1,974 matches
-
cu măsurile profilactice și curative specifice pentru fiecare boală în parte. Alegerea terenului. La înființarea plantațiilor de viță de vie, se va ține cont de faptul că solurile grale, argiloase și cu exces de umiditate, favorizează atacul de cancer bacterian, mana, antracnoză și putregai cenuțiu. Terenurile defrișate, care sunt infestate cu nematozi se vor cultiva 4-5 ani cu plante leguminoase, după care se va reveni cu viță de vie. Utilizarea materialului liber de viroze. La producerea materialului de plantat, se va
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
prezent, cultura viței de vie nu poate fi concepută fără tratamente chimice împotriva unor boli, care au un caracter distructiv și care nu pot fi limitate numai prin măsurile agro-fitotehnice. Tratamentele la vița de vie se aplică la avertizare împotriva manei, făinării și a putregaiului, în funcție de biologia agentului patogen, de condițiile climatice și de fenofaza plantelor. Produsele utilizate se aleg în funcție de spectrul de acțiune, gravitatea atacului și fenofaza în care se aplică. Aplicarea produselor trebuie făcută cu discernământ, în ceea ce privește, doza și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cunoscut mai multe etape distincte ca: Perioada empirică se referă la o epocă mai îndelungată în care țăranul prin experiența moștenită de la strămoși a cunoscut unele boli ale culturilor agricole cărora lea dat denumiri adecvate ca mălura, tăciunele, făinarea, rapănul, mana, arsurile etc. Împotriva unor asemenea boli se utilizau metode empirice ca: spălarea boabelor de grâu înainte de semănat sau curățirea și arderea ramurilor uscate la pomi etc. Perioada micologică se conturează începând din secolul XIX când apar primele comunicări științifice, în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
AL.V. ALEXADRI și s-au realizat opere de mare valoare științifică. Astfel, TR. SĂVULESCU a pus bazele colecției micologice “Herbarium Mycologicum Romanicum”, a inițiat apariția anuală a “Stării fitosanitare a României” și a editat mai multe monografii cum sunt: Mana viței de vie (1941); Monografia Uredinalelor din R.P. România (1953); Ustilaginalele din R.P. România (1957). Prof.dr. C. SANDU-VILLE a elaborat lucrările monografiice: Ciupercile Erysiphaceae din România (1967); Ciuperci Pyrenomycetes-Sphaeriales din România (1971). VERA BONTEA a avut a foarte bogată activitate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
între agentul patogen și planta gazdă, moment în care patogenul pătrunde în planta pe care o infectează. Pătrunderea în interiorul plantelor se realizează: prin intermediul deschiderilor naturale: stomate, lenticele. În acest mod, infecția este realizată de majoritatea bacteriilor și de unele ciuperci (mane). prin intermediul unor vectori (ex. virusurile introduse de insecte, nematozi, acarieni); prin contactul între plante (în special plantele care prezintă formațiuni fragile perișori) virusurile; prin străpungere directă a barierelor naturale (majoritatea ciupercilor) Incubația. Aceasta durează din momentul realizării infecției până la apariția
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
recondita are 54 rase fiziologice, P. striiformis 15 rase fiziologice iar P. graminis 13 rase fiziologice. Astfel RUSSEL (1978) arată că soiurile de cartof considerate ca foarte rezistente la Phytophthora infestans, în primii ani de cultură au devenit sensibile la mană datorită apariției unor noi rase fiziologice. În România, soiurile de grâu Ponca și Harrach considerate ca rezistente inițial la rugina galbenă, au fost în scurt timp eliminate datorită apariției unei noi rase de rugină galbenă rasa 54. De asemenea, soiurile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
607 SL-0,15 %; Proplant 72,2 SL 0,15-0,25 % (3-5 l/ha/m2); Folpan 50 WP 0,2 % (răsad 4-5 l/m2); Merpan 80 WDG-0,15 % (1-5 l sol/m2 răsad);Rovral 50 WP 0,075 %. 5.1.4. Mana tomatelor și a cartofilor Phytophthora infestans Originar din America de Sud, agentul patogen a produs de-a lungul anilor epidemii grave la cartof (1843 S.U.A, 1845 Canada, Belgia, Olanda, Franța, Anglia). Distrugerea culturilor de cartof ale Irlandei în 1845 și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la cartof (1843 S.U.A, 1845 Canada, Belgia, Olanda, Franța, Anglia). Distrugerea culturilor de cartof ale Irlandei în 1845 și în anii următori a dus la exodul populației spre America, fenomen cunoscut în istorie sub numele de "foamea irlandeză". Mana tomatelor semnalată în Europa în anul 1847 și în țara noastră în anul 1940, apare pe tomate în special în ciclul doi de cultură. În sere sau solarii pierderile pot varia de la 30 % până la compromiterea culturii. Simptome. Tomatele pot fi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sporuleze). În câmp, dar mai ales în sere și solarii se vor face tratamente, ținând însă cont de timpul de pauză, recomandat pentru fiecare produs, în funcție de eficacitatea lui în timp. Tratamentele se pot executa cu unul din produsele enumerate la mana viței de vie Din această gamă largă de produse se va alege pentru fiecare tratament un produs, în funcție de faza de vegetație a plantei și de timpul rămas până la recoltarea fructelor. În sere sau solarii se recomandă irigarea prin picătură pentru
