8,401 matches
-
pe copil în legătură cu aria de specialitate respectivă? Profesorii particulari, mentorii și contactele sunt adesea indispensabile pentru ca o persoană să poată avansa atât de mult încât ideile ei să fie acceptate. 5. Condițiile de la începutul vieții favorizează conformismul sau inovația? Caracterul marginal (social, etnic, economic, religios) pare să fie mai favorabil dorinței de a încălca normele decât un mediu convențional, din clasele de mijloc. Calitățile personale Prezența unor condiții prielnice din punctul de vedere al mediului sociocultural este indispensabilă, dar, neîndoielnic, insuficientă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
devotați unei entități transcendente: statul. Voința lor se subsuma celei colective. Tentativele de a gândi statul ca instituție construită În interesul cetățenilor sau a gândi că binele comun este rezultantă a intereselor individuale satisfăcute au fost cu totul vagi și marginale. Mereu ceva a fost mai important decât indivizii: cel mai adesea rasa, neamul, religia, clasa. Mereu indivizii au fost tratați drept „acefali” (mai ales femeile, minoritățile etnice și rasiale) sau măcar drept „iraționali” (țăranii, lucrătorii cu o educație mai scăzută
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Statelor Unite - au avut idei de dreapta ferme 12. În ultimele decenii, În istoriografia perioadei moderne, eugenia este tratată ca o mișcare importantă de reformare a societății și de dezvoltare a științei, nemaifiind considerată o simplă derivă aberantă a unor mișcări marginale de dreapta. Istoriografia mișcărilor eugeniste s-a dezvoltat pe fondul mitologiilor naționale ale diferitelor țări vestice, unde ideile eugeniste au cunoscut cele mai proeminente articulări - Marea Britanie, Franța, Germania, dar și Statele Unite. Istoriografia s-a concentrat În principal asupra țărilor industrializate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a lua parte la astfel de dezbateri erau mult limitate În comparație cu cele ale femeilor din Statele Unite sau Europa de Vest, unde asociațiile de femei ocupaseră o parte vizibilă a sferei publice Încă de la jumătatea secolului al XIX-lea. În România, reprezentarea marginală a problemelor femeilor În discursul politic și intelectual al perioadei interbelice reprezintă contextul, extrem de diferit, În care trebuie interpretate motivațiile și semnificațiile participării femeilor În proiectele și organizațiile eugeniste. Am ales să folosesc trei metode specifice În demersul de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deosebit la nivelul Întregii populații românești, deoarece fusese instituția care, Începând cu secolul al XIX-lea, jucase cel mai important rol În edificarea și prezervarea identității culturale a românilor și În protejarea intereselor acesteia 8. Știința avea doar un rol marginal În acest discurs, chiar dacă, o dată cu secularizarea treptată a societății și a vieții intelectuale românești pe parcursul secolului al XIX-lea, fusese construită scena pentru o mai mare deschidere la astfel de argumente. Totuși, datorită autorității intelectuale și instituționale extensive lăsate moștenire
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atenția asupra unor posibile consecințe, cât și pentru a indica tipul de programe pe care statul trebuia să Îl ia În considerare, În Încercarea de a soluționa astfel de probleme. Mișcarea eugenistă franceză a rămas cu toate acestea o influență marginală pentru dezvoltarea eugeniei În România, mult surclasată de impactul mișcărilor din Germania și Statele Unite. Problema natalității În Banat a devenit, de fapt, cel mai des folosit exemplu În discutarea programelor eugenice În România, atât sub aspect calitativ, cât și cantitativ
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezvoltase În timpul Iluminismului În Europa Occidentală nu avusese ca rezultat contestarea autorității tradiționale În teritoriile românești și nici reinventarea fundamentelor legitimității sale, pentru a așeza În centru rațiunea. Mai mult, publicul educat și critic reprezenta În România doar un strat marginal al elitelor sociale, incapabil să genereze tipul de contestare profundă și sistematică ce avusese loc În Europa de Vest, În secolul al XVIII-lea. Astfel de contestări au Început să ocupe o poziție importantă În cultura și politica românești abia către jumătatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideilor eugeniste se considerau moderați și nu se alăturaseră mișcărilor lui Cuza sau Codreanu, rămânând mai degrabă simpatizanți ai PNȚ. Spectrul antiliberalismului era mult mai larg și nu se poate identifica foarte clar cu o poziție de dreapta radicală, dar marginală, așa cum sugerează studiul lui Ornea. În opinia lui Moldovan și a colegilor săi, cea mai importantă forță ce susținea legile naturii era ereditatea 84. Accentul pus pe ereditate este un indiciu al orientării mendeliene, pentru că majoritatea eugeniștilor români considerau că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și a colegilor săi, cea mai importantă forță ce susținea legile naturii era ereditatea 84. Accentul pus pe ereditate este un indiciu