2,011 matches
-
din Washington, a fost, mereu și mereu, o credință și o biserică martirizată, care a dat naștere, ca un fel de compensație, splendidei, atotbinefăcătoarei și istoricește repetatei înfloriri a umanismului creștin". Un adevăr aproape ignorat de conștiința publică. Între cauzele marginalizării martiriului e faptul că au fost puține situații în care s-a apelat la reacții de răspuns prin proteste sau acuzații, creștinismul încă de la origini definindu-se prin iertare, iar persecuțiile de orice nivel au fost asumate de creștini ca
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
toate creaturile pămîntene... Așa-numita Uniune Europeană a devenit în bună măsură o armă implacabilă pentru nivelarea diferențelor care au asigurat odinioară progresul și importanța Europei, ca să nu mai vorbim de pedeapsa educațională pe care o aplică Europei de Est. Marginalizarea și aproape eliminarea elementelor alternative au fost deseori urmări ale intenției globalismului secular: reducerea la minim a rolului public al femeilor, excluderea cu încăpățînare a tuturor stilurilor de viață alternative. Astfel, universalismul poate fi transformat în hegemonia tribală a unei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din urmă tinde să frîneze posibilitățile societății umane și dezvoltarea. În al patrulea rînd, frumosul în general nu se opune adevărului și binelui; mai degrabă le însoțește neîncetat. Date fiind toate acestea, putem afirma cu toată răspunderea că persecutarea sau marginalizarea frumosului trebuie privită ca o constantă interesantă și semnificativă în cultura umană. În mod ironic, poate fi văzută ca acele insule de repaus și certitudine din universul uman nebulos, obscur și nesigur". O adevărată educație multiculturală nu este posibilă în afara
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
morală". Scriitorii în marea lor majoritate au fost conservatori, ca să nu spunem reacționari. De altfel E. Lovinescu afirma că literatura este prin definiție reacționară. Se ridică întrebarea: care sînt cauzele ce determină această luptă constantă de eradicare sau măcar de marginalizare a literaturii, a importanței esteticului? O cauză ar putea fi dezinteresul ei pentru "progres" și afirmarea ei ca disciplină a înfrîngerii, cu un constant recurs la tradiție. Citim în Ortodoxia lui G.K. Chesterton, că tradiția nu este decît democrația extinsă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este în avantajul actorilor care fac parte din coaliție, și, în același timp, îi exclude și îi marginalizează pe toți ceilalți - de exemplu, agricultori sau muncitori (anterior mai mult sau mai puțin activi politic), prin intermediul partidelor sau sindicatelor de clasă. Marginalizarea politică este atinsă datorită combinației dintre represiunea polițienească și folosirea aparatului ideologic adoptat de elitele regimului pentru propria legitimare. Mai ales când urmează unui regim democratic, instaurarea unui regim nedemocratic poate fi rezultatul unei coaliții "împotriva a ceva", decât "pentru
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de predare-învățare, evaluarea permanentă și formativă a elevilor, precum și parteneriatul educațional, iar educația incluzivă se referă în esență la înlăturarea tuturor barierelor în învățare și la asigurarea participării tuturor celor aflați în situații de risc sau vulnerabili la excludere și marginalizare (UNESCO, 2000). De aceea, strategiile învățării trebuie adaptate astfel încât să corespundă diversității și numeroaselor stiluri de învățare și dezvoltare ale elevilor. Astfel, au apărut ideea de integrare educativă, ca reflex al curentului integrativ global din societate, și educația integrată, ca
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ameliorarea procesului de identificare a cerințelor educaționale speciale în scopul eficientizării serviciilor psihopedagogice de recuperare, compensare și suport educațional. Unul dintre obiectivele prioritare de acțiune la nivel național, după măsurile reformiste din anii '90, a constat în prevenirea și combaterea marginalizării și excluderii sociale prin îmbunătățirea accesului la educație al grupurilor defavorizate; astfel, s-au creat mecanismele necesare pentru creșterea participării elevilor din grupurile defavorizate la învățământul din școlile obișnuite și îmbunătățirea performanțelor lor școlare prin: îmbunătățirea condițiilor din învățământul preșcolar
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
eticheta deja existentă. în momentul în care eticheta este împărtășită de majoritatea colegilor sau educatorilor, se construiește un cerc vicios care pune elevul într-o situație delicată și greu de depășit, atitudinile și reacțiile colegilor putând merge până la neglijarea, izolarea, marginalizarea și chiar excluderea acestuia din comunitatea școlară (în cazul sistemului nostru de învățământ, reprezentativ pentru situația descrisă anterior este cazul copiilor infectați cu HIV, al copiilor din comunitățile etnice blamate social, al celor cu comportamente agresive sau violente etc.). Capitolul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
