3,738 matches
-
credinței strămoșești. Versurile din volumul de față, în mare parte sapiențiale, capacitateză atenția prin bucuria durerii pe care ți-o transmit. Sintagma din titlu este, desigur, o capcană, pentru că eu n-am aflat nicidecum fățărnicie în aceste versuri, ci doar măreția smereniei în fața Atotputerniciei Divine. Versurile sunt de o rară măiestrie artistică și concurează cu marea poezie religioasă existentă în antologiile de resort. Cartea își deschide larg porțile cu poemul „Rana în lumină” în care omul, conștient de propriile slăbiciuni, îi
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
altă națiune ce înseamnă opresiunea și faptul că alții iau decizii pentru tine. Mark Gitenstein consideră că rolul prietenilor României, în acest moment, este să clădească relații strânse și să vegheze la respectarea tradițiilor, culturii, la conservarea artefactelor, amintirilor și măreției acestei țări deosebit de frumoase. Mark Gitenstein a comparat România cu o placă tectonică mișcată de deciziile imperialiste când într-o parte, când în cealaltă, iar acest lucru a început în urmă cu două mii de ani, odată cu invazia romanilor în Dacia
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
vulcan vărsat în lavă, Iar când se va sfârși-n beție Aceast-agheasmă din otravă, O să pășesc divin pe ape Ca-n răsucirile de harpe, Blestemul să mă facă șarpe Sau un parfum divin pe clape În nesfârșirea ce-mpresoară Această măreție sumbră În care eu sunt o vioară Căzută-n mine ca o umbră ... AXIS MUNDI (1) Este-o noapte de-nceput de lume, Ape trec cu fâșâit de șarpe, Ard departe stele fără nume, La-nceput de viață și de
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
a se percepe exact, chiar dacă eternul feminin doar în aparență este pasiv, din această "pasivitate" germinând Viață și Binele, din această "receptare" rezultând tot ceea ce-i Frumos, deoarece numai aceaste atitudini caracteristic Feminine sunt răspunzătoare de viitoarele fapte de toată măreția, grandoarea și trăinicia! Eternul Feminin se aseamănă de multe ori unui gânditor în stare de meditație, care deși pare că nu face nimic, totuși pe toate le face! "Receptarea și primirea" poate fi într-adevăr atunci când nu acceptă râul și
FEMININ LA MASCULIN!(I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359382_a_360711]
-
ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > MĂREȚ Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului TEOLOGIE APLICATĂ MĂREȚIA DARULUI VIEȚII -reflecție- „Numai în Dumnezeu sunt puternic. El este tăria mea și nu mă clatin” - spune psalmistul. „Nu vă temeți” - sau fost cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea - la investitura din 1978 în cea mai înaltă funcție arhierească
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
atunci ne ocrotește și ne apără, ca pe ochii din cap. Singura ei motivație este Iubirea, o Iubire care nu încape în nici un manual didactic, în nici o altă formă de manifestare, care întrece totul. Prin ea înțelegem rostul, frumusețea și măreția DARULUI VIEȚII. Teolog CEZARINA ADAMESCU, Referință Bibliografică: MĂREȚ / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 697, Anul II, 27 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
când au început să-mi crească aripi și m-am trezit zburând de la mare înălțime! Mare noroc, Doamne, să mai pot astăzi povesti, taman lângă un arac. Cum nu înțelegeau ce zburătoare au în fața ochilor, vie sau moartă, încremeniți de “măreția” isprăvii ce săvârșiseră, m-au dus pe brațe, pe furiș, în casă, spunându-i mamei că am adormit. Iar pe ei, unde i-a pălit o hărnicie și o cumințenie de se mirau și tutunul și andreaua ce-i apucase
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
pot decât să mă simt un bun român pe care Bunul Dumnezeu l-a hărăzit cu meșteșugul Cuvântului cu ritm și rimă, având misiunea sacră de a mă alătura celor care apără Poezia și Țara și Limba Românească în demnitatea, măreția și frumusețea lor divină, dintotdeauna pentru totdeauna. Mulțumesc, Cu respect și camaraderie de breaslă, Romeo Tarhon Referință Bibliografică: Limba Română este patria mea - prima ediție a unei colecții de patrimoniu a scriitorilor României Mari / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PRIMA EDIŢIE A UNEI COLECŢII DE PATRIMONIU A SCRIITORILOR ROMÂNIEI MARI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360308_a_361637]
-
