5,590 matches
-
crearea mediului facilitator construirii cunoașterii prin operare directă cu informațiile și materialele-suport date, prin utilizarea comunicării variate, a gândirii critice și a rezolvării de probleme din contexte reale, prin evaluarea proceselor și a metodelor, a progresului. Activitatea educatorului este mereu marcată aici de reflecție, de relația diagnoză-intervenție-reglare, de identificarea și folosirea erorilor, de oferirea de oportunități, de recursul la comunicare și colaborare cu educații, de asigurarea serviciilor de sprijin, facilitare, consiliere, mentorat, încurajare curriculară și extracurriculară. Pe fondul pedagogic creat, este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
văzuți de șoferi sau este posibil ca șoferul să nu poată opri mașina din cauza unei defecțiuni. Deci, traversarea străzii o facem numai la culoarea verde a semaforului, când mașinile sunt oprite. Dacă nu există semafor, traversăm strada prin locurile special marcate (zebră). Traversăm repede fără să ne oprim, dar numai după ce ne-am asigurat că nu vin mașini nici în stânga, nici în dreapta. Pe stradă nu ne oprim pentru a sta de vorbă. Dacă totuși o facem, trebuie să ne retragem într-
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
desprind și aici cel puțin două mari clase de teorii: cele care consideră că izvorul și natura valorilor se află în subiect (subiectivism); cele care afirmă că valorile transcend indivizii, se găsesc în afara conștiinței lor (realism). Astăzi există o convergență marcată că, de fapt, natura valorilor este dată de corespondența dintre nevoile umane și proprietățile "obiectelor". Conceptele de valoare și sistem de valori au suscitat multe analize în diverse domenii ale cunoașterii, astfel că există numeroase definiții, care însă foarte greu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
devine o dimensiune estetică a unei stări de dezgust și chiar teamă. Cele patru instrumente din subcâmpul din dreapta sunt un argument pentru ideea că trupul uman este disjunct de spațiul obiectiv al României. Această disjuncție volitiva de un teritoriu bine marcat nu trebuie interpretată că o aspectualizare terminativa a corupției, ci, dimpotrivă, ca o dorință a ființelor cinstite de a nu coabita împreună cu cei corupți în același spațiu. După cum am menționat, prezența instrumentelor de distrugere a corupților îi transformă pe alegători
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu caneluri sau adâncituri orizontale, paralele pe gât. Am deosebit două variante ale acestui tip de vas, prezente în necropola de la Săbăoani. Varianta 1 este reprezentată de vasul cu gura largă, corpul alungit și ușor bombat, fundul drept și puțin marcat (Pl. 6/4; 12/5) care a servit drept urnă la mormântul de incinerație nr. XV descoperit în zona necropolei I din sec. II-III și notat cu nr. 56. Pe gâtul vasului, ca decor, au fost realizate două caneluri orizontale
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în zona mijlocie a torților. Varianta 2 a acestui tip de vas, are forma ușor bitronconică, cu mijlocul rotunjit, buza adusă spre interior. Gura vasului tinde să fie egală, în diametru, cu fundul, care este și el drept și ușor marcat (Pl. 6/2; 12/4). A servit ca urnă mormântului nr. XVI. Vase asemănătoare sunt foarte frecvente în așezările și necropolele din Moldova, printre care cele de la Piatra Neamț, Valea Lupului, Bărboasa și Tăvădărăști, datate la sfârșitul epocii bronzului, respectiv în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
verticale și patru proeminențe mici, plate, cu un spațiu între ele, de circa 10 cm. Culoarea vasului este cenușie (Pl. 1/4; 7/3). A făcut parte din inventarul mormântului I. - O ceașcă oarecum asemănătoare, cu corpul bitronconic mai bine marcat, prevăzută de asemenea, cu două caneluri orizontale, în zona torților. Pe umăr este decorată cu un șir de caneluri oblice. Fundul drept (Pl. 3/3). Alături de o altă ceașcă, face parte din inventarul mormântului nr. IV. Și acest tip de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la Văleni, respectiv, tipul 3 și tipul 4 de castroane, cele cu marginea îngroșată și rotunjită, cu pereții arcuiți și cele cu marginea dreaptă și puțin evazată, uneori îngroșată. Tipul 1. Strachină, lucrată la roată, cu corpul arcuit, umăr ușor marcat, buza dreaptă și îngroșată, adusă puțin spre interior. Fundul inelar, buza marcată de o nervură la exterior (Pl. 14/4). A fost descoperită la mormântul de incinerație în groapă. Probabil, a fost folosită drept capac pentru rămășițele de la cinerare, care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de strachină a fost încadrată, la Văleni, în tipul 3 de castron. Gh. Bichir le include, pentru întreaga cultură materială a carpilor, în tipul