al orientării mendeliene, pentru că majoritatea eugeniștilor români considerau că Îmbunătățirile materiale ale mediului Înconjurător pot fi doar forțe marginale În evoluție. Cu toate că nu respingeau ideea că mediul avea un impact asupra indivizilor, a colectivităților și chiar a progresului de-a lungul mai multor generații, eugeniștii români susțineau cu putere ideea că mediul avea doar rolul de a potența sau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ci mai degrabă ca spații de izolare a bolnavilor de restul societății. Mai mult, Biserica nu Încerca să mobilizeze ajutorul unei părți mai mari din populație În munca desfășurată În aceste spitale. În consecință, semnificația unor astfel de instituții rămânea marginală În viața comunității 108. În Transilvania, situația era oarecum diferită, pentru că atât Biserica Greco-Catolică, cât și cea Ortodoxă erau implicate Într-o anumită măsură În mișcarea naționalistă. Aceasta avea ca obiective nu doar păstrarea limbii și a tradițiilor culturale sau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
față de acest text problematizează, de asemenea, presupunerea că liberalismul și pluralismul au constituit „norma” În dezbaterile despre modernizare și progres În România interbelică, În timp ce mișcările populiste, antiliberale, paseiste sau care Încercau să creeze un viitor nedemocratic reprezentau provocări „exterioare” sau marginale 10. Acceptarea demersului critic realizat de Moldovan În raport cu situația societății căreia Îi era contemporan, precum și a soluțiilor propuse arată că numeroși intelectuali români Împărtășeau o neîncredere fundamentală În instituțiile politice liberale Înființate de Constituția României din 1866 și reafirmate În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Dimpotrivă, În multe cazuri, pentru că analizele eugeniste erau În continuare interesate de modalitățile de a controla comportamentul acestor indivizi, eugeniștii erau În favoarea unor politici și programe finanțate de stat sau private care ar fi contribuit la medierea relației dintre grupurile marginale social și restul societății. Un exemplu În acest sens este pledoaria unui autor eugenist În favoarea protejării și salvării prostituatelor de sub controlul celor care le exploatau, pentru a avea grijă de sănătatea lor59. O astfel de atitudine pare incongruentă cu percepția
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
războiului explică, Într-o anumită măsură, de ce a fost adoptată o retorică a crizei, acțiunea acestui factor nu diminuează rasismul fundamental al teoriei și mișcării eugeniste. Infractorii ca „plăgi sociale”tc "Infractorii ca „plăgi sociale”" Existau și alte grupuri sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema infracționalității ca patologie ereditară, și nu ca acțiune individuală era o problemă recurentă În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mișcările din Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Până nu demult, cei mai mulți istorici ai României au interpretat dezbaterile despre forma educației În România Mare ca fiind ilustrări ale unor diferențe ideologice, Într-un context mai larg de unitate culturală 1, tratând astfel marginal problema modului În care educația a fost folosită pentru a impune anumite definiții particulare ale identității naționale. Într-un important studiu publicat În 1995, Irina Livezeanu prezintă procesul de construire a instituțiilor educaționale ale României interbelice ca pe o competiție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru schimbarea genului sau speciei”12. Era Însă o astfel de perspectivă clar lamarckiană compatibilă cu opiniile mendeliene ale majorității eugeniștilor români? Ar trebui să Înțelegem că un autor ca Preda era pur și simplu confuz sau Într-o poziție marginală? Nu chiar. O ipoteză mai plauzibilă ar fi aceea că, la fel ca și alți adepți ai eugeniei, autorul avea nevoie de un astfel de argument pentru a putea construi, mai departe, o critică eficientă a degenerării sistemului de educație
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o primă examinare. Astfel de măsuri Își propuneau să ofere soluții la câteva probleme particulare, considerate de maximă importanță: mortalitatea infantilă, bolile venerice, alcoolismul, tuberculoza și vaccinarea Împotriva epidemiilor. Scopul eugeniștilor era să schimbe atitudinea statului față de aceste probleme considerate marginale și să obțină chiar transformarea lor În priorități. Eugeniștii nu au reușit să determine o creștere semnificativă a bugetului alocat de guvern pentru sectorul sănătății, Însă eforturile lor au contribuit la extinderea responsabilităților statului față de cetățenii săi și la crearea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca urmare a războiului 14. Brătianu se mândrea cu ritmul În care spitalele fuseseră reconstruite, ca parte a procesului de refacere națională. În comparație cu eforturile depuse În această direcție, preocuparea ministerului pentru medicina preventivă, campaniile de imunizare sau menținerea igienei părea marginală. În 1923, toate aceste categorii de cheltuieli primiseră un buget de zece milioane de lei, iar În 1925 suma a fost În continuare neglijabilă (33,5 milioane de lei, care reprezentau doar 10 procente din bugetul total)15. În mod
