1,473 matches
-
făcătură într-o cultură de maculatură a zăpsit mișelia și l-a dat pe goarnă pe lotru. Mai este și un profesor de filozofie de prin părțile Bărăganului, care, suferind nevolnicul de insolație și prostie siderală, a devenit repede pupincuristul magistrului făcîndu-se părtaș la această nelegiuire criminală. Le zic acestor culturnici de trei parale și ace-lea bortilite/chioare și o apă de closet, că acținnea lor este un act de înaltă trădare de neam și țară fără de care nu și-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
solicitudinea, grija aproape paternă, delicatețea arătate de mentorul junimist tinerei generații, creatorilor care "vin" și care l-au înconjurat adesea cu dragoste și recunoștință, chit că ulterior unii dintre ei au căutat să se elibereze de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la "trebuința unei critice generale" pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Mitchievici Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru g. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de a întreprinde criticism retoric în științele comunicării. Precum "reformatorul spiritului" al lui Chapman, Black se salvează de pericolul ideologic, asumându-și, în baza înțelegerii importanței momentului pe care l-a trăit, a cărei experiență concretă a avut-o, alături de magistrul său, posibilitatea experienței critice viitoare. Acestei experiențe viitoare, Edwin Black îi deschide porțile cu pașii săi, în anul 1965, și acestei experiențe ne invită să îi fim părtași în întreprinderea critică. Acesta este "pariul" lui Black în privința fiecăruia dintre noi
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cum se spune. Spiritul critic își cere însă mereu între onformism și libertate drepturile. El a fost suprimat la noi timp de decenii; detestat de toate dictaturile. De ce n-ar fi permis și în acest caz? Cultul afectiv, cvasi-mistic, al magiștrilor, cărora li se iartă totul, nu reprezintă, în nici un caz, o atitudine a conștiinței critice. Amicus Plato... Constantin Noica a fost, după noi, victima culturală cea mai notorie și mai tipică a regimului ceaușist. Pe termen scurt, compromisul său ni
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
etc. Toate marile adevăruri le descoperi singur sau nu le descoperi niciodată. N-ai nevoie de nici un ghid, care să-ți spună imperativ: gândește ca mine ! Să ne asumăm deci riscul inițiativei proprii ! Personal am rămas cu oroarea ideii de magistru încă din perioada cu o jumătate de secol în urmă colaborării cu G. Călinescu. Și mă bucur să constat că specia... tânărului rebel n-a dispărut. Din fericire. în scrisoarea XIV din Lettres Persannes, unde vine vorba de Troglodiți, Montesquieu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care �i succedase (�n august 1817) lui Augustin Thierry, unul dintre p?rin?îi ?tiin?ei istorice moderne. ?i unul ?i cel?lalt au c?p?tat amprenta lui Saint-Simon, chiar dac? ?i ei au exercitat o real? influen?? asupra magistrului, care �i exploata f?r? prea multe scrupule. Toate acestea nu ?tirbesc cu nimic meritele lui Saint-Simon pentru c? a ?tiut s? se �nconjoare de talente remarcabile c?rora, orice s-ar spune, le-a facilitat �nflorirea. Mai ales Comte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
termenul nu are �n el nimic bisericesc, fiind de origine german? ?i corespunz�nd unei practici universitare la mod? dincolo de Rin). �n cadrul acestor seminarii s-au introdus metode inedite de �nv???m�nt, bazate mai pu?în pe discursul magistrului c�ț pe �practic? , altfel spus pe cercetarea concret? f?cute de c?tre elevii �n?i?i. De unde denumirea dat? ?colii. S? ad?ug?m c? al?turi de cele trei sec?iuni consacrate ?tiin?elor exacte, a fost
