5,675 matches
-
academicianul Nicolae Dabija, invitat la acest eveniment, a lansat ideea organizării la Botoșani a unui congres dedicat lui Eminescu, opinie îmbrățișată de oamenii de cultură prezenți și l-a comparat pe autorul singurului dicționar enciclopedic dedicat unui autor român cu Meșterul Manole, încercând să arate muncă titanica de ani de zile pe care asemănat-o cu construcția unei catedrale. Profitând de prezență celor doi viceprimari, directorul Centrului de Creație Botoșani, Ion Ilie a sugerat că autorul acestui important dicționar să fie
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
către ea. Soții, niște domni de culoare, înspăimântați de perspectiva suprimării rachiului zilnic, se descurcară admirabil, șutind cu multă pricepere materiale de pe un șantier din apropiere și se puseră pe construit cele comandate, îndemnându-i cu vârful cuțitului pe niște meșteri umflați odată cu materialele. Peste alte trei zile ce să vezi?! Mândrețe de loc pentru ședințe în aer liber, cu Gheban la tribună, vorbind de dimineața până seara, în timp ce la mese, bărbații jucau table, barbut, șeptică sau, pur și simplu, mâncau
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
chiar dor să mai stăm de vorbă și să-ți spun că vreau să-mi fac o fântână în curte, ori ca fântânar cu vechime, am venit să mă sfătuiesc cu tine... Eee, ce zici, crezi că ne putem înțelege? Meșterul trase din țigară, tuși, scuipă pe lângă papucii solicitantului, cei din piele, făcuți din niște cizme vechi și răspunse cu un aer pretins gânditor, deși nu avea nici un motiv pentru un asemenea efort absolut inutil (daaa, dar nu se făcea, vezi
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
cer: - Da’ cum, pacatili meli, am uitat!? Păi, ce, nu suntem în casă de gospodar creștin și botezat!? Acușica, acușica... Dispăru în bucătărie, închise ușa după el, îi mărturisi soției ce are de gând și o rugă să pună masa meșterilor, că de nu, o rupe cu bătaia. În consecință, plină de solicitudine și bucurie, doamna puse masa, adică aduse o oală cu borș de ștevie, patru castroane și lingurile de lemn, din cele primite la pomană, apoi o mămăligă, niște
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
ca altu’, aducând parcă toț’ cu fântânaru’ șeala înțălept... - Bă, da icoana, cu icoana ce-a făcut bă, că vez’ bini iara făcătoari di minuni!? - Eeee, fimeia șei cușernicî șî cu inimî curatî o pus icoana-n ramî la un meșter dulgher, cari chiar s-o mirat și bini samânî Sfântu’ cu moș Gherghel cari făcusî armata la călăraș’ ș-avusăsî și el o poză călari pi-un cal di lemn la fotograf, di înnebune fetili când le-o arăta, da’ acuma
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
doar uite, acum știm câte minuni se petrec când ai o fântână făcută cu suflet bun! - Phiii, păi, vrei, Doamne iartă-ni, sî fași fo’ fierbințalî, sî rămâi cu gura strâmbî, păi, ce-am vorghit noi pân-acuma, se burzului meșterul fântânar!? - Păi, hai, să facem ca lumea, că nu-i cazu’ să pățesc ceava tocmai acu câ’n am ieșit la pensie, răspunse destul de speriat omul. - Uiti-ti cum sî faci! Ad-o gobaie din celi mai mari, sau șî mai
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
plecă sprintenă să gătească cocoșul cel negru, rămas peste noapte înțepenit în ligheanul în care se spălau sâmbăta, pe picioare, domnul, dar și doamna Duluman. Tocmai la timp deoarece, conform înțelegerii din seara trecută, pe la ora prânzului apărură în poartă meșterii fântânari, purtând cu evlavie cu uneltele lor. Bucurie mare, gazda că: „hăhăhăăă, bine ați venit, hai, că masa-i gata, io-te, borșu’ cum aburește, da, hai, întâi să luăm una mică, să ne facem poftă de mâncare! Heheee, altă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
în zori, pentru a avea spor la treabă. Zis și făcut! A doua zi, tot pe la prânz când domnul Duluman cam fluiera de foame, dat fiind că buna sa soție era din nou plecată, nu se știe unde, apărură și meșterii cei mari, cu uneltele pe umăr, pocniți și ei de foame, dar și de sete, așa cum se văzu imediat, când puseră la prăjit niște ouă, cu ceva carne de la borcan, care, ca să nu li se aplece, o tratau pentru început
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Împărați, fără să se spună care. Slujbă mare, în care ctitorii au fost tămâiați, apoi masa la care au fost invitați toți sătenii, inclusiv cei care sfărâmau printre dinți înjurături, foarte meseriașe, demne de cartea recordurilor. Nu lipseau desigur nici meșterii cei vestiți, mai vestiți chiar decât magii biblici, numiții Lae, Luță și Lică. Ultimul bandajat încă la cap, dar fără nici o urmă de ranchiună, însă, ca recunoscut maestru fântânar ce era, se tot învârtea printre meseni și spunea cu glas
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
