1,215 matches
-
balsamic și bogat de ozon; saloane de inhalare cu aburi de molizi și de slatină din Solca; tot felul de ape minerale; massagiu, electricitate, zăr de oi, băi medicinale; scalde de slatină din isvoarele naturale, băi de extract de molizi, malț, tărâțe, pucioasă și nămol”. Stațiunea climaterică Solca ajunge a doua stațiune ca renume a Imperiului Austriac de odinioară, după Meran. Astfel, prin Solca trec împăratul Francisc I, în 1817, și tragicul prinț de coroană Rudolf, în 10 iulie 1887, cel
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
de Industrie și Comerț a Republicii Moldova. În 2002, pe atunci SA „Arcașul”, întreprinderea devine moldo-cehă cu denumirea „” SA. Fabrica de bere bălțeană produce 5 feluri de bere blondă și brună cu conținut divers al alcoolului, cu gust de hamei și malț. În procesul de producere se folosesc ingrediente și materie primă adusă don Germania și Cehia. Apa utilizată este axtrasă din două sonde de la adâncimi de 150 m. Pe lângă bere, se fabrică și băuturi fără alcool.
Beermaster () [Corola-website/Science/327001_a_328330]
-
În plus, anumite substanțe conținute de oțetul de mere au efecte antiinflamatoare articulare și împiedică procesele de îmbătrânire și de degenerare a cartilajelor și epiteliilor. Oțetul de fermentație se obține după natura materiei prime folosite: din vinul natural alterat; din malț, plămada de malț supusă fermentației alcoolice, din fructe, când este preparat din mustul de fructe; din alcool etilic obținut din industria vinului. În prezent, în lume se fabrică o gamă variată de sortimente de oțet. Cea mai mare cantitate rezultă
Oțet () [Corola-website/Science/324120_a_325449]
-
substanțe conținute de oțetul de mere au efecte antiinflamatoare articulare și împiedică procesele de îmbătrânire și de degenerare a cartilajelor și epiteliilor. Oțetul de fermentație se obține după natura materiei prime folosite: din vinul natural alterat; din malț, plămada de malț supusă fermentației alcoolice, din fructe, când este preparat din mustul de fructe; din alcool etilic obținut din industria vinului. În prezent, în lume se fabrică o gamă variată de sortimente de oțet. Cea mai mare cantitate rezultă prin transformarea alcoolului
Oțet () [Corola-website/Science/324120_a_325449]
-
etilic obținut din industria vinului. În prezent, în lume se fabrică o gamă variată de sortimente de oțet. Cea mai mare cantitate rezultă prin transformarea alcoolului în fermentație alcoolică. Se obține oțet din vinuri albe și roșii, din bere și malț, din cidru, din fructe (mere și pere, banane, mango, lămâi, nuci de cocos), iar în Asia din alcoolul de orez. Producția mondială de oțet, exprimat în acid acetic pur, este de peste 200 mii tone, ceea ce înseamnă circa 2 miliarde litri
Oțet () [Corola-website/Science/324120_a_325449]
-
din alcoolul de orez. Producția mondială de oțet, exprimat în acid acetic pur, este de peste 200 mii tone, ceea ce înseamnă circa 2 miliarde litri oțet de 10°. După calitățile gustative, primul loc îl ocupă oțetul din vin și cel din malț. Aceste două sortimente au apărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cerințele crescânde de oțet, cantitățile limitate de materie primă pentru prepararea oțetului de vin și fabricarea relativ complicată a oțetului din malț, au dus la fabricarea oțetului din alcool
Oțet () [Corola-website/Science/324120_a_325449]
-
ocupă oțetul din vin și cel din malț. Aceste două sortimente au apărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cerințele crescânde de oțet, cantitățile limitate de materie primă pentru prepararea oțetului de vin și fabricarea relativ complicată a oțetului din malț, au dus la fabricarea oțetului din alcool etilic din vin. Din acel moment, industria oțetului a cunoscut posibilitatea unei extinderi largi funcție de existenta industriei de alcool. Fabricarea relativ simplă a oțetului din alcool a întărit și mai mult poziția predominantă
Oțet () [Corola-website/Science/324120_a_325449]
-
sensibiliza granula de amidon pentru atacul β-amilazei, enzimă care nu hidrolizează decât zonele deteriorate mecanic ale granulelor de amidon și pe cele corodate în prealabil de α-amilază. Consecința este acumularea de maltoză în aluat. În panificație se foloses α-amilaza de malț (de cereale), α-amilaza fungică ("Aspergillus oryzae" și "Aspergillus awamori") și α-amilaza bacteriană ("Bacillus subtilis"). Aceste enzime se diferențiază între ele prin acțiunea de corodare a granulei de amidon, de lichefiere, dextrinizare și zaharificare. Cu excepția acțiunii de zaharificare, pentru care cea