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i originilor sale evreie?ți, origine pe care anumi?i colegi n-au ezitat s? i-o scoat? �n eviden?? pentru a trece �naintea lui �n momentul c�nd se scoteau posturi. El este �ns? recunoscut că un adev?raț magistru �n Germania (cursurile pe care le ?ine la Berlin s�nt urm?rîțe de c?tre un auditoriu numeros, ca ?i cele ?inute �n str?în?țațe, �n Fran?a, dar mai ales �n Statele Unite, unde c?r?ile ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
l vor face s? apar? Aceasta va fi eticheta pe care i-o vor lipi adversarii. Emile Durkheim: carieră Hubert Bourgin, care a fost unul dintre colaboratorii cei mai activi ai lui Durkheim (�nainte s? devin? un renegat dup? moartea magistrului s?u), l-a �n?eles bine: Chiar din vremea �n care ?coală sociologic? nu conta dec�ț pe un singur om, creatorul ei, ea era deja o ?coal?�. Butada poate fi prelungit? ?i ea m?rturise?te faptul incontestabil
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
concuren?i �n cursa recunoa?terii academice. Durkheim se afl? �n fruntea acestei lupte, pentru faptul c? dispune de un capital de �ncredere pe care i-l dau titlurile dar ?i vechimea ?i opera. Pe scurt, el era recunoscut că �magistru�, iar cei ce l-au urmat se considerau, de bine de r?u, �discipoli�. Nu publicase el de cur�nd Regulile metodei sociologice? �n ciuda rigidit??îi acestor pozi?îi, Durkheim a ajuns s? str�ng? �n juru-i ?i oameni
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Alcan �n 1900. Leplaysienii diziden?i s-au organizat ?i ei rapid. �n 1886, Tourville lanseaz? noi cercet?ri ?i o revist? (?tiin?a social? dup? metodă lui Le Play) �n care �?i afirm? ambi?ia de a preciza metodă magistrului, cur??ind-o de elementele stereotipe. �n aceast? lupt? el antreneaz? tineri monografi, de forma?ie juridic? sau literar?, precum Demolins, Rousiers sau Bureau, care desf??oar? o activitate considerabil? sub conducerea să. Pentru a rezuma n c�teva cuvinte dou
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pentru ?coală francez? de sociologie a c?rei prim? �ntreprindere a fost aceea de a relua rapid activitatea editorial? intens?. V?d lumină tiparului lucr?ri terminate �n ajunul r?zboiului (Fauconnet, 1920; Davy, 1922; Granet, 1922) că ?i manuscrisele magistrului (Durkheim, 1922, 1924, 1925, 1928), sau cele ale discipolilor c?zu?i pe front (Hertz, 1928). Pe parcursul �ntregului deceniu, aceast? activitate va p?stră un ritm sus?inut la durkheimieni datorit?, �n principal, lui Bougl�, Davy, Granet ?i Halbwachs. Cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
genera?îi. De la catedră să de economie creat? �n 1919 la K�ln, el promoveaz? o teorie a socialului că ansamblu al rela?iilor interindividuale a c?ror cristalizare produce �formele� esen?iale ale oric?rui fenomen observabil. Că ?i magistrul s?u, el refuz? o concep?ie realist? despre social: obiectul sociologiei este studiul proceselor care asociaz? sau disociaz? ?i opun indivizii ?i grupurile. Aceste procese pot fi analizate că produse ale unei atitudini individuale, ea �ns??i fructul tendin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n contactele individuale cele mai fugitive� [37:44]. �nmul?irea domeniilor de cercetare Cu toat? admira?ia intelectual? pe care a suscitat-o, operă lui Max Weber a r?mas f?r? o adev?raț? posteritate. Nimic mai str?în magistrului din Heidelberg dec�ț acele mari sinteze teoretice �n care savantul se diferen?iaz? at�ț de pu?în de ideolog! �n fapt ra?ionalismul a fost respins �n mod deschis �n profitul unei sesiz?ri imediate a tr?ițului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
epocii (MacIver, 1917; Ross, 1920; Giddings, 1924; Cooley, 1930; Eubank, 1932; Mead, 1934). 4. Concluzie �n cadrul societ??ilor �n care a v?zut lumina zilei, ț�n?ra disciplin? sociologic? a avut destine inegale. �n Fran?a, dispari?ia magistrului a l?sat-o �nl?crimat? ?i aproape f?r? resurse. �n acest mod �n?elegea societatea francez? s? mul?umeasc? unei b?tr�ne servitoare devenit? inutil? dup? ce o slujise at�ț de bine! �n Germania, unde a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
