1,739 matches
-
să-și îngroape morții! Boierii atâta așteptau; se dezlănțuie: Strălucită izbândă!! Strălucită-strălucită, mormăie Ștefan. M-or blăstăma moldovencele de atâta "strălucire", oftează adânc mângâind fruntea calului ce nechează a mulțumire. "Pentru Ștefan!! Pentru Moldova!!" răcnesc vitejii încrucișând spadele într-un mănunchi. Vă mulțămesc vitejilor! Ați luptat bine! O sabie împotriva a trei iatagane... Ne-am descurcat binișor. Sunteți vrednici de laudă! De nu era Măria-ta, se aruncă Mihail înflăcărat, nu știu zău... De nu erați voi! Toți! arată Ștefan spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
proscriși în fața acelei amenințări, teribile, inumane, care e moartea. Printr-un ricoșeu al sentimentelor, călăii devin pentru victime ultimii lor semeni. În Liniște și strigăt toate temele ce-l urmăresc pe Jancso Miklos ca niște erinii se strâng într-un mănunchi aproape didactic și demonstrativ. Întreaga parte vorbită a filmului este alcătuită din comenzi, ordine, porunci, dispoziții, indicații. „Mănâncă”, „Spală-te”, „Îmbracă-te”, „Stai aici, treci dincolo”: la strungul acestor vorbe aspre se rotunjesc treptat manechine grotești. Un astfel de manechin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care, după 6 septenbrie 1940, a refuzat categoric să mai activeze în cadrul Mișcării Legionare. De la prima ședință F.D.C. m-am regăsit cu colegul Răducanu (Tudorache) A. Ion, cu care mă împrietenisem din timpul examenului de admitere. În anii 1936-1937 activitatea mănunchiului de frățiori s- a diversificat. Adunam fier vechi și hârtie, duceam hrană la anumiți bătrâni bolnavi, trimeteam ziare legionare în anumite localități, la anumiți cetățeni fără ca aceștia să ne cunoască. După decembrie 1937 a început prigoana, și unii dintre colegi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Românul Australian” editată de Societatea Română din Australia, curator al Bisericii Ortodoxe din Melbourne. Departe de țară, identificați cu poporul țării de adopție, adesea izolați, cei din diaspora nu-și uită țara. Mediul familial este sanctuarul În care se adună mănunchiul părintesc al exilaților. Aici s-a rezidit o patrie. În multe case la intrare, pe perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
că reprezentantul românilor din Bucovina Dl. Ion Popescu nu a fost promovat În parlamentul de la Kiev. Ne trimite publicațiile românești care apar la Cernăuți și ne informează despre evenimentele culturale din zonă. Dna Prof. Silvia Caba Ghivireac ne trimite un mănunchi de frumoase versuri și ne asociem cuvintelor criticului D. Apetrei: „Peisajele ei lirice alternează cu emoționante omagii Înaintașilor care au conferit slavă Bucovinei”. 30.IV. Ecaterina Pogolșa (Soroca) După emoționante evocări ale satului natal descrie realitățile Începutului de an la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Zanetti, a numit-o «Mica Operă». Apăruse în 1891. Tipărea foi de apologetică măruntă, catehisme și, cu precădere, săptămânalul Il Redentore (Răscumpărătorul). Aici colaborau preoți și laici, care încercau să contrasteze violenta propaganda ateistă. Tipăriturile erau distribuite gratuit de un mănunchi de voluntari. Din păcate, costul materiei prime și cheltuiala pentru închirierea spațiilor erau considerabile. Don Zanetti, prieten bun al lui don Calabria, i-a propus să-și transfere mica sa tipografie la San Zeno in Monte. Ar fi avut un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prin senzații ei exprimă altceva ("simbolul" simbolist e un agregat de senzații care trebuie să evoce anume stări de suflet), dar nu s-ar putea concepe o pretenție mai absurd pretențioasă decât aceea de a exprima concepții despre lume prin mănunchiuri sau roluri de senzații. Sterilitatea de sentimente și de concepții, caracterul de universalitate al senzației, "orășenismul" - iată cauza pentru care poezia "nouă" e atât de internațională, încît poeții "noi" se pot socoti, cu drept cuvânt ca făcând parte mai degrabă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care, după 6 septenbrie 1940, a refuzat categoric să mai activeze în cadrul Mișcării Legionare. De la prima ședință F.D.C. m-am regăsit cu colegul Răducanu (Tudoracheă A. Ion, cu care mă împrietenisem din timpul examenului de admitere. în anii 1936-1937 activitatea mănunchiului de frățiori sa diversificat. Adunam fier vechi și hârtie, duceam hrană la anumiți bătrâni bolnavi, trimeteam ziare legionare în anumite localități, la anumiți cetățeni fără ca aceștia să ne cunoască. După decembrie 1937 a început prigoana, și unii dintre colegi n-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul”. ( Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) caier - mănunchi de lână, in, de cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors manual 1. Pornind de la textul de mai sus, scrie o compunere de 8-10 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare pe care bunica