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se va alege pentru fiecare tratament un produs, în funcție de faza de vegetație a plantei și de timpul rămas până la recoltarea fructelor. În sere sau solarii se recomandă irigarea prin picătură pentru a nu diminua efectul tratamentelor foliare. 5.1.5. Mana viței de vie Plasmopara viticola Boala este originară din America de Nord, unde a fost observată încă din anul 1834 de către L.D.Schweinitz. Datorită schimburilor comerciale, mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se recomandă irigarea prin picătură pentru a nu diminua efectul tratamentelor foliare. 5.1.5. Mana viței de vie Plasmopara viticola Boala este originară din America de Nord, unde a fost observată încă din anul 1834 de către L.D.Schweinitz. Datorită schimburilor comerciale, mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate de către J. Planchon în anul 1878 și din această țară s-a răspândit peste tot cu mare rapiditate, determinând împreună cu filoxera pagube considerabile plantațiilor viticole
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate de către J. Planchon în anul 1878 și din această țară s-a răspândit peste tot cu mare rapiditate, determinând împreună cu filoxera pagube considerabile plantațiilor viticole. La noi în țară, mana a fost observată în anul 1887 în podgoriile Buzăului dar, după P.Viala, este aproape imposibil ca ea să fi apărut așa de târziu, ținând seama că boala era semnalată în țările limitrofe încă din anul 1881. Pagubele produse de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a fost observată în anul 1887 în podgoriile Buzăului dar, după P.Viala, este aproape imposibil ca ea să fi apărut așa de târziu, ținând seama că boala era semnalată în țările limitrofe încă din anul 1881. Pagubele produse de mană sunt foarte mari, nu numai în anul când boala se manifestă cu intensitate, ci și în anii următori. Pierderile de recoltă datorită acestei boli pot varia de la 10 % până la 70-80 %, în funcție de condițiile climatice din anul respectiv, care determină atât intensitatea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
determină atât intensitatea atacului cât și frecvența bolii. Vinurile provenite din viile mănate sunt acide, cu un procent foarte mic de alcool (datorită unei cantități reduse de zahăr în must) fără buchet și se îmbolnăvesc de "băloșire". Simptome. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari ierbacei, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2, adică de când prezintă osteolul stomatelor deschis și până ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vie: frunze, lăstari ierbacei, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2, adică de când prezintă osteolul stomatelor deschis și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcție de momentul când se produce infecția. În primăvară, petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie, au un contur difuz, atingând dimensiuni ce variază de la câțiva mm. la câțiva cm. (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
lăstari ierbacei, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2, adică de când prezintă osteolul stomatelor deschis și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcție de momentul când se produce infecția. În primăvară, petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie, au un contur difuz, atingând dimensiuni ce variază de la câțiva mm. la câțiva cm. (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
20-22oC și umiditate accentuată), ce determină o perioadă de incubație foarte scurtă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf albicios, caracteristic. La soiurile cu struguri roșii sau negri, petele de mană sunt înconjurate de un halo vișiniu iar la cele rezistente față de această boală petele se necrozează, iau o formă colțurată, sunt limitate de nervuri datorită reacțiilor celulare de apărare a plantei împotriva ciupercii. Către toamnă, când frunzele devin mai rezistente