stereotipuri sociale sau, uneori, chiar de unele modele ale indiferenței și intoleranței oferite de experiența socială în comunitatea din care fac parte (în acest sens, este suficient să amintim experiența segregării rasiale sau etnice întâlnită în anumite școli sau a marginalizării și etichetării copiilor cu deficiențe sau aflați în condiții socioeconomice precare). Școala incluzivă luptă împotriva acestor forme de discriminare prin promovarea unor modele și forme de interacțiune între elevi, bazate pe egalitatea deplină între parteneri și unde spiritul de toleranță
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
școlar), evaluarea subiectivă, discriminarea în atribuirea sarcinilor, lipsa de tact, duritatea în limbaj etc. în mod frecvent, acest tip de atitudine poate constitui o sursă permanentă de nemulțumire și o premisă pentru dezvoltarea nesiguranței de sine, a sentimentului de inferioritate, marginalizare și respingere, cu efecte negative în integrarea școlară și în viața comunității; atitudinea de protejare exagerată manifestată prin diminuarea dificultății sarcinilor școlare în comparație cu ceilalți copii sau excluderea de la realizarea unor sarcini mai complicate (copiii cu dizabilitate integrați desenează sau colorează
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
mimico gestual, ceea ce îi face să-și construiască grupul/ cercul lor, diferit de al celor cu care nu pot comunica și care, prin atitudinea și comportamentul lor, ajung să îi evite constant și să le inducă sentimentul de inferioritate și marginalizare, cu consecințe asupra stimei lor de sine. în cazul celor cu dizabilități de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur. Dominanța informațiilor venite pe canalul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nu i au cunoscut), fie prin acceptarea jenantă a apartenenței la o familie umbrită de vicii grave sau evitarea și respingerea părinților; comportament revendicativ concretizat în revendicarea ostilă a unor necesități și drepturi, stridențe comportamentale, izolarea și apariția fenomenului de marginalizare etc.; sindromul de instituționalizare/hospitalism prezent la copil după o perioadă mai îndelungată de timp petrecută într-o instituție de asistență și ocrotire generează o stare de inadaptare la condițiile dificile ale vieții, o incapacitate de identificare cu alții, concretizată
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de stereotipuri cognitive tind să asocieze sau să înlocuiască persoana cu eticheta nosologică și cu tot ceea ce presupune interpretarea acestei etichete sub aspect relațional, comportamental, intelectual sau educațional, conducând la reacții fie de hiperprotecție sau milă, fie de respingere, dispreț, marginalizare și izolare față de elevul cu diferite tipuri de deficiență sau cu dificultăți de învățare, care intră în categoria copiilor cu cerințe educaționale speciale. Iată de ce, în situația acceptării educației incluzive sau în cazul activităților educative cu un elev care prezintă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
veni în întâmpinarea nevoilor fiecărui elev în parte, cât și la modalitatea prin care pot încuraja acest demers. Experiența învățământului de tip tradițional a demonstrat că un curriculum cu conținut inflexibil și greoi este, de obicei, cauza majoră a segregării, marginalizării și chiar a excluderii unor categorii de elevi din școala obișnuită. În scopul eficientizării procesului de învățare în clasele unde se practică învățământul incluziv, UNESCO a elaborat un pachet de resurse pentru profesori în care sunt prezentate o serie de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
fizic și psihic, instrucțiunile să fie scurte, clare, prezentate într-un limbaj simplu, familiar; ei trebuie să fie încurajați și motivați în mod constant, antrenați în activități care presupun interacțiunea și colaborarea cu ceilalți colegi; se recomandă evitarea atitudinilor de marginalizare și folosirea unui material didactic adecvat și ușor de manipulat. Dificultățile de vorbire, limbaj și comunicare îmbracă diverse forme, iar unele dintre ele pot să nu fie imediat vizibile. Din acest motiv, elevii cu dificultăți de limbaj pot fi greșit
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ca și cum aceste diferențe ar exista. O versiune mai fragmentată și poststructuralistă a identității ar putea fi considerată patologică, bolnavă și în imediată nevoie de intervenție specializată. Dihotomia sine real - sine fals presupune o analiză de suprafață a sinelui și o marginalizare a reformelor de la locul de muncă și a proceselor de schimbare socială. Organizațiile în care angajații își construiesc identitățile prin consens, ca un proces privat, personal și ascuns celorlalți, nu pot negocia răspunsuri semnificative la nevoile angajaților. Dihotomia sine real
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fac ca multe producții istorice să apară în ediții limitate, la edituri obscure, nefiind menționate în bibliografiile istorice și cu un impact redus în sfera academică. În plus, caracterul apologetic sau diletantismul unora dintre lucrări contribuie, odată în plus, la marginalizarea acestui domeniu istoric. Toate acestea nu diminuează totuși farmecul istoriilor locale sau regionale și nuanțele pe care acestea le conferă prin raportare la istoria națională. De altfel, istoria locală se valorifică doar printr-o contextualizare corectă într-un cadru general
