3,668 matches
-
a fost abandonată - de altfel, recursul la această paradigmă nu a fost niciodată complet și niciodată fertil. Ea a fost impusă, iar Încercările interbelice - singurele autentice - au fost repudiate. Nu putem vorbi În România de sociologi marxiști importanți, iar cercetările „marxiste” au fost mai mult mimate decât abordate serios. De aceea, sociologii români au fost disponibili pentru a se angaja În grupuri de cercetare comparativă inițiate de mult În Vest sau În dezvoltarea cercetărilor sociologice imediat aplicative, În special a sondajelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
duplicitară. Însă este de semnalat și o ciudățenie după 1989, și anume dispariția din programele unor facultăți de sociologie a unor discipline: sociologia artei, sociologia muncii, sociologia educației, sociologia vârstelor și a generațiilor. Întrucât marxismul a fost deformat de ideologia marxistă, devenită ideologie oficială a unui partid-stat, el a cunoscut după 1989 stigmatul sau a căzut Într-o uitare totală. Ceea ce este justificat, dar numai până la un punct. Paradoxul culturii românești din perioada comunistă este evoluția ei dincolo de ideologia marxistă, pe cât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ideologia marxistă, devenită ideologie oficială a unui partid-stat, el a cunoscut după 1989 stigmatul sau a căzut Într-o uitare totală. Ceea ce este justificat, dar numai până la un punct. Paradoxul culturii românești din perioada comunistă este evoluția ei dincolo de ideologia marxistă, pe cât a fost posibil, dacă nu cumva ea a fost și un element de disoluție a marxismului și, În general, a sistemului, cu toate că instituțional era obligată să se raporteze la marxism. O situație specială o prezintă cercetarea sociologică, nu de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Fără a ne raporta numaidecât la marile școli occidentale de marxologie, nu putem nega lipsa unei analize românești științifice a marxismului. Suntem Într-o situație stranie: aproape o jumătate de veac societatea românească a fost nevoită să evolueze după proiectul marxist de construcție socială, dar nu putem reține nici măcar un nume de referință În exegeza marxistă. Elita intelectuală românească a căutat pe toate căile să estompeze sau să ocolească răspunsurile la provocările societății din perspectiva marxistă. Nu este nimic insolent În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unei analize românești științifice a marxismului. Suntem Într-o situație stranie: aproape o jumătate de veac societatea românească a fost nevoită să evolueze după proiectul marxist de construcție socială, dar nu putem reține nici măcar un nume de referință În exegeza marxistă. Elita intelectuală românească a căutat pe toate căile să estompeze sau să ocolească răspunsurile la provocările societății din perspectiva marxistă. Nu este nimic insolent În afirmația noastră dacă susținem că singurul analist marxist de valoare rămâne tot C. Dobrogeanu-Gherea. Cincizeci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nevoită să evolueze după proiectul marxist de construcție socială, dar nu putem reține nici măcar un nume de referință În exegeza marxistă. Elita intelectuală românească a căutat pe toate căile să estompeze sau să ocolească răspunsurile la provocările societății din perspectiva marxistă. Nu este nimic insolent În afirmația noastră dacă susținem că singurul analist marxist de valoare rămâne tot C. Dobrogeanu-Gherea. Cincizeci de ani de Învățământ, de cercetare și de publicistică În domeniile științelor sociale și umane puternic marxizante nu s-au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nici măcar un nume de referință În exegeza marxistă. Elita intelectuală românească a căutat pe toate căile să estompeze sau să ocolească răspunsurile la provocările societății din perspectiva marxistă. Nu este nimic insolent În afirmația noastră dacă susținem că singurul analist marxist de valoare rămâne tot C. Dobrogeanu-Gherea. Cincizeci de ani de Învățământ, de cercetare și de publicistică În domeniile științelor sociale și umane puternic marxizante nu s-au soldat măcar cu o lucrare fundamentală În domeniu. În schimb, putem cita lucrări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bibliografice În multe dintre lucrările de exegeză sociologică includ cu mult mai puțin din titluri opera lui K. Marx decât din scrierile altor sociologi netraduși. Și acum revenim la o chestiune esențială: lipsa oricărui interes din partea tinerilor cercetători pentru gândirea marxistă. Există Însă o atenție specială pentru perioada comunistă. Cum poate fi Înțeleasă această perioadă fără studiul sistematic și aprofundat al ideilor lui K. Marx? Din această cauză, analizele făcute asupra unor procese sociale, evenimente sau fapte sociale din acel răstimp
