93,155 matches
-
irealitatea imediată, 1936, și Inimi cicatrizate, 1938), un univers al său, terifiant. Cum întreaga această formulă naratologică dezvăluia trăiri intime, la Blecher această trăire e înfricoșătoare prin tragedia ei insolită. Născut în 1909, după ce-și ia bacalaureatul și începe medicina la Paris se îmbolnăvește de morbul lui Pott (tuberculoză osoasă), petrecîndu-și tinerețea prin sanatorii în Elveția (la Berck) și alte țări, fără a putea fi lecuit. Trăia cu tot corpul încorsetat în ghips, cu picioarele de la genunchi în jos silite
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
în față un pian (exemplul lui Fodor), voi percepe acest obiect ca fiind într-adevăr un pian ca urmare a unui lanț cauzal de reprezentări mentale a ceea ce văd în fața ochilor (formă, culoare, dimensiuni etc.). Teorii din domeniul fizicii și medicinii susțin o asemenea abordare, aducînd dovezi științifice referitoare la felul în care se formează imaginile pe retină și felul în care creierul procesează informația. Prin reprezentare mentală cognitiviștii se referă la mecanismele creierului, aruncînd în joc ce au mai bun
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
fi sifilis și de origine ereditară. Cîte injurii și blesteme nu aduce, pentru asta, dl Cernăianu, considerînd că acest diagnostic a fost pus de conivență cu oamenii poliției care voiau să scape de Eminescu? El judecă lucrurile, omniștient, după situația medicinii de astăzi. Dar, atunci, între 1883-1889, orice nevroză era diagnosticată drept lues și tratată ca atare. Degeaba îi invectivează dl Cernăianu pe doctorii de la Ober Döbling, Leidesdorf și Obersteimer sau pe botoșăneanul dr. dermatolog Iszak (toți trei evrei și - nu
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
cu Sara pe deal? Toată cartea aceasta este o contrafacere grobiană, acuzîndu-i de complot diabolic pe Maiorescu, Slavici, Simțion și toți medicii curanți. Și întreaga argumentație, tot grobiană, se bizuie pe interpretări abuzive ale unor documente și pe rezultate ale medicinii de azi neștiute în anii optzeci ai veacului trecut. Se vede bine că n-avem cum scăpa de astfel de alienații grobiene și pace bună. Călin Cernăianu, Recurs Eminescu - Suprimarea gazetarului. Ed. Semnele timpului. Tamași, 2000.
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
spune autorul, John Irving. Pentru doctorul jucat de Michael Caine în film, practica avorturilor ilegale ține de înțelegerea și de privirea lui asupra vieții; în tînărul Homer - pe care l-a crescut și l-a învățat să practice, fără studii, medicina - doctorul vede un fiu și un continuator al spiritului acelui loc, în care suflete singure se simt acasă. Doar că fiul, într-o bună zi, pe neașteptate, hotărăște să plece, să descopere, pe cont propriu, lumea și viața. În român
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
loc în viața literară (trăia din meditații și articole prost plătite), Fîntîneru se retrage, pentru o jumătate de an, în satul natal, cufundîndu-se în tăcere totală. Are parte și de năpasta unei prime căsătorii neizbutite, soția abandonîndu-l imediat după absolvirea Medicinei la Cluj, pe care romancierul a subvenționat-o financiar. Apoi revine la București, colaborează la revistele literare importante ale vremii, mereu chinuit de lipsa banilor pînă și pentru chirie. În 1935, la recomandare, devine redactor la foaia economică Prezentul, a
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
nostru, Adalbert G. Bettman: înfrumusețarea ca formă de vindecare a psihicului uman, menită a permite individului să-și împlinească un destin fericit. A fi urît, neatrăgător, neplăcut vederii e echivalent cu a fi invalid, bolnav, nefericit. Reparînd un cusur fizic, medicina estetică își propune mult mai mult decît o simplă corecție adusă unei nereușite a naturii: scopul final este acela de a porni de la suprafața pielii pentru a accede la sfera mentală, de a vindeca nu doar un nas strîmb sau
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
scopul final este acela de a porni de la suprafața pielii pentru a accede la sfera mentală, de a vindeca nu doar un nas strîmb sau o buză despicată, ci un psihic deranjat sau suferind. Părerea lui Sander Gilman este că medicina estetică a zilelor noastre reprezintă o continuare a chirurgiei reparatorii apărută și încetățenită ca ramură de sine stătătoare în secolul trecut. Scopul acestei chirurgii reparatorii (practicată, de altfel, pînă în prezent) era de a reconstrui părți ale corpului distruse de
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