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
emanciparea culturală a zonei în perioada interbelică 70. Peste nordul Moldovei interbelice vremurile de glorie mai dăinuiau doar în paginile cărților de istorie. Evoluția vieții politice și economice românești marcată de perioada de ocupație austriacă pentru Bucovina, dar și de marginalizarea impusă de factorii de decizie din capitala bucureșteană au determinat transformarea acestei regiuni, de-a lungul secolelor, din (semi)centru de dominație în periferie subdezvoltată, cu industrie și comerț în declin, imprimând acestui colț de țară renumele de "loc în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
etic-creștine și era generat de o serie de nemulțumiri manifestate într-un complex al provinciei oarecum diferit de cel din județele nord-moldovenești din Vechiul Regat. După unire, categoria profesional-intelectuală a scriitorilor bucovineni manifestă un sentiment al superiorității, umbrit însă de marginalizarea impusă de la centru, de lipsa unei tradiții românești bine consolidate într-un spațiu multietnic și de prezența elementelor alogene receptate ca inamice 44. Într-o astfel de atmosferă poate că nu ar trebui să surprindă derapajul ulterior spre xenofobie și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1998. Hrenciuc, Daniel, Dilemele conviețuirii: evreii în Bucovina (1774-1939), Tipo Moldova, Iași, 2010. Hrimiuc-Toporaș, Gheorghe, Victor Durnea, De ce scrieți? Anchete literare din anii'30: text cules și stabilit, Editura Polirom, Iași, 1998. Iancu, Carol, Evreii din România de la emancipare la marginalizare (1919-1938), Editura Hasefer, București, 2000. Iorga, Nicolae, Istoria literaturii românești contemporane. Vol. II, În căutarea fondului, Editura Minerva, București, 1985. Isar, Nicolae, Cristina Gudin, Din istoria politicii școlare românești. Problema învățământului în dezbaterile Parlamentului (1864-1899), Editura Universității București, 2004. Lepenies
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pp. 157-160. 9 Apud Gidó Attila, School Market and the Educational Institutions in Transylvania, Partium and Banat between 1919 and 1948, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților, Cluj-Napoca, 2011, p. 17. 10 Carol Iancu, Evreii din România de la emancipare la marginalizare (1919-1938), Editura Hasefer, București, 2000, pp. 130-131. 11 Gidó A., School Market..., p. 21. 12 Ibidem, p. 46. Reversul acestei atitudini se va resimți în anii '30, când, constatându-se creșterea numerică a populației evreiești în școlile române, noua deviză
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să Își ridice privirea și să perceapă obiectele dintr-o perspectivă ascendentă, ajungânduse astfel la o percepție neadecvată a verticalei. Experimentul propus este un exemplu elocvent al reacției vehemente a copilului față de mediul creat de adulți pentru ei, demascând astfel marginalizarea nevoilor lor reale. Copiilor lear plăcea să trăiască În spații complexe, cu caracter și bogate În forme, ei dând o formă fiecărui spațiu În funcție de activitatea pe care o adăpostește. De-a lungul acestui experiment, „copiii arhitecți― au fost foarte clari
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
legați sufletește de Rusia”. Așadar, ideile fundamentale ale moldovenismului se reduc la următoarele: numele de moldovean este mai vechi decât cel de român; limba moldovenească nu este limba română; moldovenii au fost făcuți români; unirea din 1859/1862 a însemnat marginalizarea pe toate căile a tot ce ținea de spiritul multisecular original moldovenesc; moldovenii nu s-au considerat români, nu au avut o conștiință românească; predomină convingerea că moldovenii sunt o ramură a romanității orientale, popor înrudit cu cel român (teoria
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ideii naționale și de popularizare a acesteia prin educație, se înregistrează, pentru întreg secolul al XIX-lea, o identitate incertă a mulțimilor. Se perpetuează conștiința unității cu ceilalți români, dar persistă și particularismul local moldovenesc, întreținut de ruși prin colonizări, marginalizarea intelectualilor români, prin rusificarea sistemului administrativ, a școlii și a bisericii. Estimările aproximative ale populației teritoriului dintre Nistru și Prut în urma anexării din 1812 variază între 240 000 și 275 000, pe o suprafață de 45630 km2. Dintre aceștia, 86
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sub forma Republicii Democratice Moldovenești. Vechea nomenclatură a realizat oportunitatea apărării acestei legitimități și, prin aceasta, avantajele independenței ce garantează și menținerea și / sau consolidarea statutului social propriu. Anihilarea într-o măsură considerabilă a elitei românești, prin presiuni fizice și marginalizare socială, duce la un grad inferior de mobilizare etnică a moldovenilor. Recensămintele realizate din 1990 încoace au demonstrat că locuitorii românofoni ai Republicii Moldova nu fac distincția clară între „român” și „moldovean” atunci când își declară etnia, ceea ce permite comiterea unor abuzuri
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]