2,962 matches
-
prieten apropiat devine informator și îl ține la curent pe „obiectiv”, adică pe scriitor, cu mersul turnătoriilor. Urmează plecarea în Europa și după aceea în SUA - o plecare parțială, întrucât M. rămâne scriitor român, limba română fiind o „casă a melcului”. A doua întoarcere o reprezintă călătoria de douăsprezece zile în România anului 1997. Psihologia celui care se întoarce este a unui vizitator care revede cu neplăcere niște locuri cândva familiare, dar care acum nu îi trezesc decât o combinație alienantă
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
On Clowns: The Dictator and the Artist, tr. Irina Livezeanu, Joel Agee, Anselm Hollo și Alexandra Bley-Vroman, New York, 1992; ed. (Despre clovni: dictatorul și artistul), Cluj-Napoca, 1997; Compulsory Happiness, tr. Lynda Coverdale, New York, 1993; ed. (Fericirea obligatorie), Cluj-Napoca, 1999; Casa melcului (Dialoguri), București, 1999; Întoarcerea huliganului, Iași, 2003. Repere bibliografice: Petrescu, Scriitori, 112-117; Cristea, Domeniul, 283-286; Titel, Pasiunea, 73-76; Vlad, Lectura, 182-187; Georgescu, Volume, 62-71; Raicu, Practica scrisului, 255-263; Iorgulescu, Scriitori, 210-214; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 203-217; Raicu
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
un prozator ce tinde să atingă, fie și numai episodic, nivelul propriei poezii. SCRIERI: Templu sub apă, București, 1967; Moartea lui Socrate, București, 1969; Monologul alb, București, 1972; Cartea de nisip, București, 1973; Viața după o zi, București, 1976; Amiaza melcilor, București, 1977; Forma focului, București, 1977; Fața zilei, București, 1979; Tabloul singuraticului, postfață Dana Dumitriu, București, 1979; Pavilionul, București, 1981; Studiul de noapte, București, 1982; Pasagerul, București, 1985; Strada Occidentului, București, 1986; Coridorul, București, 1989; Vizită la domiciliu, București, 1989
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
1; Dorin Tudoran, „Viața după o zi”, LCF, 1976, 4; Daniel Dimitriu, „Viața după o zi”, CL, 1976, 3; Mircea Tomuș, Alte cărți de poezie, T, 1976, 3; Al. Andriescu, „Viața după o zi”, CRC, 1976, 16; Eugen Dorcescu, „Amiaza melcilor”, O, 1977, 26; Paul Dugneanu, O viziune bacoviană, LCF, 1979, 30; Constantin Hârlav, „Fața zilei”, ST, 1979, 12; Nicolae Manolescu, Visul și veghea, RL, 1980, 15; Ioan Holban, „Oh, ce lume!”, CRC, 1981, 5; Alex. Ștefănescu, Tensiune constantă, RL, 1982
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
măgăruș, București, 1943; Vreau s-ascult și eu povești, București, 1943; Cine-l prinde mai întâi?, București, 1944; Corabia lui tata Noe, București, 1944; Cucuriguuu, București, 1944; O poveste adevărată, București, 1944; Bună seara, tăicuțule!, București, 1945; Ce caută un melc aici?, București, 1945; Domnișoara Sanda și litera A, București, 1945; Farfuria misterioasă, București, 1945; Noi călătorim, București, 1945; Pantofii Ileanei, București, 1945; Țuțurlucă, București, 1945; Umbrela cu bucluc, București, 1945; Hop... hop... hop... Căluții fug!, București, f.a.; Dulce prietenie, București
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
Cu două săptămâni înainte de Lăsata secului de Paști, ploieștenii fac chef cu potroace, apoi fac rugăciune și țin post, mâncând ciorbă de fasole, mazăre bătută cu ulei și praz, scordolea de raci, caracatiță cu lămâie, scoici cu piper, rasol de melci cu hrean, mânătărci, rasol de pește sărat cu usturoi și mămăliguță, plachie de crap cu ceapă și ardei roșu. Se bea și se mănâncă mult în proza lui I., ca și în literatura înaintașului său ploieștean. Târgoveții săi ies, primăvara
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