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istoric, ceea ce a Însemnat Începutul unui proces de pozitivare a sociologiei. Pe termen lung se poate consemna efectul de ,,sociologie reformistă”, care a Început să anime sociologii interesați de aplicarea ideilor și teoriilor vestice În scopul perfecționării sistemului socialist. Orientarea marxistă fundamentală a sociologilor reformiști le conferea acestora securitatea necesară elaborării proiectelor de cercetare, ,,acoperirea marxistă” fiind indispensabilă oricărei manifestări științifice În cadrul sistemului. Deschiderea teoretică spre Vest a adus În câmpul sociologiei marxiste o serie de teme noi la acea dată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poate consemna efectul de ,,sociologie reformistă”, care a Început să anime sociologii interesați de aplicarea ideilor și teoriilor vestice În scopul perfecționării sistemului socialist. Orientarea marxistă fundamentală a sociologilor reformiști le conferea acestora securitatea necesară elaborării proiectelor de cercetare, ,,acoperirea marxistă” fiind indispensabilă oricărei manifestări științifice În cadrul sistemului. Deschiderea teoretică spre Vest a adus În câmpul sociologiei marxiste o serie de teme noi la acea dată: teoriile raționalității organizațiilor, orientarea spre performanță, centrarea pe om, stilurile de conducere, raționalitatea limitată În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teoriilor vestice În scopul perfecționării sistemului socialist. Orientarea marxistă fundamentală a sociologilor reformiști le conferea acestora securitatea necesară elaborării proiectelor de cercetare, ,,acoperirea marxistă” fiind indispensabilă oricărei manifestări științifice În cadrul sistemului. Deschiderea teoretică spre Vest a adus În câmpul sociologiei marxiste o serie de teme noi la acea dată: teoriile raționalității organizațiilor, orientarea spre performanță, centrarea pe om, stilurile de conducere, raționalitatea limitată În condiții de incertitudine (C. Zamfir); teorii ale societății postindustriale (O. Hoffman); sociologia grupurilor mici (A. Mihu); teorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
țări influente și cu mare potențial economic. Bovarismul epistemic nu a caracterizat niciodată biografia practicii sociologice românești; această conduită este valoarea de patrimoniu pe care comunitatea noastră profesională are obligația să o reafirme - evident, la alți parametri. Nici chiar episodul marxist al confruntării sociologiei cu materialismul istoric (filosofia marxistă a istoriei) nu s-a rezumat la raportarea mecanică a unor „orientări” exogene României. Eu nu calific În nici un registru această „disidență”; doresc doar să Îndrept reflectorul discernământului asupra nuanțelor și detaliilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
epistemic nu a caracterizat niciodată biografia practicii sociologice românești; această conduită este valoarea de patrimoniu pe care comunitatea noastră profesională are obligația să o reafirme - evident, la alți parametri. Nici chiar episodul marxist al confruntării sociologiei cu materialismul istoric (filosofia marxistă a istoriei) nu s-a rezumat la raportarea mecanică a unor „orientări” exogene României. Eu nu calific În nici un registru această „disidență”; doresc doar să Îndrept reflectorul discernământului asupra nuanțelor și detaliilor revelatoare, deoarece tropismul politicienilor noștri după modele străine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1944-1989 Cătălin Zamfir Universitatea București Articolul realizează o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești din perioada comunistă (1944-1989), cu statut de ipoteze de cercetare. Sociologia românească În perioada comunistă s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologice nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Relansarea sociologiei În România a fost dominată de o triplă provocare: să fie acceptată ideologic și politic de regimul comunist ca legitimă și utilă, dar și să evite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmare, mai mult de trei sferturi dintre cercetători sunt tineri, În faza de formare, până În 35 de ani. Profilul sociologiei din perioada comunistă: 1947-1989 Ipoteza 2: Sociologia românească s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologiei nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Circulă adesea, mai ales În cercurile sociologice occidentale, dar este acceptată și de unii sociologi din România, o formulare stereotipă pentru a caracteriza sociologia românească postbelică: ea este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a paradigmei sociologiei nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Circulă adesea, mai ales În cercurile sociologice occidentale, dar este acceptată și de unii sociologi din România, o formulare stereotipă pentru a caracteriza sociologia românească postbelică: ea este o „sociologie marxistă” sau e „fundată pe paradigma marxist-leninistă”. Această formulare este, după părerea mea, fundamental falsă. La o analiză mai atentă a producției sociologice din această perioadă, devine clar că sociologia din această perioadă, În majoritatea ei, nu este fundată pe paradigma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
această perioadă, În majoritatea ei, nu este fundată pe paradigma marxist-leninistă. Cum se Întâmplă adesea, analiștii actuali iau drept adevăr declarațiile sociologilor care fac obiectul analizei. Este adevărat că mulți sociologi din perioada comunistă declară adesea că sociologia lor este „marxistă” sau că e „fundată pe marxism-leninism”. Dar aceste declarații au avut funcția mai degrabă de protecție politică, și nu de a descrie structura paradigmatică efectivă a practicii lor sociologice, deși nici paradigma marxist-leninistă nu poate fi exclusă ca fiind complet
