15,061 matches
-
este hirotonit la Biserica Voievodeni - Neamț, când este numit diacon la 21 mai 1999. La 23 mai 1999 este hirotonit la Biserica Vlădiceni - Iași. Tot în 1999, este numit preotul parohiei Lespezi, slujind la cele două biserici din sat „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfinții Voievozi”. În momentul de față se îngrijește de construirea casei parohiale din curtea Bisericii „Sfinții Voievozi”. Biserica din Dumbrava, cu hramul ,,Sfinților Constatin și ElenaĂĂ , a fost construită în 1927 de Toader Crețu, Ioan Chiriacescu, împreună cu enoriașii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care exprimă istoria, arta, cultura și civilizația acestui popor. Preotul econom Luca I Toma (1920-1948). După 28 de ani de slujire a parohiei Lespezi, preotul a făcut, cu ajutorul primăriei și al enoriașilor din Lespezi - Brăteni, reparații capitale la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, în vara anului 1920, apoi în 1924 la Biserica „Sfinții Voievozi”, iar în 1927 la biserica din Bursuc. În 1930, ridică un paraclis la Diudiu - Bursuc. Tot în același an a cumpărat un clopot de 320 de kg pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să-i așeze voalul pe cap, în timp ce fanfara cântă: „Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori, De la grădina cu flori. Plângi mireasă nu tăcea C-așa bine n-ai avea Cum ai avut la maică-ta. De-ai umbla-n căruț cu cai Bine ca la maica, n-ai.” Mireasa sărută mâna nașei, iar locul ei pe scaun este luat de mire. Nașul îl bărbierește, apoi îl piaptănă, iar mireasa îi pune floarea în piept
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori, De la grădina cu flori. Plângi mireasă nu tăcea C-așa bine n-ai avea Cum ai avut la maică-ta. De-ai umbla-n căruț cu cai Bine ca la maica, n-ai.” Mireasa sărută mâna nașei, iar locul ei pe scaun este luat de mire. Nașul îl bărbierește, apoi îl piaptănă, iar mireasa îi pune floarea în piept. Acest ceremonial se desfășoară în auzul cântecului: „Hai, mire, la bărbierit Că
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac și lumânare. Nu lipsește pomul încărcat cu bunătăți: mere, nuci, porumbei din aluat, bomboane, precum și colivele din grâu ornate cu chipul Maicii Domnului. Se fac de asemenea pomene - colaci și diverse ornamente din făină de grâu. Sicriul era altădată așezat în car tras de boi. Când este scos din casă, sicriul este așezat în ogradă, iar peste sicriu se dă de pomană
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Se adună într-un vas, se adaugă zahăr și arome și se întinde în straturi alternative peste turtele foarte subțiri, coapte pe plită, care, în prealabil, au fost muiate în zeama rămasă de la julfă. Cu aceste turte numite și „Pelincile Maicii Domnului” se așteaptă preotul în Ajunul Crăciunului. Copiii care merg cu ajunul strigă „Doamne, miluiește!” la Heci, iar în celelalte sate strigă „Chiralesaaa!” pentru a anunța sosirea preotului. Pentru aceasta, ei primesc de la gospodari mere, nuci și chiar bănuți. În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai respire. Umflătura de pe față se retrăsese din ziua precedentă și obrajii erau acum netezi ca ceara. Buzele ei palide se curbaseră puțin, ca și când se pregătea să zâmbească. Părea mai fermecătoare decât în viață. Mi-a apărut în fața ochilor imaginea Maicii Domnului din Pietà. VI Nu pot rămâne toată viața cufundată în tristețe. Există ceva pentru care trebuie să lupt neapărat. O etică nouă. Ba nu, până și rostirea cuvântului înseamnă ipocrizie. Dragoste. Nimic altceva. Așa cum Rosa Luxemburg și-a dedicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Nici porțile-nchisorii, când În urmă-i s-au închis cumplite, Nici mâinile atât de reci, Nici norii, plutitoare turmă, Nici pașii lui, pierind pe veci, Și nici cuvântu-i de pe urmă.... 4 mai, 1940 X RĂSTIGNIREA Nu mă boci, maică, Cum zacu-mi în raclă. 1 Ceas nalt slăvit-au îngerii cei repezi, Și prins-au ceru-n foc a-mboboci. El Tatălui i-a spus: "De ce mă lepezi?" : Iar Mumei sale: " O, nu mă boci!..." 2 Magdalena se zbătea
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu De ziua Nașterii Maicii Domnului, pe 8 septembrie, s-a lansat pagina http://milostenie.ro, a cărei ocrotitoare va fi Preasfânta Năsscatoare de Dumnezeu. "Milostenie.ro este un site umanitar crestin-ortodox, care va promova ajutorarea semenilor, găzduind oferte de ajutor pentru semenii nevoiași, dar