anul 1283, în urmărirea cumanilor, până în Moldova. Dacă Nogai nu putuse interveni imediat fiind ocupat în Balcani, riposta lui nu avea să întârzie. Așteptându-se la așa ceva și pentru a o înlătura, Coroana Ungară a trimis o solie condusă de magistrul Toma, în anul 1284. Acesta a ajuns până în ținutul Bizadrag. Aici, a cerut de la Nogai să-i fie restituiți cumanii cu Oldamur, refugiați din 1281. Bineînțeles că cererea i-a fost respinsă, iar Toma era cât pe ce să plătească
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lor în nordul Dunării în Imperiul Hoardei de Aur și nici de o predare a lor de către împăratul bizantin regelui Ladislau Cumanul, ca să-i aibă ca ajutor împotriva tătarilor lui Nogai. În ce privește documentul din 1285, prin care se acordă răsplătire magistrului Georgius, care ar fi tratat la Târnovo cu țarul bulgar Terteriu, trecerea vlahilor din Tracia în nordul Dunării, prin Bulgaria, el nu indică nici măcar un singur cuvânt despre această problemă. Ceea ce rămâne valabil din istorisirea Cronicii moldo-ruse, este că în timpul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Crăciun, voievodul de Bereg, „ca prin îngrijirea lor destoinică să fie înzestrate cu mulți locuitori și să fie aduse la o stare mai bună niște sate românești, numite Lipche și Zeleumezeu (Herince), aflate în Maramureș”. Ei erau recomandați regelui de magistrul Andrei, comitele secuilor de Bistrița, de Maramureș și de Brașov” „ca românii noștri credincioși”, cu adausul că „românilor așezați în acele sate”... li se poruncește „cu cea mai strașnică poruncă regească... să le dați întru toate ascultare... precum i-ați
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pilot de vânătoare, Daniel Focșa • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Unde ești tu acolo trebuie să fie și elevul tău” (Mons. J. Baltheiser, arestat la 11.05.1951). Preot și Mentor „Exemplul viu al preotului desăvârșit”; „ne-ați turnat picătură cu picătură viața sfântă cu știința cea curată a Bisericii”; „magistru excelent atât în știința științelor, cât și cu știința sacră” ... „magnus in magia, major in philosophia, maximus in theologia (...) părinte spiritual, educator, director și rector” A fost magistru care a desăvârșit formarea preoților, a intelectualilor și a credincioșilor, după rigori
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
turnat picătură cu picătură viața sfântă cu știința cea curată a Bisericii”; „magistru excelent atât în știința științelor, cât și cu știința sacră” ... „magnus in magia, major in philosophia, maximus in theologia (...) părinte spiritual, educator, director și rector” A fost magistru care a desăvârșit formarea preoților, a intelectualilor și a credincioșilor, după rigori înalte. La București și Iași a fost mentor întru sfințenie și a înfăptuit, pe unde a trecut, „înțelepciunea iubirii” cu o vocație universală: „Dumnezeu voiește ca toți creștinii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și în Franța. Vreme îndelungată puțin cunoscut, disprețuit sau redus la imaginea stereotipă de savant cu figură austeră și ochelari, Freud se încetățenește în viața francezilor. Weltanschauung-ul său întâmpină încă, nimic mai adevărat, numeroase bariere ideologice, începând cu rezervele magistrului Sartre, pentru care însăși existența subconștientului recuză principiul libertății. De asemenea, această nouă "știință a sufletului" nu întârzie să-și atragă înverșunarea Bisericii și a comuniștilor. Într-un articol publicat în 1953 în La Pensée catholique, este definită ca o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]