aparentă: nu este viziunea asupra trecutului a copilului ajuns la maturitate, ci articularea unui spațiu interior în care semnalele „din afară” pătrund și își schimbă brusc semnificația. Simplitatea, explicitul, prozaicul trimit oarecum la maniera lui Ion Barbu din poemul După melci. Eul poetic este cel al unui copil ipotetic, închis în interiorul adultului și aflat în stare de latență: „Cred că atunci când dorm mă schimb total./ Îmi cade pielea obosită de lumină,/ Și de aceea brusc trezit sunt ireal/ Și fac mișcări
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
e sfâșietor, scena lumii își oprește rotația, Iar tu, marele erou al unui spectacol banal, Pleci spre altă lume, fără scenă, fără admiratori, singur, Între mulțimi De anonimi... HALTE ȘI GĂRI Am trecut prin ele Alergând Sau în pas de melc Și greu mi-ar fi să revin Așa din senin Tot ce mi-aduc aminte că în multe din ele Bătea un vânt al inerției Un aer stătut din vremuri imemoriale Am aruncat priviri nedumerite Peste lume și ziduri scorojite
VERSURI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381289_a_382618]
-
București, 1965; ed. 2, București, 1973; ed. 5, București, 1996; Caramele cu piper, București, 1966; Elefanți în rochițe, București, 1966; Să stăm de vorbă fără catalog, București, 1967; ed. 3, București, 1981; Ștafeta fanteziei, București, 1968; Schițe vesele, București, 1969; Melcul mincinos, București, 1972; Aducătorului, mulțumiri, București, 1976; Viitorule, când te-ai născut?, București, 1977; Mama mamuților mahmuri, București, 1980; Un Gulliver în țara chiticilor,București, 1983; N-ați văzut un mânz maro?, București, 1999; Carnete de editor. Interviuri. Addenda, îngr
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
în învățământ, ca profesor la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, unde din 1990 va fi o perioadă director. Îndruma revista școlară „Muguri” și contribuie la realizarea unui anuar al liceului. Coordonează cenaclul literar „Astra” (1968-1987). În 1996 întemeiază Editură Dealul Melcilor, iar în 1998 revista cu același nume. După 1994 va fi lector la Facultatea de Filologie a Universității din Brașov, apoi la Facultatea de Jurnalism a Universității Româno-Canadiene (2001-2003). Debutează în ziarul clujean „Făclia” (1954), cu povestirea Prietenul meu, semnată
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
meditație - ale cărei teme sunt iubirea, puterea, prietenia, dar și destinul romanității, în speță, al celei răsăritene - pusă pe seama scepticului arhitect român Iulius Sextus Valens, epicureul autor al scrisorilor către prietenul Aetius, funcționar român în Dacia. Volumul de versuri Dealul Melcilor - Snail’s Hill (1998), editat în versiune română și engleză, e o surpriză prin vigoarea și delicatețea celor douăzeci și unu de poeme de dragoste, ce amintesc tonalitatea imnului, a ditirambului, modelul spre care se tinde fiind, probabil, Cântarea Cântărilor. În destinul
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
alb, București, 1982; Urmașii lui Euclid, București, 1986; Chemarea țărmului la Aquileia, Brașov, 1993; Tatăl și fiul, Chișinău, 1995; Dealul Melcilor- Snail’s Hill, ed. bilingva, tr. Corina Bugeanu, București, 1998; Povestiri de la Pontul Euxin, Brașov, 2002; Telescop pe Dealul Melcilor, Brașov, 2003. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii, pref. edit., Brașov, 1993 (în colaborare cu Arina Petrovici). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „O parte din continent”, GL, 1968, 40; Mircea Iorgulescu, „Denișa”, RL, 1970, 36; Voicu Bugariu, „Denișa”, AST, 1970, 9; Sorianu, Contrapunct
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
Brumaru, Sigiliul Romei eterne, AST, 1993, 4; Negoiță Irimie, Topologul văzut dintr-un zgârie-nori, TR, 1994, 7; Ștefan Cucu, „Chemarea țărmului la Aquileia”, TMS, 1994, 5; Doru Munteanu, Ulisse și iubirea că o boală, AST, 1995, 2-3; Victor Sterom, „Dealul Melcilor”, AST, 1999, 12; Vasile, Proza, 273-276; Vasile, Poezia, 274-276;. C.H.