sfințenie, cu ii, covoare și ștergare pe care cu migală și dragoste de frumos au fost revărsate toate florile câmpului, într-un spațiu în care a răsunat glasul cântecului izvorât din adâncul sufletului, al fluierului și al tulnicului, protejat de măreția codrului și a muntelui. Am dori ca aici pe Valea Gurghiului timpul să curgă veșnic în aceeași atmosferă de tihnă, armonie și voie bună și ușa casei strămoșești să rămână mereu deschisă spre foșnetul codrului, spre susurul izvoarelor, spre stelele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
în valea aceea din care n-a apucat să mai iasă vreodată. Văd buturugile arse, negre ca niște oi risipite prin poieni. Fiecare din ele are istoria ei, fiecare ar putea spune o poveste despre cele petrecute pe acolo, despre măreția copacului care a fost tăiat, despre copiii care s-au jucat prin preajmă, despre furtunile pe care coroanele le-au îndurat cu vitejie. Acum totul a rămas doar cioturi și scrum!... Nu știu de ce n-au lăsat oamenii în pace
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
care te poartă la poalele Muntelui Fuji -simbol al Japoniei care a fost înscris în patrimoniul cultural mondial. Muntele sfânt care se ascunde în ceață și doar arareori - și pentru cei care au ochi de privit - își dezvăluie frumusețea și măreția. Fujisan (Muntele Fuji), conul vulcanic solitar, adesea acoperit de zăpadă, care se ridică deasupra satelor, marii și lacurilor înconjurate de arbori, a inspirat artiștii și poeții și a fost obiectul unui pelerinaj de mai multe secole. Respectul și credința pe
ÎN SPAŢIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360435_a_361764]
-
de a te simți confortabil. Nu nebunia, nu agonia, șanțurile făcute și părul smuls din cap, nu întrebări fără sens. Nu dorința, nu sete, nu hormoni, nu sufocare. Iubire! Bucuria de a te simți viu, de a te miră de măreția cerului și nimicnicia ta, de a te opri dintr-o dată și a închide ochii în drum spre brutarie pentru a te pătrunde de aerul rece al iernii și a-l lăsa să-ți străbată întreaga ființă, să te înfioare, să
BIET SUFLET, DE CAND N-AI MAI IUBIT? de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360443_a_361772]
-
atât de frumos în proiectul tău:“TERRA MIRABILIS HABITAT - PROCESSIO PER CONVERSIO - Ediția Solară - Prietenii aurice și proteice în arta și în știință: un spațiu de suflet al geniilor trezirii redat în habitatul teren, locul unde ne vom recunoaște uniunea, măreția și arta de a trăi” În centrul căreia - mai adaug eu - va fi amplasat Orașul sacru, “orașul-navă”, cu o“grădină cu statui” având forma Stelei arzătoare cu opt raze (cu opt intrări și nouă ieșiri, din centru căruia se poate
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
unul singur, așa cum Dumnezeu este Unul, deopotrivă cu Fiul și cu Duhul Sfânt așa cum știm din simbolul credinței creștine, Crezul, și cum simțim, cum ne șoptește de altfel propria noastă conștiință, că deasupra tuturor stă în toată puterea, slava și măreția Sa, cu iubire față de tot ce a zidit - Creatorul! Închei cu una din cele mai frumoase, scurte dar atotcuprinzătoare rugăciuni, rostită de Ioana - nepoata Grației- cu glasul ei angelic de copil de trei ani și jumătate, care a învățat ceea ce
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
purta timpul pașii, vom simți acest glas cu o intensitate și mai puternică. Mai mult decât atât, limba română este patria cântului meu, a românilor de pretutindeni și nu există o formă mai intensă pentru a ne striga iubirea și măreția, pentru a ne slăvi neamul, pentru a ne admira minunile, pentru a ne exprima uimirea decât cea pe care limba română o dă fiecărui cuvânt măreț din sufletul nostru. Ca într-un basm etern, limba română își scrie, cu foc
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
veșmântul luminii lor. Numai cuvintele duhovnicești îți brodează chipul în lumină. Mărturisirea, ca pocăință, aduce creștinului răstignit pe crucea-cuvintelor lumina iertării. Prin inima și mâna poetului toate versurile cântă. Cuvintele psalmilor sunt niște domuri ale înțelepciunii. Rafinamentul vorbirii vine din măreția cuvintelor. În iezerele lor de aur cuvintele se adună într-o aură de curcubeu. Deseori cuvintele au pasiune pentru autor și compasiune pentru vorbitor. Cuvintele înțelepte din strămoși ne primenesc și rămân în noi ca niște divine-ecouri. Cuvintele nu se
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
frunziș și lemn/ Sculptată maiestos în amintire” („De-aș învăța”). Croiala clasică prinde excelent de fiecare dată : Să ne ascundem, Fructul oprit, Oglinzi de tăceri, Mîine vremea. Întrezărirea ultimului capăt de drum devine preocupantă. Poeta privește lucrurile cu împăcare și măreție: „Fiece pas sporind augustul preț/ Al sublimei arte cu care știe frunza/ Toamna să moară” („Academia de aur și purpură”). Dar rămâne și varianta amărăciunii și a părerilor de rău biciuitoare: „Va ploua cu lacrimi peste/ Câmpia de singurătate plesnită