dacă există, de ce nu se aplică? În loc să se simtă protejați de legi, oamenii se autoprotejează cu gratii la ferestrele caselor! Case mici, case mari, blocuri... La ferestre gratii de fier cu dimensiuni diferite, de grosimi diferite, de forme diferite... Ingeniozitatea meșterului își spune cuvântul. Oricât de frumoasă ar fi o clădire, când văd că la ferestre are gratii, mă cuprinde instantaneu o stare dezolantă, de îngrădire a libertății, de nesiguranță. Plec cu gândul în trecut, spre anii copilăriei mele, cam prin
GRATIILE DE LA FERESTRE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352484_a_353813]
-
Vieții, proaspăt și bun de băut; familia creștină fiind prin definiție, reflectare a iubirii intratrinitare dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Biserica „Sf. Treime” Vaduri, s-a construit între anii 1996-1998, sub păstorirea părintelui Nicolae Nicolescu, de către o echipă de meșteri în frunte cu Petru Cociorvei din comuna Frasin, județul Suceava; pictura este executată în tehnica „fresco” de către Iulia Handragel din Mălini, Suceava, sora părintelui Emil Handragel și ucenică a maestrului Dumitru Irimescu. Sfințirea bisericii coincide cu fixarea prea cucerniciei voastre
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
lucrările acestei manifestări, apoi rostesc alocuțiuni Ing. Gerhard Blöschl reprezentantul Primăriei sectorului 10, d-nul Ioan Godja, - directorul Radio TvUnirea , si d-nul. Lukas Vosicky - Secretar General la Asociația AUSTRO-ROMÂNĂ din Viena. Sunt prezentate ansamblurile folclorice din Frata, Județul Cluj, meșteri populari, de la Asociația Poartă de sub Feleac, cântăreți de muzică populară românească în frumoasele ținute populare, dar și scriitori. Mulți, mulți scriitori și cărți bineânțeles. Sunt expuse numeroșilor vizitatori standurile de cărți, expozițiile de pictură și fotografie, costumele populare românești, dar
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
noutate a târgului o va constitui cană sătucului, care va purta imaginea sărbătorii, este dedicată fiecărei persoane pentru vinul fiert de la cabane sau ca un obiect de colecție printre suvenire. Adevărate opere de artă sunt globurile de Crăciun realizate de meșteri artizani autentici. Acestea sunt făcute din sticlă și pictate de mână, înfățișând personaje din folclorul local. Colecția globurilor din târg este în creștere pentru împodobirea brăduților din acest an. Două terase vor permite clienților să se bucure de diversele specialități
TARGUL DE CRACIUN DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350800_a_352129]
-
bale, de-abia se ținea pe picioare. Un câine care trăgea să moară. A fost otrăvit, mi-a zis cineva. Numai are nimeni ce îi face. Al doilea câine este bătrân, are peste cincisprezece ani și l-am luat de la meșterul Giudică. El avea patru dar îi neglija cu mâncarea și erau toți slabi de le numărai coastele. Mi s-a făcut milă de ei când i-am văzut ronțăind mere sau ce mai găseau pe jos. - Ce le dai bre
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
metalul incandescent în bucăți de dimensiunea necesară, apoi le îndoia cu alți clești dându-le forma potcoavei. Pe nicovală, sub bătăile ciocanului, continua finisarea potcoavelor, datul găurilor și în final răcirea acestora într-o baie de apă rece. Unul dintre meșteri dădea jos vechea potcoavă, tăia copita calului și o curăța, apoi aplica potcoava, țintuind-o în caiele. Călare, poposeam la cișmea, adăpam caii și apoi ne îndreptam spre casă. Vecinii-și ziceau, uite-o pe nepoata lui Costea, mai curajoasă
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Acasa > Strofe > Timp > FILIGRAN Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului În veacul meu de sărăcie Cobor adâncurile de peșteri Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350926_a_352255]
-
ridica pietrele pe zidul deja zidit, asta din ce am auzit și eu, că nu eram pe atunci, ști!? V.: Da, desigur. Însă, vă pricepeți! Doamna: Cum să nu mă pricep? Când am construit și noi această casă, aveam un meșter de etnie turcă, bun meseriaș! însă, cum soțul meu era mai mult la servici eu îi dădeam la mâna piatră. V: când asta, după război desigur? Doamna: Daaa, ei, după război normal, când eram față la mama stăteam lângă madam
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
una religioasă și alta laică,iar conținutul acestor cărți conduceau cititorul spre educație și înțelepciune. În predosloviile și cărțile înaintașilor noștri erau integrate până la dizolvare cântece,tradiții înțelepte ale satelor de pe Valea Alutus-ului, Argeșului și Dunării.Asfel au apărut balada Meșterul Manole, ce se constituie în legenda întemeierii Mănăstirii Argeșului, clădită în timpul domniei lui Neagoe Basarab,cel mai învățat domn român până la dimitrie Cantemir,așa cum specifică Nicolae Andrei și Gh.Părnuță în Istoria învățământului din Oltenia,Editura Scrisul Românesc,1977, p.