și cadru universitar, teologul de azi, cu o teză doctorală în 1971 în Italia), părintele Cezar Vasiliu vede slujirea în Biserică dinMontréal ca pe o misiune de împlinire a chemării umaniște. Ea rămâne de permanență, așa cum sunt profesiunile derivate din medicină. Un survol privind pregătirea teologală a autorului evidențiază o preocupare aparte a lui pentru Istoria Bisericească Universală. Ea s-a confirmat în timp, prin cărți, conferințe și studii, publicate în România, USA, Canada, Anglia, Italia. Primul studiu, în panoplia științifică
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
ce se străduie până la transpirație să intre pe sub pielea românilor! O specie bizară, ilustrată până nu demult doar de Hajdu Gyözö și de unul din lacheii lui Vadim, Fürö Iuliu. Resingătoare specie! Discuțiile, ca de obicei, haotice. De la fotbal și medicină populară la politică și economie. Polemici tembele (Miron Mitrea contra Mihai Alexandru Stoenescu), replici aberante, incoerențe de nivelul unor preșcolari, lingușeli scabroase (Cerveni către tribunul asudat în cămășă bicoloră: "Vadime, ești inteligent!") Și multă, multă incultură. O parte provenită din
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
părintelui. Înghițind în sec, se îndreptă spre poarta ce dă spre stradă. Ajuns în mulțime, își afundă adânc mâinile în buzunare, pornind fără o țintă precisă. Îl ustura creierul da-atâtea formule căutate și studiate-ndelung pe băncile facultății de medicină de la Berlin. Acolo găsise el sprijin și îndrumare pentru primii pași în chimie. Și-acum.. Același popor, pe care-l stimase și-l prețuise pentru oamenii săi, același popor invadase Europa. Aproape că nu-i venea să creadă. Ba când
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
Andreea Deciu Antonio Damasio este un autor neobișnuit. Portughez la origine, format la Universitatea din Lisabona dar lansat, profesional, ca atîția alții, în Statele Unite, membru al Academiei Americane pentru Arte și Științe și al Institutului Național de Medicină, autorul Greșelii lui Descartes aparține, sau mai precis reprezintă strălucit o nouă școală de gîndire aflată la momentul de față în plină glorie peste ocean: cea a studiilor cognitive. Ambițiile intelectuale, și pe măsură energiile mobilizate, sînt impresionante: o re-cartografiere
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
Prin concurs, cei mai numeroși, prin propunere, alții - merituoși cu toții. Este drept, dintre aceștia, unii, cu diplome de studii occidentale - nu se mai întorc în țară. Tot "în numele nenorocului"!, - mai ales cei din domeniul științelor exacte, al științelor naturii, al medicinii, preferă posturi în Canada, în Australia - puțini, foarte puțini, și în Franța - în situații materiale superioare celor din țară. Dar, iată, sînt unii care se întorc în România! Aceștia au dificultăți de reintegrare, se izbesc de nebănuite, nespuse, subterane rezistențe
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
chiar timpul operațiilor, pe marele chirurg (probabil cel mai mare timp de vreo cîteva decenii bune), cunoscîndu-i obiceiurile și știința, curajul de a proceda în fața plăgii. A reconstitui viața, formația intelectuală și profesională a unei astfel de înalte personalități a medicinei românești e parcă, dincolo de toate, o datorie morală. Medicii tineri și chiar cei maturi trebuie să afle "secretul" acestei deveniri. Și e bine că s-a găsit d-na Dora Petrilă care să-l determine pe dl prof. Dan Setlacec
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
a găsit d-na Dora Petrilă care să-l determine pe dl prof. Dan Setlacec să se confeseze, care se destăinuie cu franchețe din toate ale sale alcătuiri și preocupări, menționînd, de la început, că s-a înscris la Facultatea de Medicină chiar pentru chirurgie. Uluitoare destăinuire, care echivalează cu sentimentul unei vocații bine intuită. Să notez bunele pagini de început care reconstituie farmecul indicibil al unui bucureștean interbelic, locuind pe o stradă în preajma Bd. 1 Mai, ce poartă azi numele scriitorului
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
cei ce tăiau lemne pentru iarnă, geamgiii și coșarii. Tot acest peisaj e evocat, nostalgic, cu culoare și căldură participativă. Liceul l-a urmat tot la o școală din cartier (la "Ion Neculce") și, apoi, s-a îndreptat, decis, spre medicină. Învățatul în medicină (ca și, de altfel, în alte profesiuni intelectuale) are un început. Dar n-are, firește, sfîrșit. Sînt evocate, pe îndelete, stagiile de externat și internat ale unui tînăr medic pe acea vreme, stadii esențiale pentru devenirea unui
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
lemne pentru iarnă, geamgiii și coșarii. Tot acest peisaj e evocat, nostalgic, cu culoare și căldură participativă. Liceul l-a urmat tot la o școală din cartier (la "Ion Neculce") și, apoi, s-a îndreptat, decis, spre medicină. Învățatul în medicină (ca și, de altfel, în alte profesiuni intelectuale) are un început. Dar n-are, firește, sfîrșit. Sînt evocate, pe îndelete, stagiile de externat și internat ale unui tînăr medic pe acea vreme, stadii esențiale pentru devenirea unui medic cu serioasă