Amelioratori folosiți în panificație () [Corola-website/Science/328805_a_330134]
-
oryzae" și "Aspergillus awamori") și α-amilaza bacteriană ("Bacillus subtilis"). Aceste enzime se diferențiază între ele prin acțiunea de corodare a granulei de amidon, de lichefiere, dextrinizare și zaharificare. Cu excepția acțiunii de zaharificare, pentru care cea mai activă este α-amilaza de malț, pentru celelalte activități, în ordine descrescătoare, se situează: α-amilaza bacteriană, α-amilaza de malț, α-amilaza fungică. De o mare importanță pentru comportarea enzimelor este stabilitatea lor termică. Amilografic s-a constatat că cea mai termostabilă este α-amilaza bacteriană, urmată de cea
Amelioratori folosiți în panificație () [Corola-website/Science/328805_a_330134]
-
între ele prin acțiunea de corodare a granulei de amidon, de lichefiere, dextrinizare și zaharificare. Cu excepția acțiunii de zaharificare, pentru care cea mai activă este α-amilaza de malț, pentru celelalte activități, în ordine descrescătoare, se situează: α-amilaza bacteriană, α-amilaza de malț, α-amilaza fungică. De o mare importanță pentru comportarea enzimelor este stabilitatea lor termică. Amilografic s-a constatat că cea mai termostabilă este α-amilaza bacteriană, urmată de cea de malț, iar cea mai puțin stabilă este cea fungică. La 90 °C
Amelioratori folosiți în panificație () [Corola-website/Science/328805_a_330134]
-
celelalte activități, în ordine descrescătoare, se situează: α-amilaza bacteriană, α-amilaza de malț, α-amilaza fungică. De o mare importanță pentru comportarea enzimelor este stabilitatea lor termică. Amilografic s-a constatat că cea mai termostabilă este α-amilaza bacteriană, urmată de cea de malț, iar cea mai puțin stabilă este cea fungică. La 90 °C, α-amilaza bacteriană mai păstrează 10% din activitatea ei, α-amilaza de malț se inactivează la 80 °C, iar α-amilaza fungică rezistă pînă la 70 °C. Termostabilitatea diferită a α-amilazei de
Amelioratori folosiți în panificație () [Corola-website/Science/328805_a_330134]
-
stabilitatea lor termică. Amilografic s-a constatat că cea mai termostabilă este α-amilaza bacteriană, urmată de cea de malț, iar cea mai puțin stabilă este cea fungică. La 90 °C, α-amilaza bacteriană mai păstrează 10% din activitatea ei, α-amilaza de malț se inactivează la 80 °C, iar α-amilaza fungică rezistă pînă la 70 °C. Termostabilitatea diferită a α-amilazei de proveniență diferită explică diferențele constatate în activitatea de lichefiere. Ameliorarea făinii cu α-amilază intensifică amiloliza și mărește astfel cantitatea de glucide fermentabile
Amelioratori folosiți în panificație () [Corola-website/Science/328805_a_330134]
-
roșu-brun a ceaiului Rooibos și-i îmbunătățește aroma. Neoxidat se produce ceaiul verde Rooibos, dar procesul de producție este mai scump (similar cu metoda prin care ceaiul verde este produs) decât ceaiurile Rooibos tradiționale. Cel verde are un gust de malț și este ușor ierbos oarecum diferit de omologul său roșu. În Africa de Sud, se prepară ceaiul rooibos în același mod ca și ceaiul negru la care se adaugă lapte și zahăr după gust. Alte metode includ o felie de lămâie și
Rooibos () [Corola-website/Science/334194_a_335523]
-
Asociația Agricultorilor din Germania (DBV) a menționat și ea că această țară are ''cea mai strictă lege din lume'' în privința folosirii erbicidelor. În opinia acestei entități, glifosatul găsit în bere ar putea proveni din orzul importat (din care se obține malțul), excluzând posibilitatea ca substanța respectivă să fi fost prezentă în alte materii prime utilizate la fabricarea berii. Această presupunere ar afecta în principal Franța, Danemarca și Regatul Unit, scrie EFE. Glifosatul este un erbicid foarte răspândit pe întreaga planetă, mai
Urme de erbicid în 14 mărci populare de bere germană by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104968_a_106260]
-
global în privința consumului acestei băuturi alcoolice. Legea purității berii germane ''Reinheitsgebot'' — care va împlini 500 de ani în 2016 și este una dintre cele mai vechi reglementări legislative în domeniul siguranței alimentare — prevede ca berea să se producă doar din malț, hamei, drojdie și apă. În Germania există peste 1.300 de fabricanți de bere, care produc aproximativ 5.000 de sortimente din această băutură. Mărcile vizate de controversatul studiu publicat joi (inclusiv concentrația de glifosat) sunt: Hasseröder Pils — 29,74
Urme de erbicid în 14 mărci populare de bere germană by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104968_a_106260]