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
cea mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I.D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele vâlcene, Antim Ivireanul, episcopul Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore și Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „școlii de la Râmnic". Cercetarea depășește cadrul local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
Și-am zis ler și flori de ger Stelele sclipesc pe cer Fiecare-un giuvaer Dintr-un unic colier. Și-am zis ler și flori de nea Dintre stele - doar o stea Printre aștri strălucește Pe Mesia îl vestește. Bune meșter lutier Fă-mi arcuș de menestrel. Dă-mi noian de diafan Nelumesc și netrupesc. În înaltul pământesc Să mă nalt și să trăiesc Cu același dor ceresc. Asta-ți cer și asta sper De la tine, Lerui Ler... IESLEA DE CRĂCIUN
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351574_a_352903]
-
bun Cârmuitor în Valahia decăzută. E loc pentru o mare mănăstire Să fie pomenire Pentru tatăl Domniei Tale Radu Să știe întregul norod De Mircea Mare Voievod. MIRCEA CEL BĂTRÂN Gândul e bun și am să trec la fapte ... COZIA Meșterii de pe aici abia așteaptă! MIRCEA CEL BĂTRÂN Când am să mă întorca din țara ungurilor, După ce Sigismund împăratul îmi va da ajutor Am să ridic aici din stâncă o mănăstire Lăcaș de rugăcine, pace și pomenire. COZIA De mâine să
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
de citanie și învățătură, Omul luminat e mai puternic sub armură! Cum s-a crăpat de ziuă am trimis Trâmbițași prin sate să dea de veste al meu vis, Să aducă de peste tot chiar în aceste dnii Ucenici, calfele și meșterii. Căci vom sta aici cu întreg efectivul aretului Până când Radu Alună va veni cu călărimea lui. LOGOFĂTUL NEACȘU ( Tainic, în șoaptă.). Mi-a ajuns la urechi o vorbă de la solul ce-a venit Că Alună, căpitanul, soață și-a găsit
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
o elibereze din turla lui Eski-giami? De supărare acesta uitând din Coran psalmii! MIRCEA CEL BĂTRÂN Era mai tânăr și nu era de-a noastră, A dorit și el o aventură ... vitejească ... STRĂJERUL II Intrând în cortul domnesc. Măria-Ta! Meșterii sosiți Așteaptă să le vorbiți! Scena 2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care se află și o fată îmbrăcată în alb.Se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
o aventură ... vitejească ... STRĂJERUL II Intrând în cortul domnesc. Măria-Ta! Meșterii sosiți Așteaptă să le vorbiți! Scena 2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care se află și o fată îmbrăcată în alb.Se opresc la câțiva metri de ei. Meșterii își scot cușmele de pe cal și îngenunche, și vor să se apropie să-i sărute cismele.Domnitorul le face semn să se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care se află și o fată îmbrăcată în alb.Se opresc la câțiva metri de ei. Meșterii își scot cușmele de pe cal și îngenunche, și vor să se apropie să-i sărute cismele.Domnitorul le face semn să se ridice. Fata în alb este Cozia, se înclină. Meșterii își strâng cușmele în palmele lor bătătorite. MIRCEA CEL
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]