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
cei fără posibilități dar cu afecțiuni grave onorariile erau mai mici sau erau îndreptați spre spital (pentru că opera și în sanatorii particulare). Era și foarte generos și din veniturile sale ajuta medicii mai tineri și chiar pe unii cunoscuți din afara medicinei care primeau, lunar, un plic, pentru a se putea ajuta de nevoi. Era modest și dovedea o mare capacitate de colaborare, nejignind, neinsultînd, neumilind pe nimeni. Și, totuși, avea o mare autoritate, neimpusă, datorîndu-se marii sale personalități. Ținea, permanent, să
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
avea să scrie cărțile sale remarcabile Preludiu la Electra și Euridice, apărute în editura Fundațiilor Regale. S-a organizat o serie de șezători în cercuri de cultură, eu însumi îmi amintesc că am citit împreună cu Sorana Gurian la Facultatea de medicină, altădată cu Geo Dumitrescu și Ion Caraion". Altul este activitatea asociației "subversive" Mihai Eminescu, care a dăinuit între anii 1946 și 1948, opunîndu-se programatic sovietizării țării, compusă din Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Constant Tonegaru, Iordan Chimet, Teohar Mihadaș, Dinu Pillat
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
prin părintele Barral, la forurile internaționale din SUA, Franța și Belgia care s-au implicat cu generozitate în acțiunea noastră. Ne-au venit ajutoare (alimente, medicamente, haine de iarnă) depozitate la legația belgiană, de pe bulevardul Dacia, apoi la Facultatea de medicină, decanul facultății, Gr. T. Popa fiind solidar cu acțiunea noastră. Le transportam cu taxiul și cu mașini particulare, schimbate succesiv pentru a nu fi identificați". Se înțelege că au urmat arestări și condamnări la închisoare, pentru unul din participanți cu
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
lui, Cecilia (Lita) Botez. Stroe-Eugen, cel de al doilea fiu al scriitorului, ajunge un avocat cunoscut, după absolvirea facultății de Drept din București. Se căsătorește în 10 martie 1945 cu Emilia-Maria Schițeanu, în vârstă de 22 de ani, studentă la Medicină, fata primind, prin act dotal, "un apartament cu 4 camere în strada Atena nr. 1, colț cu Bd. N. Bălcescu". Căsătoria se desface la 22 mai 1948. După război, Stroe-Eugen continuă să practice avocatura. Face și politică social-democrată. (Cu ideile
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
și invers, dar știu că a continuat să ne viziteze vreme de câteva săptămâni. Mereu zâmbitor și rostind aceeași propoziție-tip: "Faci la mine tema!" Zâmbitor, dar și imperativ. în acele seri am aflat că nu venise să studieze nici medicina, nici științele economice și nici măcar limba română. Ca și alte câteva zeci de conaționali, se afla în România pentru a-și desăvârși... cunoștințele militare. La sfârșitul semestrului urma să plece într-o tabără militară din jurul Sibiului - dacă-mi amintesc bine
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
Cred că-i iubiți mai mult pe francezi, recunoașteți! Întîi de toate, trebuie să fac o precizare: cea mai importantă influență asupra momentului în care am deschis ochii întru literatură a avut-o mama mea, Maria Magdalena Popa-Levandovschi, doctor în medicină, pianistă de concert, traducătoare a lui Rainer Maria Rilke, Franz Werfel, Humboldt, Ingeborg Bachman, ea însăși scriitoare de literatură originală pentru copii. Deși am început să vorbesc și să citesc franțuzește la o vîrstă fragedă, sub influența familiei, cred că
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
se arătase în film și nici de ce impactul asupra unuia dintre spectatori fusese atît de profund și imediat. La fel de misterios era un articol vechi de opt ani dintr-o publicație științifică din Canada, pe nume The Quarterly Review of Urinary Medicine. în paginile sale se descria cazul unui reprezentant (pensionat între timp) al unei rețele de difuzare italiene, care văzuse filmul și care, deși refuzase vehement să-i dea în vileag conținutul, suferise de atunci în permanență din cauza unei complicații ciudate
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
și obișnuința fiecărei săptămîni. Nu de mult, aflîndu-mă cu o mică problemă la Spitalul de Urgență din București, ochii mi-au căzut pe un afiș care anunța un spectacol în Amfiteatrul unde de obicei se țin cursurile pentru studenții de la Medicină, prelegeri medicale ș.a.m.d. Prima oară mi s-a părut că nu citesc bine, dar agitația din jur m-a dezmeticit: doctori, asistenți, bolnavi se îndreptau spre locul în care teatrul le vestise întîlnirea atît de inedită. Terapia prin
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]