C5, străchini emisferice adânci, cu buza îngroșată și adusă puțin spre interior. Tipul 2, cu umărul marcat, gâtul scurt, cilindric, buza ușor îngroșată și fundul inelar. Un exemplar a fost descoperit la mormântul nr. 27, este de culoare roșie. Situația este identică cu cea anterioară, această strachină-capac, aparține unui mormânt de incinerație în groapă simplă. Deci, acoperea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fragmentele de oase arse provenite de la rug (Pl. 29/6). La Văleni, acest tip de strachină a fost încadrat în tipul 4 de castroane. Gh. Bichir le înseriază în tipul C10, cu peretele (gâtul) drept, buza îngroșată și umărul bine marcat. Al doilea exemplar de strachină, întregit, descoperit la Săbăoani în necropola I, are aceeași formă, este de culoare, de asemenea, roșie, făcea parte din inventarul mormântului nr. 85 și acoperea urna acestuia (Pl. 24/2). Aceste tipuri de străchini sunt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
numeroase analogii, fiind încadrată în tipul 3 de castron, la Văleni sau c5 la Gh. Bichir, străchini emisferice adânci, cu buza îngroșată și adusă spre interior. Tipul 2, cu buza îngroșată și ușor evazată spre exterior, gâtul scurt, umărul bine marcat, corpul tronconic și fundul inelar. Au fost ilustrate doar patru asemenea recipiente, care aparțin mormintelor de incinerație nr. 98,101 și 142 (Pl. 66/6; 67/8,11și 70/9). Piese asemănătoare au fost descoperite și în necropola I de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
corpul formează o nervură în relief. Buza este dreaptă și rotunjită. I = 12,5 cm; Df = 6,7 cm; Dm = 12 cm. Al doilea vas este un borcan cu corpul bombat, buza ușor răsfrântă și rotunjită, fundul inelar - la fel de puțin marcat, ca și în primul caz. Pe umăr are două nervuri orizontale în relief I = 9,5 cm; Dg = 9,5 cm; Df = 9,5 cm; Dm = 12,5 cm. Între cele două nervuri în relief se găsește un motiv lustruit
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
7,5 cm; Df = 7,4 cm (Pl. 114/4; 164/6). Cea de-a doua strachină din inventarul mormântului este de culoare neagră, lucrată la roată, buza răsfrântă puternic în afară, gâtul scurt și umărul rotunjit. Fundul inelar, puțin marcat. Dg = 17,8 cm; I = 6,2 cm; Df = 5 cm (Pl. 114/2; 165/2). În sfârșit, ultimele două vase aparțin categoriei ciment, cu pastă zgrunțuroasă, având corpul bombat și gura răsfrântă în afară. Unul este mai mic, cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
drept, gâtul scurt și gura ușor evazată și rotunjită. În interior puține oase calcinate, cenușă și pământ. Nu a avut inventar. Urna a fost acoperită cu un capac, reprezentat de o strachină cenușie, lucrată la roată, fundul inelar, umărul bine marcat, gâtul scurt și buza ușor răsfrântă și rotunjită, în interior are o mică șănțuire, probabil pentru folosirea drept capac (Pl.118/1,3; 171/4; 172/1-5). Mormântul nr. 21. Înhumat. Schelet de copil, descoperit la adâncimea de 1,95
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
factură nu se păstrează decât fragmentar, doar partea inferioară. Al treilea vas este o strachină, de culoare cărămizie, lucrată la roată, cu buza dreaptă și îngroșată la exterior. Umărul marcat printr-o linie orizontală, adâncită, realizată la roată, fundul ușor marcat - drept. Nu a avut alt inventar (Pl. 131/4-6; 132/1; 193/5; 194/1-6). Mormântul nr. 47. Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,75 m într-o groapă rotundă, cu un diametru de 0,45 m și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
60 m. Groapa, de formă ovală, avea diametrul maxim de 0,55 m și adâncimea de 0,48 m. Drept urnă au fost folosite două recipiente - o strachină cărămizie, lucrată la roată, din pastă fină, cu fundul inelar, umărul bine marcat, buza răsfrântă în afară, oblic și rotunjită. Al doilea recipient era un vas borcan, cărămiziu, din pastă zgrunțuroasă, lucrat la roată, cu fundul drept, corpul bombat, gâtul scurt și buza ușor evazată. Au fost găsite puține oase calcinate. În apropiere
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
7, corpul arcuit, gâtul scurt, buza rotunjită, evazată; strachină-140/9, lucrată la roată, fundul inelar, corpul bitronconic, gâtul scurt, marcat de o nervură adâncită, buza rotunjită și puțin evazată, de culoare cărămizie-140/8; strachină, de culoare cărămizie, fundul inelar, umărul marcat, gâtul scurt, buza evazată oblic și rotunjită. Este puțin deformată de dinainte de ardere; strachină lucrată la roată, din pastă cenușie, fundul inelar, corpul bitronconic-140/5, umărul rotunjit, gâtul scurt, buza rotunjită și evazată oblic. Pe umăr are ca decor o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