Milostenie.ro, un nou site creștin-ortodox by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72088_a_73413]
-
spune că nu i-ați băgat niciodată ceva cu forța pe gât și nu l-ați certat când lua note proaste. Așa e? - N-a avut mofturi. El a avut nevoi, l-am înțeles foarte bine când îmi cerea bani. Maică-sa zicea: Da' de ce să-i dai bani?". "Pentru cărți", răspundeam. De ce să nu-i dau bani? Nu-i cere să meargă la bar, la discotecă. Poate că, uneori, i-am căutat în coarne, dar el este un băiat care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
cu intriga polițistă care se derulează în planul principal, basmul își face simțită prezența, ca în această precizare de la pagina 89: "Ar trebui să mă apuc să citesc povestea, să văd câte se brodesc ca acolo. Mi-a citit-o maică-mea când eram mic, dar e o viață de atunci, am uitat tot. Ce-mi amintesc e că-l călăreau pe bietul Greuceanu până-l cocoșau". În altă situație, polițistul Greuceanu devine conștient de similitudinile dintre destinul său și cel
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
de grame de caș, că avea poftă, sărmana... cincizeci, domnu'nost! de grame, domnu'nost!... și când o văzuse atât de amărâtă, îi dăduse o bucată de caș, de sufletul bătrânilor de-acasă. (Habar n-avea, eram la curent: fusese Maica Vineri, în controlul ei de rutină.) Ioasaf, ca-n Biblie, zâmbea îngăduitor. Stând de vorbă cu bistrițeanul și cu sibianul, îi privesc pe amândoi ca pe niște modele de baladă; în fond, nici nu s-a exagerat prea mult. Miorița
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
și pînă la substituția sacrului prin estetic, însă înlocuiește discursul și fabulația obișnuită cu secvența definitorie care activează memoria și face din privitorul însuși propriul lui povestitor. Eva, Alungarea, Cain și Abel, Moise, Tablele legii, Dansul Salomeei, Scara lui Iacov, Maica Domnului, Ioan Botezătorul, Iisus, Sărutul lui Iuda, Flagelarea, Stigmatele, Pieta etc., dincolo de faptul că resuscită o iconografie cu o autoritate copleșitoare în istoria picturii, constituie, simultan, punctul de pornire pentru două componente majore ale picturii lui Vladimir Zamfirescu. Pe de
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
și-a pierdut jucăria", caz tratat pe două pagini ample, ilustrate cu "bebei" triști de Mami, eu aș proceda după exemplul părinților mei: i-aș cumpăra alta. "Fii mai atent cu următorul obiect" recomandă Mami. Exact asta îmi spunea și maică-mea cînd trăgeam mîța de coadă la propriu, înainte să ajung s-o fac la figurat, și ea "se pierdea" în peisaj. Dintre toate revistele de gen, foarte asemănătoare, Superbebe se distinge prin numărul cacofoniilor, agramatismelor și frazelor confuze. Un
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
destin, o umbră de decepție și de moarte." O, așadar, misticitate asemenea unei combustii lente, a unei (nu foarte dolente) afecțiuni, căreia i-ar fi proprii o subfebrilitate și tenul vag trandafiriu, din cauza senzualității ce emerge și în obrajii tinerelor maici. Altminteri, proprie celor doi poeți, Silesius și Pragensis, le e nu doar trandafiriul misticității (sub)febrile, ci Trandafirul ca atare - al primului, "ohne Warum", al celui din urmă, "reiner Widerspruch"... Mai pe larg, dragă Ioana, în propria-ți tălmăcire, cel
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
Herseni, Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din }ara Oltului (Făgăraș) (1997), Ioan Bocșa, coordonator, 1484 colinde cu text și melodie (I-II, 1999), Iosif Herțea, Colinde românești, antologie și tipologie muzicală (2004), Nicolae Băieșu, Sărbători domnești închinate Maicii Domnului și Mântuitorului (Chișinău, 2004), Macarie Marius-Dan Drăgoi, Colinde de pe Valea }ibleșului, cu 498 de poziții (2006). Expresivitatea, bogăția și diversitatea lor au făcut obiectul unor studii monografice, dar și al unora aplicate asupra unui singur colind, din categoria din
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
înmormântarea. BUNICA: 21 februarie 1995 - eroul nostru deschide ochii, saltă de-acolo și zâmbește. TAT|L: Face semne vesele cu repezitoru înspre aparat și aprinde o țigară. BUNICUL: Popescu întinerește. E adolescent, e copil. MAMA: Mai suge o dată din țâța maică-sii și, cât ai clipi, dispare în dânsa. 1 iunie 1959. [...] BUNICA: Și tot așa: filmul se dă înapoi, înapoi, până când nu se mai vede decât așa, departe, o măicuță bătrână lăcrimând, alergând, pe toți întrebând. M|TUȘA: Și-apoi