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
momente importante din istoria culturii naționale și câteva personalități care i-au marcat devenirea: Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Constantin Brâncuși, George Enescu, Ștefan Lupașcu, Constantin Noica, între alții. Șase volume de versuri în limba română - Thanatos (1970), Dărâmat Ilion (1972), Melc sideral (1974), Memoria pădurii (1977), Millenarium (1980), Autobiografie (1985) - cuprind creația să lirica, certificându-i vocația poetica. Siguranță expresiei, autenticitatea și distanțarea față de clișee sunt remarcate de la primul volum, la apariția căruia s-a recunoscut în U. „o voce majoră
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
arte), Madrid, 1971; Dărâmat Ilion, Madrid, 1972; Genesi e vicende dello strutturalismo, Pisa, 1972; Mis ventanas abiertas, Madrid, 1972; Supervivencia de la literatura y del arte, Madrid, 1972; Breve teoría e historia de la cultura, Madrid, 1973; Cultură y vanguardia, Madrid, 1974; Melc sideral, Madrid, 1974; Idea del arte, Madrid, 1975; Saber y universidad, Madrid, 1975; Brâncuși y el arte del siglo, Madrid, 1976; ed. (Brâncuși și arta secolului), tr. Dorel Lucian Filipescu, București, 1985; Estructuras de la imaginación, Madrid, 1976; Memoria pădurii, Madrid
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
posibil să se precizeze, fără echivoc, ca orificiul este de natură antropica, fiind realizat prin mișcări de rotație cu un utilaj dintr-o rocă de tipul silexului sau jaspului. În stratul Gravetian ÎI a fost descoperit un colier de 12 melci perforați. Toate acestea se constituie în elemente suficient de revelatoare ale activităților simbolice sau metafizice că mărturie a imaginației creatoare a comunităților epigravetiene de la Poiana Cireșului. Capacitatea acestora de elaborare a unor sisteme de personalizare, materializate prin realizarea unor podoabe
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
Mărul îndrăgostit de vierme (1999) și Cavalerul Înzadar (2001), unde imaginea unei lumi confuze și adesea grotești se alcătuiește mai puțin încrâncenat, mai elegant. SCRIERI: Mă cheamă cuvintele, Ujgorod, 1979; Țărmul de echilibru, pref. George Meniuc, Chișinău, 1982; A fugit melcul de-acasă, Chișinău, 1984; Ora cinci fără doi fulgi, Chișinău, 1986; Mesaje la sfârșit de mileniu, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; În cămașă de cireașă, Chișinău, 1989; Arhivele Golgotei, Chișinău, 1990; Vacanța Ilenuței, Chișinău, 1990; Dincolo de ce văd ochii (în
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
trimit către o poetică a spațiului închis: „m-am născut dintr-un spin/ care n-a luminat în nici o rană”, „mă simt bine în colțuri/ acolo unde uiți mereu să ștergi praful”, „înlăuntru pândea cineva/ speriat de întâlnirea cu mine”, „melcul memoriei/ se gudură și scheaună în cochilie” sau „într-o brazdă aștept/ ghemuit într-un sîmbure”. Singurul martor exterior lucrurilor este Dumnezeu, un Dumnezeu tentat uneori să nu mai ia parte la joc: „S-au terminat vorbele./ S-a umplut
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
moira Lachesis. Dar n-a apucat să „rumege” în sinea sa aceste acumulări empirice. Până la akmé, Ulise s-a aflat „în-afara-sa” (ausser-sich, cum ar zice Heidegger); ajuns la vârsta maturității virile, Ulise se retrage în sine, așa cum se retrage un melc în cochilia sa; însă această „intrare în sine” (an-sich-sein) nu înseamnă izolare de lume - el rămâne în continuare „în lume” (innerweltlich, in-der-Welt-sein), la adăpostul casei sale. Această întoarcere acasă este o „venire-către-sine” (auf-sich-zukommen) cu lume cu tot - adică aducând în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