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
și a rămas în amintirea atâtor contemporani prin dialoguri îndelung și insistent întrețesute. Artur Gorovei vorbește despre el în dese rânduri, și vom apela la aceste amintiri disparate pentru ca, alături de textul expres pe care i-l dedică, să adunăm un mănunchi de date suficiente înțelegerii personalității lui. De vreme ce ajunge a prelua în păstrare manuscrisele lui Ion Creangă, este de la sine înțeles că avusese legături speciale cu acesta. Într-adevăr, Eduard Gruber este acela care l-a trezit din letargie pe Creangă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iar verificarea și afirmarea ei în știință încă 30 de ani, până la moartea savantului. [25] Capitolul 4 FACTORII CREATIVITĂȚII G. Paicu Orice studiu sistematic privind creativitatea pornește de la analiza factorilor care favorizează dezvoltarea creativității. S-a încercat, astfel, stabilirea unui mănunchi de variabile prin care să identificăm indivizii ce ar putea avea performanțe creative. Se consideră că prin cooperarea multiplă a trei mari categorii de factori creativitatea este mult favorizată. Aceste categorii sunt [25]: * factori psihologici, având componentele: factori intelectuali, aptitudini
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fețelor noastre, schimonosite de ger, de oboseală, de suferință... Dar eram uniți. Și atunci am stabilit că nu facem norma, că snopii trebuie să fie puși pe jumătate. Și i-am Învățat și pe ceilalți cum să facă: tăiam un mănunchi de stuf, Îl Îndoiam În două, Îl băgam În mijloc și legam pe urmă. Și făceam gluga: „Vino să numeri!” Cui Îi convenea să vină să verifice? Totul era ca brigadierul să nu ne toarne. Am fost ulterior descoperiți, dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ani. La data interviului locuia În Târgu Mureș. Interviu realizat de Alin Mureșan la 31 mai 2007. Transcrierea, tehnoredactarea și editarea interviului - Alin Mureșan. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 146. Pentru ce ați fost arestat? Păi, eram În mănunchiul de prieteni, așa-i spunea, aparținând de FDC, de Frățiile de Cruce. Am primit o educație, Începând cu școala primară și până-n liceu, de anticomunist. Antisovietic. Unde Își desfășura activitatea grupul din care făceați parte? La Sighișoara, În ultimele clase
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și cum s-a desfășurat? Nu permitea nimănui să vină, nici familiei. Au dat amploare evenimentelor... Cine mai făcea parte din lotul dumneavoastră? Păi, băieții ăștia, cu doi-trei ani mai mari decât mine de la liceu, care erau și ei În mănunchiul de prieteni. Cine a fost considerat șef de lot? Nu era șef de lot, că fiecare clasă era cu anul lor. Eu n-aveam legătură cu ăia care erau mai mici sau mai mari decât mine. Din lot au făcut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nicolae T. Orășanu (1833-1890), poet, prozator, publicist cu preferințe pentru literatura satirică și umorul grosier, foarte popular în epocă; v. și mai sus, p. 135. 166 bucureștii de altădată ziariștii și scriitorii Pe la 1871 și 1872 scriau la Ghimpele un mănunchi de scriitori de valoare. Afară de N.T. Orășanu, directorul Stoenescu știuse concentra mai pe toți scriitorii de talent. Scria Gh. Dem. Teodorescu sub pseudonimul Ghedem. Toată viața, după aceea, Gheorghe D. Teodorescu a fost cunoscut sub numele de Ghedem. Mai scria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Boerescu, ministrul de Externe, înclina către Beizadea Dimitrie Ghica.6 Dacă toți acești conservatori ar fi rămas strânși uniți e de presupus că opoziția liberală n-ar fi izbutit să răstoarne pe conservatori cari posedau, precum am mai spus, un mănunchi însemnat de oameni de valoare. Dar dihonia intrase în partidul de la cârmă.7 238 bucureștii de altădată (1866) și Franței (1870-1871) era interesată în provocarea unor stări conflictuale în această parte a Europei, care să macine între ele marile puteri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care trebuia administrat bunicii, ritualul cerea următoarele: „Cineva din familia bolnavului duce vrăjitoarei, mergînd de-a-ndărătelea și fără să vorbească cu nimeni pe drum, un ulcior cu apă neîncepută. Vrăjitoarea toarnă apă într-o strachină de lut în care are un mănunchi de busuioc, din trei pînă la cinci fire, legate cu sfoară din coji de tei. Pune în focul din vatră, care nu se stinge niciodată, trei potcoave de fier găsite în zilele de luni, miercuri, vineri. După ce acestea se înroșesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