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
împreună, doi băieți. întâi pe Radu și apoi pe Călin, ingineri amândoi la o fabrică de avioane din Germania. I-am cunoscut, de mici. De Radu, se putea spune că "era leit" Gelu - Călin cred că aducea mai curând cu maică-sa, mai gingaș... Prin 1994, trecând prin Brașov, îi făcusem lui Gologan o vizită. El locuia pe strada Warthe la nr. 8, - dar aveau și una apartament în centru, pe Bd. București, - închiriat unui cotidian. Aici mă găzduise Gelu, o
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]
-
e muzica la Un răsunet, pe care el, pare-se, doar a pus-o în circulație și a îmbrăcat-o în steagul revoluției, care-a ajuns să-și facă imn dintr-o cuminte priceasnă de-a lui Ucenescu, Din sînul maicei mele, pe care Mureșanu și-a compus versurile. Pesemne că este, aici, sîmburele unui proces de paternitate. Însă istoria literară n-are spor, dacă încearcă să concureze legenda, mai ales în plin ev romantic. Cu toate astea, povestea, de găsit
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
-i bănuiam de înțelepciune și experiență de viață. Voiam să aflu mai ales ce însemna amour fou în practică. Dar nici asta nu mi-a fost de prea mare ajutor. Se mai găsea câte unul care să zică: "Ce face maică-ta, asta-i amour fou". Însă eu nu eram nicidecum de aceeași părere. Ce făcea mama ținea poate de nebunie, dar, în ochii mei, asta n-avea nimic de-a face cu iubirea. Am devorat tot ce-am găsit de
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
strigam eu alergând pe scări în sus, mamă, mamă, mamă! Am dat buzna în dormitor. În balansoarul din dreptul balconului stătea un bărbat pe care nu-l cunoșteam. Era îmbrăcat într-un capot. Și citea ziarul. - Mamă! am strigat eu. - Maică-ta tocmai a ieșit cu o treabă, a spus domnul din balansoar. Ești mezinul? Nu era treaba lui cine eram eu, mezinul, cel mare ori cel mijlociu. Ce-i păsa lui? Da' ce, eu l-am întrebat cine era? În
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
abia îmi mai merg mâinile (la 85 de ani, vârsta la ora interviului). Și eu am făcut conservatorul. În sfârșit. Sunt lucruri care dovedesc niște personalități puternice. T. S. - Unde a făcut școala bunica dvs.? Z.D.-B. - Toată lumea la maici, la Pitar Moș. Unde am fost și eu, după aceea. T. S. - O tradiție, în familie. Z.D.-B. - Da, o tradiție. T. S. - Ce învăța bunica acolo? Z.D.-B. - Franceza, germana, literaturile, gramatică și pian. T. S. - Deci
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
în gazdă la un preot (dînsa umbla goală pușcă sub un capoțel verde, lucios, scurt și picta trandafiri cu o pensulă muiată lasciv în acuarelele diluate; devoram împreună conserve iugoslave și felii de parizer, beam vinuri roșii; îmi divulga zburdălniciile maică-sii, viitoarea mea soacră; se lăuda cu flexibilitatea ei, putea să-și pună ea, soacra, ambele picioare cu tălpile la ceafă, desfăcîndu-se primejdios, prezentînd, ca pe o tavă păroasă, un sex plesnit, beant, acaparator...), colegă ce mi-a devenit apoi
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
voluptate în baligile fragede de vacă, copleșit de lumină, de șanțurile pline dis-de-dimineață de roua sferulată minuțios, de aerul mișcînd veșnic salcîmii de lîngă linia ferată ce trecea la cîțiva metri, cumva singur (în sensul că nu mă mai pisa maică-mea și taică-meu), împrejmuit sufletește de garduri cu leațuri fine, ademenitoare întru pipăit noduri și fibre tari, îmbujorat de răsuflarea lacomă a fîntînilor adînci, absorbante, umblînd nonstop și liric prin cămeruța mea cam pustie ziua, cu asupra de măsură
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
m-am oprit din scris, mi se părea prea facil, prea la îndemînă... Pe la optsprezece-nouăsprezece ani mi-am ars toate manuscrisele, într-o sobă de teracotă bleu, pe strada Dobrogeanu-Gherea, acum I.C. Brătianu (casa nu a fost dărîmată!): mă enervase maică-mea, care oprise o fată de la Filologie să intre în camera mea, în care se ajungea trecînd prin a ei, a mamei grijulii, poate geloase... Pe urmă le-am transcris din memorie, disperat... Dar cea mai serioasă tentativă de renunțare
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]