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-i un stil științific, urmașii săi Engels și Lenin au oscilat târziu În acest câmp epistemologic din două motive. Mai Întâi, pentru că teoria lui Marx a continuat să se confrunte Într-un câmp epistemologic filosofic. Nevoia de detașare a teoriei marxiste de filosofiile competitive a accentuat necesitatea extragerii unor implicații filosofie din textele lui Marx. Al doilea motiv: la mijlocul secolului al XIX-lea, când Marx și-a constituit teoria asupra societății, el a lucrat Într-un mediu epistemologic În care știința
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
filosofie din textele lui Marx. Al doilea motiv: la mijlocul secolului al XIX-lea, când Marx și-a constituit teoria asupra societății, el a lucrat Într-un mediu epistemologic În care știința nu era suficient de separată de filosofie. Promovarea teoriei marxiste drept concepție a mișcării comuniste a accentuat profilul său filosofic global drept o „filosofie științifică”, o „concepție globală despre lume și viață”; o teorie considerată a conține adevărul absolut care exclude celelalte concepții filosofice. Această evoluție este deosebit de clară În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
concepția lui Lenin. Sunt multe elemente de teorie filosofică În textele lui Marx, prezentate oarecum a fi organic legate de teoria socială. Materialismul dialectic și istoric: În procesul de sistematizare a marxism-leninismului s-a simțit nevoia unei etichetări a „filosofiei marxiste” care să exprime specificitatea sa față de celelalte „filosofii”. Engels și, În special, Lenin au contribuit la acreditarea estimării că teoria lui Marx este o „filosofie”. Câteva caracteristici fundamentale Îi erau atribuite filosofiei marxiste exprimate În Însăși titulatura ei: e o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre clasicii sociologiei. El nu a fost interpretat ca o analiză „materialistă și dialectică” a vieții și societății, ci În termeni mai specifici: o sociologie, o teorie a capitalismului, a claselor sociale, a luptei de clasă etc. Socialismul științific: filosofia marxistă (materialismul dialectic și istoric) se plasa la un nivel mult prea abstract pentru a conține analizele unor proces sociale specifice: capitalismul, clasele sociale și lupta de clasă, relațiile dintre socialism și capitalism și mai ales programul de construcție a comunismului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socialismul științific s-a caracterizat printr-o producție individuală mai degrabă cu titlu de excepție - și acestea ofereau aproape În exclusivitate explicări ale documentelor de partid. În ciuda denumirii de „socialism științific”, această teorie nu s-a fundat pe o „sociologie marxistă”, ci pe „filosofia marxist-leninistă”. Și, În fapt, profesorii și cercetătorii din acest domeniu nu aveau o pregătire sociologică, ci filosofică. Marxism-leninismul părea a ocupa integral teritoriul explicației societății. Mai ales În perioada revoluției și a introducerii modelului comunist de societate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
epistemologică a acceptării sociologiei Fiind crucial În Înțelegerea sociologiei românești În perioada comunistă, voi rezuma atitudinile din această discuție, utilizând analiza lui Costea, Larionescu, Ungureanu (1983, 58 și urm.), care Însă nu cuprinde toate punctele de vedere formulate atunci. - Sociologia marxistă este echivalată cu materialismul istoric. Considerarea sociologiei marxiste drept „materialism istoric”, În varianta aceasta prelucrată ideologic În tradiția sovietică, Îi conferea o poziție filosofico-dogmatică, legând-o organic de textele clasice și de interpretarea lor corectă de către ideologii partidelor comuniste. Pusă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologiei românești În perioada comunistă, voi rezuma atitudinile din această discuție, utilizând analiza lui Costea, Larionescu, Ungureanu (1983, 58 și urm.), care Însă nu cuprinde toate punctele de vedere formulate atunci. - Sociologia marxistă este echivalată cu materialismul istoric. Considerarea sociologiei marxiste drept „materialism istoric”, În varianta aceasta prelucrată ideologic În tradiția sovietică, Îi conferea o poziție filosofico-dogmatică, legând-o organic de textele clasice și de interpretarea lor corectă de către ideologii partidelor comuniste. Pusă În centrul teoretic al ideologiei comuniste, sociologia era
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
larg consens că „sociologia românească” nu este „materialismul istoric”. S-a avansat chiar ideea că sociologia ar trebui să aibă doar funcția de a furniza o bază empirică pentru generalizările materialismului istoric. - Pentru a evita problema dificilă a raportării sociologiei marxiste la materialismul istoric, s-a sugerat că sociologia este totalitatea științelor care studiază diferitele comunități și sfere sociale - ramurile sociologice. Prin urmare, nu o teorie a societății globale, la nivel macrosocial, ci la nivel micro și sectorial. - Sociologia marxistă este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]