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
argumentele ce apelează la biologie par să ofere soluții care nu necesită nici un fel de examinare autocritică, dar care, În schimb, asigură progresul prin simpla eliminare a celor percepuți ca „degenerați”. Până de curând, ideile de inspirație eugenistă au rămas marginale În discursul politic și intelectual din România. Cu toate acestea, popularitatea surprinzătoare a Partidului România Mare În alegerile generale din anul 2000 semnalează o potențială resurgență a discursului biologizant, de excludere a altor grupuri. Actorii importanți ai sferei publice - politicieni
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
in Hungary and Rumania, Hoover Institution Press, Stanford, California, 1970. 10. Vezi capitolul 2 pentru comentariile mele pe marginea unor astfel de presupuneri În lucrarea lui Ornea, Anii treizeci. Alte lucrări recente care critică viziunea că antiliberalismul era o poziție marginală În sfera politică românească sunt Ioanid, Holocaust În România, și Livezeanu, Cultural Politics. 11. Unele publicații recente din domeniul istoriei medicinei dedicate lucrărilor și biografiei lui Moldovan oferă un portret la fel de elogios al activității sale, considerată impecabilă. Vezi George Brătescu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un ansamblu ierarhizat. Ea va face revoluția pentru ea însăși, nepermițând altor categorii să se impună, pentru că se află chiar la baza scării sociale: doar ea este clasa exploatată și, mai jos decât ea, nu mai sunt decât niște minorități marginale. Din acest punct de vedere, imaginea confruntării dintre clase e înșelătoare. Burghezia cu funcție de clasă n-a exercitat puterea: o elită guvernamentală a exercitat-o pentru ea. Cu atât mai mult, clasa muncitoare n-ar putea decât să delege puterea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
deschise la mobilitatea interși intragenerațională: este cazul administrației publice, al organismelor parastatale, al partidelor politice, al organizațiilor sindicale și al clerului (ibidem, p. 280). Spre deosebire de Lewandowski, Nicole Debruelle-Vossvinkel n-a utilizat Who’s Who decât într-un mod cu totul marginal. Întrucât interesul ei era centrat pe modul în care „indivizii își repartizează, în structura formală, rolurile oferite de societate” (ibidem, p. 108), lista personalităților ce urmau să fie supuse anchetei a fost stabilită începând cu nomenclatoare ce utilizează criterii obiective
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca auditori, nu ca practicieni, pentru că învățarea ei implică în mult mai mare măsură neplăceri decât plăcere... Istoria filosofiei, muzica, dar și poezia și retorica îi permit lui Philodemos să se emancipeze față de critica epicuriană originară vizând artele, cultura, cunoașterea marginală sau exterioară în raport cu efortul de asceză filosofică. Nici poezia nu prezintă un interes esențial pentru a ajunge la ataraxie. în schimb, ea oferă ocazia unor forme frumoase pentru idei frumoase: elegiacii romani își vor aminti de acest lucru - Horațiu, Catul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cei din clasa mijlocie trebuie să resimtă o anumită excludere de la politica instituționalizată pentru a se mobiliza în m.s. (cum a fost cazul mișcărilor pentru pace din anii ’80, dar și a recentelor proteste împotriva războiului din Golf) în timp ce publicul marginal, exclus structural din procesele politice, se mobilizează cu precădere în situațiile de deschidere a politicului (Meyer, 2004). Interpretărilor raționaliste li s-au opus critici care subliniază importanța dimensiunii culturale sau care reintroduc iraționalul în înțelegerea m.s. Comunalitatea culturală și/sau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de analiștii europeni sub titulatura de „Noi Mișcări Sociale” (della Porta și Diani, 1999), au obiective care sunt într-o legătură mai puțin directă cu revendicarea drepturile economice sau politice, urmărind legitimarea unor stiluri de viață alternative, a unor identități marginale sau obiective precum protecția mediului sau a diversității culturale. În afara unor mișcări care nu au legătură cu dezvoltarea, precum este cazul celor care militează pentru recunoașterea drepturilor homosexualilor sau a unor „Noi Mișcări Religioase”, majoritatea au o componentă de dezvoltare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau se pot organiza conferințe tematice și rețele de reprezentanți ai stakeholder-ilor. Una dintre cele mai elaborate abordări ale stabilirii p. o găsim în literatura politicilor medicale, unde, începând cu anii ’70, s-a impus abordarea bugetării programelor și analizei marginale (Program budgeting and marginal analysis - PBMA), o strategie pragmatică, bazată pe informații, care pornește de la principiul prioritizării activităților în funcție de rata de revenire a investițiilor. Nu se ia însă cea mai mare rată a investițiilor totale, ci a investițiilor marginale. Cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]