o istorie a ei..., domnule general. Un trecut cu care ne mândrim. - O parte din istoria acestui lăcaș o cunosc și eu... - Vă spun eu..., dacă nu vă plictisesc! - Nicidecum, părinte! - Spuneam că Biserica noastră este construită pe locul acesta în anul 1713, din inițiativa precupețului Constantin Miulescu. Era o biserică de
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
RIDICĂ-ȚI FRUNTEA Ridică-ți fruntea! Umerii-n aripi de rândunea Se vor preface. Ridică-ți fruntea! Și vei fi egala crestelor Ce mai poartă încă Poclada iernii. Ridică-ți fruntea! Lutul pe care cu indiferență îl calci Se va mândri suportând pe aceea Ale cărei rădăcini Cu temei le ancorează. Ridică-ți fruntea! Subteranele de granit Le vei înnobila, Mult până dincolo De cea a diamantului. Ridică-ți fruntea! Te vei afla printre Fulgurații celeste, Cu mult, o! Cu mult Devansându
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
patru CD-uri de muzică populară „Înșir’te mărgaăite”, „Pușcă și cureaua lată”, „Roata moților”, „La toți ni-i greu” și unul de colinde. Majoritatea cântecelor sunt inspirate din povești auzite din popor, compoziții proprii, un lucru de care ne mândrim. Care sunt roadele culese în cuplu muzical din pomul atât de bogat cu fructe al muzicii populare românești? Împreună am primit în anul 2005 premiul revistei „Ambasador”, în anul 2009 premiul revistei „VIP” pentru „Cel mai iubit șlagăr”, în anul
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
Poate că e firesc...sau chiar le este greu să se mai întoarcă în timp... Ceea ce m-a impresionat profund la Titina Nica și Alexandru Florin ȚENE, a fost naturalețea, normalitatea, simplitatea cu care trăiesc printre semenii lor. Nu se mândresc, nu se laudă, nu se preamăresc, nu critică, nu hulesc, nu se revoltă, CI dăruiesc înțelepciune, prietenie, frumusețe sufletească, liniște, sensibilitate și multă iubire. Florin și Titina ȚENE sunt prozatori și poeți minunați, talentați, cu har, dar în același timp
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
dă posibilitatea de a găsi noi și noi simboluri. Mă împlinește, simt că mă deconectează de toată nebunia și vă încurajez și pe voi să faceți altceva atunci când aveți timp. Am pus suflet în nașterea operelor mele și mă pot mândri cu niște timp investit cu folos. Cu pictura pot naște lumi noi, culori noi și știu că la un moment dat, una dintre creațiile mele va sta pe un perete și va fi admirată, nu neapărat pentru frumusețe, ci pentru
PAUL SURUGIU – FUEGO – „FLORI DE ROUĂ” de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370465_a_371794]
-
de colț și veșmintele de cetini ale culmilor carpatine cu picăturile inimii le sărut șoaptele eternității povestesc faptele mărețe ale vitejilor ce dorm pe scut din iubire au închinat viețile tricolorului sfânt oriunde în lume văd fluturând culorile sale mă mândresc că-s născut os din țărâna istoriei tale scrisă pe temeliile lumii diamant neprețuit încrustat pe coloana infinitului se ridică la cer rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
Peste gândul meu adie, eu te văd sorbind potirul... E paharul suferinței, jugul pus de stăpânire, Dar sub flamura credinței, tu răspunzi doar cu iubire. Dragă Românie mare, mulți au vrut să te sugrume, Dar ești încă în picioare, te mândrești cu al tău nume, Ai dat Cezarului partea, lui Dumnezeu ascultare, Ai urmat ce spune Cartea, căci vrei binecuvântare. Românie, țară dragă, mulți ar vrea să te dezbine, Dar te-ncrede-n proorocie: "Dumnezeu este cu tine!" Știi că cel
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
iar în timp, prin culegerile și înregistrările sale, prin numeroasele emisiuni realizate la radio și televiziune, confirmă aprecierile specialiștilor, situându-se mereu la cele mai înalte cote de popularitate. Maria Loga nu pregetă să țină vie amintirea altor gorjence. Se mândrește că a primit în dar de suflet, costumele Mariei Apostol și se bucură că măcar ele, costumele, mai pot ajunge în luminile scenei... spre neuitare... ca și cântecul... (MARIOARA MURĂRESCU - Realizatoare TV) *** 3. NICU DAN PETRESCU (Craiova, Dolj): FAVORIZAREA INFRACȚIUNII
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
a făcut să am alături prieteni de nădejde care mi-au înțeles gestul și mi-au apreciat curajul, chiar dacă la început erau un pic supărați pe “fuga mea în exil”- regretatul Vasile Avram a numit-o așa pe când eu mă mândream că plec într-o localitate care poartă numele străzii pe care locuia el, adică Alexandru Vlahuță!- și erau gata să parieze că nu o să rezist mai mult de un an departe de Sibiu. Acum toți cei care mai sunt în
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
buhușene și îmi doresc, dacă aș putea să stârnesc aceeași mândrie în inimile tinerilor elevi, atât din generația prezentă cât și din cele viitoare, atunci când vor citi această monografie și vor afla despre toate motivele pentru care merită să ne mândrim cu orașul nostru și merită să îl reprezentăm cu cinste, indiferent de momentele mai bune sau mai puțin favorabile prin care a trecut el de-a lungul timpului. Să revenim la actorie. Ești un artist plin de temperament. Cel puțin
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
numită viuă, care era vorbită în toate zilele. De altfel, într-un proiectat manual de limbă, lui Caragiale i se rezervase capitolul de gramatică, ortografie, punctuație”. El însuși era conștient de faptul că știa să folosească corect limba și „[...] se mândrea cu marea lui cunoaștere a limbii și declara fără înconjur: << Nu o stăpânesc mulți ca mine>>” (Ecaterina Logadi, Din amintirile mele despre tata), iar, într-o discuție cu Octavian Goga despre această problemă, când l-a vizitat în închisoarea de la
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
scăldau în Olteț când aveau chef, ce mai, erau cei mai de invidiat copii din mahala, ce spun, din tot satul ca să nu spun că și din satele învecinate! Ei, dar nici ei nu erau niște inconștienți, nu, erau tare mândri de libertatea lor și de aceea , pe noi ceilalți copii de vârsta lor, ne priveau cam de sus, adică : Cine sunteți voi să vă jucați cu noi?” ! Ca să le intri în grații și să se joace cu tine trebuia să
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
se îmbracă ca o țărancă și poartă batic în cap. I-am răspuns că mi-e rușine de cei care ne conduc azi țara, care se îmbracă cu corupție și care nu poartă nimic în cap. Cu mama mea mă mândresc, deoarece ea mi-a făcut cunoștință cu Dumnezeu și m-a învățat cum să mă împrietenesc cu El. Ortodoxia reprezintă pașaportul de trecere al românului autentic dinspre trecut înspre viitor. Credința și nădejdea sunt coperțile pașaportului, bunătatea, ospitalitatea, răbdarea și
VI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369530_a_370859]
-
pentru acte de milostenie către vreo familie săracă sau năpăstuită. Nu puține familii de țărani din Oltenia fuseseră milostivite de Dragu cu sume de bani pentru cumpărarea de pământ sau de vite pentru muncă și nu puține fete se puteau mândri cu zestrea de măritiș. Ba, se spune că foarte multe biserici și mânăstiri primiseră donații importante din partea haiducului, iar altele au fost construite din temelii cu banii lui Dragu. Printre acestea, și biserica de la Străchinești. * Grădea era un țăran de
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]