presupune lezarea capsulei osoase și leziuni secundare ale celulelor senzoriale sau ganglionale de la nivelul fibrelor nervoase ; tipul Sheibe - presupune atrofierea nicovalei sau lezarea elementelor senzoriale ale canalului cohlear, saculei și organului Corti ; tipul Mondini - determinat de leziunea ultimelor spirale ale melcului cu dilatarea canalului cohlear și a ganglionilor tipul de surditate moștenit genetic - ce se poate transmite de la unul sau de la ambii părinți. - deficiențe dobândite după criteriul clinic putem distinge deficiențe de auz tip transmisie și deficiențe de auz tip percepție
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Rezolvarea următoarelor operații 2+7=?; 9-5=?; 7×8=?; 16:2=? Criteriu de evaluare: Copilul rezolvă corect exercițiile propuse. • Comportamentul verbal (V) V.1. Achiziția de categorii verbale: utilizarea unor categorii și reguli gramaticale Consemn: Cine sunt prietenii tăi? Cum merge melcul? Cum merge bebelușul? (se pot solicita și alte sarcini de acest tip în locul celor sugerate) Criteriu de evaluare: Copilul răspunde la întrebări în propoziții folosind corect acordul subiectului cu predicatul și poziționează corect adverbele de mod. V.2. Limbaj: pronunție
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
noi, Târgu Jiu, 1991; 21 de grame de suflet, Pitești, 1996; Supliment de existență, îngr. și pref. Gheorghe Grigurcu, Târgu Jiu, 1997; Eseu despre glorie - Essai sur la gloire, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1998; Diavol cu coarne de melc, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Toma Grigorie, Fascinația gloriei, R, 1998, 7-8; Ion Tarbac, Al. Doru Șerban, Scriitori gorjeni, Târgu Jiu, 1998, 128-129; Vasile, Poezia, 222-224; Firan, Profiluri, II, 197-198. R.D.
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
iluștri confrați (Mihai Eminescu, Arthur Rimbaud) dovedește fie un teribilism juvenil, fie o îngrijorătoare megalomanie. Odată cu Lupoaica albă (1976), „Cavalerul Blândei Figuri” își creează „o mică mitologie proprie, în care ironia își desface din candoare simbolurile: șarpele, floarea, pasărea (păunul), melcul, lira, poetul călăreț” (I. Negoițescu). În pofida unei înrudiri cu lirica fantezismului modern românesc, de la Emil Botta la Emil Brumaru, versurile din Jurământ pe apa vie (1977), În hainele scumpe-ale mierlei (1982), Puterea lunii (1985), Viața și vremea (1987), Cartea de
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
caută apropierea în spirit. SCRIERI: Saint-John Perșe ou La Découverte de l’être, Paris, 1980; Căderea zilei, București, 1985; Aici, nicăieri, București, 1987. Traduceri: Ion Vinea, Ora fântânilor-L’Heure des fontaines, ed. bilingva, București, 1982; Emil Botta, Cavalerul cu melc de aur-Le Chevalier à l’escargot d’or, ed. bilingva, pref. trad., București, 1985; Jeunes poètes roumains, București, 1985; N. Iorga, La Vie de l’histoire et l’histoire d’une vie, București, 1989; Bernard-Henri Lévy, Aventurile libertății. O
NASTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288356_a_289685]
-
a lucrurilor va deveni emblema poeziei lui O., captată în arhetipul „roții întoarse a lumii”, care tutelează un bogat izomorfism al năzuitei palingeneze: orbita ciclopului, care își visează perechea, „galopul” aștrilor în sferele galactice, hora, cercurile, cupele reversibile ale clepsidrei, melcul, șarpele încolăcit în urme uscate, dar visând „cum înconjoară grădini”. Cu un instrumentar expresiv și formal larg uzitat în deceniul al șaptelea, volumul Roata e consemnabil prin tipul insolit de atitudine lirică a unui eu-exponent anonim, situat în orbita mitului
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]