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
cu stelele cerului care scot sunete mioape pe unde orion beat calcă pe turme de miriapode și zeii se preumblă în veșminte dalbe prin vântul pustiei din adâncuri pe muzici de harpă. marea liniștită- oglindă în care se vede toată măreția cerului întoarsă cu lumile în jos ca-n venețienele povești unde cruciații și-au înecat corăbiile în bruma de șoapte ale nopților scăldate în apele sidefii ale apusului. marea- cuib de ape învâtejit în valuri de argint veșnic mișcătoare. marea-
MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360134_a_361463]
-
să se schimbe în cărbune, pregătind din vreme materialul necesar erei noastre industriale, care a declanșat frământări sociale, au pregătit prin zguduiri dramatice masa de oameni menită să facă istoria timpurilor viitoare. Pentru că în aceste locuri predestinate și pline de măreție s-au petrecut două fapte capitale: cu milioane de ani în urmă s-au frământat munții și s-au ivit cărbunii, iar în ultimul secol s-au frământat oamenii și a apărut o nouă clasă socială, cea a muncitorilor minieri
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
și pomi, așa că toată renașterea naturii la viață se putea admira din plin. Nu putea înțelege Ovidiu privind acel tablou plin de frumusețe naturală, cum de oamenii mai puteau să-și facă rău unii altora, cum de nu puteau înțelege măreția și bunătatea Creatorului lor prin intermediul naturii. După un timp cei doi ajunseră în fața unei case spațioase, învelită cu tablă, bine îngrijită, cu un gard de fier. Ioan ca unul ce dădea impresia că mai fusese pe acolo deschise poarta și
O RAZĂ DE SPERANȚĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360149_a_361478]
-
codrul, arde lanul, arde câmpia pustie, Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie. Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie, Inclusă în Uniune, România-i o stafie! Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe. Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare. Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. Când religii globaliste insistent
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
personalități ale municipiului printre care: Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB, Gavril Toderean, membru corespondent al Academiei Române, Liviu Mircea, cercetător științific etc. Omul este net superior tuturor viețuitoarelor planetei Pământ. Pe acesta nu-l sperie nimic, nici măreția Pământului, nici adâncurile mărilor și oceanelor, nici imensitatea spațiului aerian și cosmic. Nimicnicia omului, dar și neștiința acestuia îl determină să creadă că într-o zi va descoperi acea graniță a spațiului, la care visează mereu. Primul pas a fost
ODATĂ AM ZBURAT ÎN COSMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359806_a_361135]
-
2015 Toate Articolele Autorului PLOAIA DE VARĂ Agață nori scămoșați pe dealuri, Fulgere se împletesc difuz, Pâraiele se umflă-ntre maluri; ‘n poale pomii plâng prin mugurii cruzi. Semănăturile revigorează-n glie Sub ploaia de mult invocată. Tablou de verde! Măreție De Domnul binecuvântată. În ritu-i magic paparuda Prin sat jucând în fapt de seară Nu în zadar i-a fost ei ruga; Că a știut ploaia s-o ceară! Țăranii mulțumiți și-nalță Privirea către cer spre Domnul, Că miluiți
PLOAIA DE VARĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359832_a_361161]
-
dornice și având ce oferi urmau îndemnul inimilor și nu ale rațiunii. Cu toate precauțiile, ajungeau victime, oricând doritoare de o nouă aventură, de adevărată viață. Cele care păstrau oarecum în limite prietenia, mărturiseau că gusta din plin dragostea cu măreția ei și uita cât se poate de repede amăreala unei amăgiri, crezând în alta fără. Erau mândre de florile oferite împreună cu frumoasele cuvinte, de poeziile considerate originale, inspirate de dragostea față de ele și nu mai verifica nimeni de unde au fost
IMPREVIZIBIL (1) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359783_a_361112]
-
pe colina cea mai înaltă a orașului, cea de lângă Templul închinat Atenei, de unde se vedeau neînchipuit de frumos atât orașul, cât și marea. Atunci, cei doi tăceau, iar gândurile lor călătoreau departe spre necuprinsele depărtări. Fratele cel mare, Orestes, contempla măreția zidurilor uriașe ale cetății, turnurile de apărare, ori clădirile impunătoare ale bogătașilor. Îl impresionau trăsurile aurite care zburdau pe străzile lungi, în goană nebună. Se vedea că acei oameni sunt cei mai de vază din cetate. Tânjea să ajungă și
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]