coji de tei. Pune în focul din vatră, care nu se stinge niciodată, trei potcoave de fier găsite în zilele de luni, miercuri, vineri. După ce acestea se înroșesc, le stinge deasupra străchinii cu apă neîncepută, stropind-o pe fiecare cu mănunchiul de busuioc. În același timp șoptește cu o voce jalnică: «Eu nu sting potcoavele, / Ci săgetăturile / Din cap, de sub cap; / Din dinți, din măsele, / Din toate încheieturile rele, / Sting diocherile/și toate căscările, / Toți ochii cei răi,/și gurile cele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Lucreției Andriu? Acum, s-ar putea astfel da numai piesele realmente desăvârșite. Eu v-aș face această triere 366. Această triere ar avea un dublu avantaj: Ați da publicității o plachetă lipsită de inegalități, deci Într-o prezentare artistică un mănunchi de versuri excepționale prin care ați fixa Lucreției Andriu un remarcabil loc În literatura românească. Ați lăsa pe altădată piesele mai puțin realizate. De asemeni și traducerile care, oricât de bune ar fi, nu ele pot stabili faima unui scriitor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sale de tânăr pentru Patrie și Neamul românesc, așa că își găsește fără ezitare locul, alături de ceilalți studenți naționaliști și chiar intră în cuibul lui Andrei Ionescu, primul cuib legionar din București. Începuturile lui în Mișcarea Legionară sunt redate într-un mănunchi de amintiri intitulat „Note din viața legionară”. După obținerea diplomei se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care o absolvă în anul 1932 (anexă diplomă licență). Aceste note sunt datate, în dosarul 14.900 volumul 60
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pus detergentul pe raftul din bucătărie, am luat clamele și am împrăștiat câteva în jurul craniului de pe televizor. Ciudată combinație! La fel ar fi arătat, cred, și o pernă asociată cu un vas cu gheață sau o călimară pusă lângă un mănunchi de salată verde. Am ieșit pe balcon ca să pot privi de la o distanță mai mare aranjamentul de pe televizor. Nu știu ce să zic, dar parcă n-aveau nimic în comun clamele cu craniul. Sau cine știe? Poate exista undeva o legătură intimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Stoica, Emil Bodnăraș (dar și cu, pe atunci, încă subalternul Nicolae Ceaușescu) și tot acolo ia notă pentru prima oară de stratificarea internă a partidului comunist, de privilegiile arogate de conducători, de practicile nedemocratice din partid, de carierismul unora. Un mănunchi de microportrete, de „studii de caz”, construite ca proze scurte semiindependente, dau seama expresiv de dramele individuale ale unor deportați, zdrobiți ca ființe umane de condiția concentraționară. Autenticitatea mărturiei e dublată de autoanaliza minuțioasă, iar concluzia asociază o mizantropie temperată
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
o atitudine pe care ei ar vrea s-o fixeze ca îndreptar al scrisului lor. Această atitudine constă în aceea că ei consideră fenomenul emigrației drept o atitudine spiritualmente stearpă. Elitele intelectuale românești constituie, pe măsura autenticității lor, nu simple mănunchiuri sau individualități, deplasate din spațiul lor normal de creație în spirit, ci adevărate frânturi de țară, reprezentând întreg universul românesc, am putea spune un fel de monade de viață și cultură românească.” În spiritul acestor convingeri, D. a reușit să
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
gest al Majestății Sale Regelui Carol al II-lea s-a dat primul semnal de unificare sufletească în partea de răsărit a Țării, unde era mai mult nevoie - afiliind harnica Societate „Astra Basarabeană” la Fundațiile Regale, strângând într-un singur mănunchi toate căminele culturale ale Basarabiei, punând la dispoziția acestei prime filiale descentralizate lăcașul regesc dăruit de Municipiul nostru, și asigurând totdeodată și existența însemnatului organ de publicitate cu adânci ramificațiuni în popor, „Cuvântul moldovenesc”. Pentru toate acestea, vă rog domnule
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
, revistă de cultură și artă apărută la Sao Paulo, în Brazilia, între 1954 și 1984; este succesiv trimestrială sau bilunară, cu numere duble. A fost editată în cadrul „Bibliotecii «Satul»”, „sprijinindu-se pe elanul unui mănunchi de compatrioți din Sao Paulo”. Nu sunt menționați editorii și nici redactorii. Pe prima pagină, în locul articolului-program, apare un apel, marcat de patriotismul ce animă pe inițiatori și determină apariția publicației: „Cititorule, aceste pagini văd lumina tiparului pe tărâmuri străine
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]