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
această fază fenologică. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de din sporangiofori și sporangi. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, dispuse în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este mortificată. Coardele atacate nu se maturează normal iar substanțele de rezervă acumulate în celule se găsesc în cantitate mai redusă decât în coardele sănătoase
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen. Oosporii sunt sferici, bruni, prevăzuți cu un endospor, un exospor gros și un epispor rezultat din resturile de citoplasmă a oogonului fecundat; ei măsoară 25-35 µm în diametru. Numărul oosporilor variază în funcție de sensibilitatea soiurilor de viță de vie față de mană cât și de condițiile climatice ale anului respectiv, variind de la 200-1250 pe mm2 (Tr. Săvulescu, 1941). Epidemiologie. Numărul sporangilor de vară ce se formează pe un sporangiofor este foarte mare, fiind cuprins între 200-400. Sporangii sunt luați de curenții de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
loc din luna aprilie până în luna iunie. Uneori, oosporii pot germina de timpuriu, înainte ca vița de vie să intre în vegetație; în acest caz contaminarea primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele, organe ale plantei receptive la mană. După ce se produc contaminările primare sau cele secundare, urmează perioada de incubație, în care ciuperca se dezvoltă intercelular, se hrănește pe seama țesuturilor parazitate, iar pe frunze apar pete galbene-untdelemnii. Lungimea perioadei de incubație variază în funcție de temperatura mediului înconjurător. În tabelul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sporangioforilor ce poartă sporangi. Contaminările secundare cu ajutorul sporangilor de vară se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetație, în funcție de frecvența ploilor ce mențin picăturile de apă pe organele viței de vie, 1-2 ore. În anii favorabili pentru mană, numărul infecțiilor secundare poate ajunge la 10-20 și chiar mai multe. Stabilirea momentului când are loc o infecție secundară și determinarea duratei perioadei de incubație are o mare importanță în combaterea rațională a manei. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1-2 ore. În anii favorabili pentru mană, numărul infecțiilor secundare poate ajunge la 10-20 și chiar mai multe. Stabilirea momentului când are loc o infecție secundară și determinarea duratei perioadei de incubație are o mare importanță în combaterea rațională a manei. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubație, pentru ca la apariția sporangioforilor și a sporangilor, când în mod real există pericolul unei noi invazii, organele viței de vie să fie acoperite cu o peliculă de fungicid. Spre toamnă, după
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1962) . Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează oogoane și anteridii și are loc procesul de fecundație, iar în frunze, în special în țesutul lacunar, apar oosporii sub forma cărora ciuperca iernează. În ceea ce privește comportarea soiurilor la atacul de mană, soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea cităm: Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Perlă de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră etc. în timp ce soiurile Negru vârtos și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
albă, Băbească neagră etc. în timp ce soiurile Negru vârtos și Crâmpoșie sunt mai rezistente. Cercetările efectuate de către C. Rafailă și col. (1968) au dus la obținerea unor soiuri și hibrizi rezistenți care folosiți ca portaltoi imprimă altoiului o toleranță sporită față de mană, cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri x Riparia, Solonis x Riparia etc. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantațiile viticole, mana fiind mai frecventă și mai păgubitoare în plantațiile neîngrijite. Arăturile prin care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hibrizi rezistenți care folosiți ca portaltoi imprimă altoiului o toleranță sporită față de mană, cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri x Riparia, Solonis x Riparia etc. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantațiile viticole, mana fiind mai frecventă și mai păgubitoare în plantațiile neîngrijite. Arăturile prin care frunzele cu oospori sunt îngropate la adâncimi mai mari, cât și drenarea terenurilor care rețin puternic apa, duc la reducerea numărului de infecții. Se recomandă ca terenul din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]