acestui tip de vas. Astfel, în timp ce la Bârlad-Valea Seacă denumirea de strachină este folosită în clasificarea întocmită, la Mihălășeni, denumirea de strachină nu mai apare, străchinile fiind incluse în categoria castroane. Tipul 1. Strachini cu corpul ușor bitronconic, mijlocul bine marcat, umărul scurt, buza evazată. Au fost descoperite trei exemplare în două morminte - M. 7 și 11 (Pl. 112/3; 114/2,4). Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Mihălășeni, încadrate în tipul 3f și 4, precum și în necropola de la Bârlad-Valea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și în două morminte de înhumație nr. 64 și 68 (Pl. 140/9; 142/4). Analogii - la necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1 și la necropola de la Mihălășeni, incluse în tipul 1c. Tipul 8. Străchini bitronconice, fundul inelar marcat, buza evazată, gâtul marcat de o canelură. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul nr. 64 de înhumație (Pl. 140/2). La Mihălășeni, acest tip de vas a fost inclus în categoria f de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de înhumație nr. 44. În marile necropole din această perioadă sunt bine cunoscute. La Mihălășeni au fost încadrate în grupa 4a, iar la Bârlad-Valea Seacă în categoria cănilor bitronconice. Tipul 5. Căni bitronconice, gâtul cilindric, buza dreaptă-rotunjită, fundul drept, bine marcat, din pastă fină, cenușie. La Săbăoani s-a descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 58 (Pl. 138/6). După formă, ar putea constitui tipul de cană obișnuit, prezent încă din perioada clasică a culturii dacice. Îi lipsesc
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de o nouă concepție în care religia creștină își spune cuvântul. Atracția către religia creștină a populației dacilor liberi și a noilor veniți, care formează o nouă cultură materială și spirituală - Sântana-Cerneahov, este evidentă și mai ales în continuă dezvoltare, marcată și de micșorarea treptată a numărului de morminte de incinerație. Este doar o latură a acestui fenomen, vizibilă aproape în toate necropolele din această perioadă. Fenomenul acesta este marcat nu numai de amplasarea mormintelor de incinerație doar într-o anumită
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care-și atinge nivelul cel mai sinistru în anii '80, prin distrugerea elementelor de minim confort existențial (re)introduse în anii '60 și înscrierea României într-o dinamică de decivilizare, de rebarbarizare (nu doar de demodernizare). Din acel punct minim, marcat simbolic de sângeroas-a lună decembrie 1989, ar fi trebuit să-și înceapă țara noastră "revenirea în Europa" în 1990. Dar, din motivele cunoscute, "procesul recivilizării" ca să-l parafrazez pe Norbert Elias a început cu o nouă întârziere, cauzată de noi
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
categoriei timpului în cele trei genuri evidențiază valorile multiple atribuite acestui reper esențial al viziunii artistice. Seriile valorice pot fi următoarele: - timp realobiectiv: timp istoric, durată cronologică - trecut, prezent, viitor; momente ale zilei (nocturn/diurn, seara, dimineața etc.), anotimpuri, perioade marcate sau nu de evenimentereper (războiul, de pildă) - timp realsubiectiv: durată interioară, timp psihic (timpul magic al copilăriei, timp den sificat al clipei înveșnicite prin iubire/timp dilatat prin cunoaștere etc.) - timp ireal, imaginar: al aventurii imaginare, al visului; atemporalitatea eului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o prezență concretă în spațiul diegetic. Personajul narator poate fi protagonist sau martor al evenimentelor relatate, poate apărea în ipostaza naratorului auctorial ori numai ca mesager care repovestește evenimente auzite. Perspectiva narativă este, în acest caz, internă și este puternic marcată subiectiv. Asocierea celor două modele diegetice descrise anterior generează o narațiune supraetajată. Se creează astfel o polifonie a vocilor nara tive, fiindcă persoana I (discursul personajului narator) alternează cu persoana a IIIa narativă (discursul naratorului extradiegetic). Perspectiva narativă internă și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acțiunii este configurată tradițional, ca succesiune cronologică, lineară, de evenimente/ca serii progresive de situații dramatice (climax) sau modern, ca progresie generată de „evoluția“ spirituală a personajelor, de succesiunea stărilor de conștiință (obsesii, angoase, coșmaruri). - Punctul culminant este foarte bine marcat, spre el convergând toate evenimentele „fabulei“. Dramaturgul modern multiplică momentele de maximă încordare a relațiilor dintre personaje, ori de irepresibilă tensiune în conștiința protagoniștilor, dispersând aceste momente după un desen epic sinusoidal. - Deznodământul ia forma anticlimaxului, sau a epilogului, urmând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]