1,294 matches
-
Revolta unui cimitir, Elefanții roșii), Silvia Cinca (fragment din romanul Homo Spiritus), Dan Costescu (Noaptea cea mai lungă, Unde ești, Mirela?), Paul Goma (Culoarea curcubeului), Pavel Chihaia (Cearta sufletului cu trupul, fragment de roman), Dan Platon, Paul G. Teodorescu ș.a.; memorialistică semnează Ion Ioanid (Închisoarea noastră cea de toate zilele) și Jacques Vergotti (Amintirile unui român-american). Apar numeroase interviuri, mai ales după 1989, cu Dan Cernovodeanu, Vladimir Tismăneanu, George Astaloș, Dan Petrescu, Octavian Paler, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Adrian Marino, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
găzduiește și literatura, sub semnul eclectic al modernismului epocii. La rubrică „Literatura”, se tipăresc o nuvelă de Cezar Petrescu (Doamna la telefon), un fragment din românul Lunatecii de Ion Vinea, proza de Victor Eftimiu, Ilie Păunescu, Radu Matei, Neagu Rădulescu, memorialistica semnată de I. Al. Valjan. Însemnări de călătorie sunt prezente aici sub semnăturile lui Victor Eftimiu și Paul Lahovary. Lucia Demetrius scrie despre E.A. Poe și oferă două „nuvele inedite” (Amalia, Călătorii adormiți). În primul număr din 1943, I. Valjan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286585_a_287914]
-
de avarie) pentru aproape o jumătate de secol. Din acest motiv, modelul carceral al comunismului românesc instituit ca "dogma centrală" a memoriei oficiale trebuie relativizat, lărgit și îmbogățit prin includerea aspectelor mai puțin sumbre și sinistre ale aceluiași sistem social. Memorialistica detențională prezintă, neîndoielnic, ipostaza cea mai grozavă a fostului regim. Însă aceasta nu epuizează totalitatea trăirilor sub și în comunism. O fenomenologie retrospectivă a comunismului trebuie să se deschidă înspre a include amintirile personale ale celor care l-au trăit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poet de viața de grup, mai ales de cârciumile prin care umbla. Drept este că nimeni nu vorbește de stări de euforie, etc.; dimpotrivă, toți atrag atenția asupra cumpătării poetului dar prezența lui în grupuri diferite este o constantă a memorialisticii acestor luni (ani). La 2 aprilie acest proiect de lege va fi aprobat în Adunarea Deputaților (și Eminescu va pleca la București peste câteva zile) fiind, însă, înaintat spre dezbatere la Senat. Acest capitol din viața lui Eminescu a mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tema, să alcătuim bibliografia inițială și să fixăm un titlu, fie și provizoriu. În urmă cu mai mulți ani, recenzând o antologie de proză scurtă despre Războiul de Independență din 1877, mi-a venit ideea să scriu un studiu despre memorialistica războiului de reîntregire din 1916-1918. După finalizarea studiului, mi-am dat seama că aș putea extinde cercetarea la memorialistica războaielor balcanice, apoi la cea a celor două războaie mondiale. Așa s-a născut lucrarea mea Memorialistica de război În literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
recenzând o antologie de proză scurtă despre Războiul de Independență din 1877, mi-a venit ideea să scriu un studiu despre memorialistica războiului de reîntregire din 1916-1918. După finalizarea studiului, mi-am dat seama că aș putea extinde cercetarea la memorialistica războaielor balcanice, apoi la cea a celor două războaie mondiale. Așa s-a născut lucrarea mea Memorialistica de război În literatura română. Și exemplele ar putea continua. Finalizarea cercetării Aceasta trebuie să ne conducă fie la realizarea unui nou produs
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
scriu un studiu despre memorialistica războiului de reîntregire din 1916-1918. După finalizarea studiului, mi-am dat seama că aș putea extinde cercetarea la memorialistica războaielor balcanice, apoi la cea a celor două războaie mondiale. Așa s-a născut lucrarea mea Memorialistica de război În literatura română. Și exemplele ar putea continua. Finalizarea cercetării Aceasta trebuie să ne conducă fie la realizarea unui nou produs, fie la redactarea unui nou studiu, dacă e vorba despre științele socioumane. În această fază, cercetătorul trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucrarea a fost reeditată cu un titlu mult mai adecvat conținutului: Introducere În sistemul mass-media (1999); - să includă un cuvânt-cheie, pentru ca pe baza acestuia titlul să poată fi corect prelucrat În diverse baze de date. În 1999, am publicat studiul Memorialistica de război În literatura română. Cuvântul-cheie este aici memorialistică, cu ajutorul căruia acest studiu ar putea intra Într-o bază de date privind istoria memorialisticii românești; - să precizeze - eventual, printr-un subtitlu - limitele (În timp și spațiu) ale cercetării, publicul-țintă etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
titlul să poată fi corect prelucrat În diverse baze de date. În 1999, am publicat studiul Memorialistica de război În literatura română. Cuvântul-cheie este aici memorialistică, cu ajutorul căruia acest studiu ar putea intra Într-o bază de date privind istoria memorialisticii românești; - să precizeze - eventual, printr-un subtitlu - limitele (În timp și spațiu) ale cercetării, publicul-țintă etc. Istoria presei românești din Transilvania, de Mircea Popa și Valentin Tașcu, poartă subtitlul „de la Începuturi până În 1918”. În 1982, Iorgu Iordan a publicat un
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
alegerii temei respective, care poate fi extrem de diversă. Lucrarea de față a luat ființă, așa cum am arătat În prefață, din rațiuni didactice: nevoia de a-i obișnui pe studenți cu rigorile textului științific. Alegându-și pentru lucrarea de licență tema Memorialistica oamenilor politici, o studentă și-a motivat alegerea prin faptul că părinții ei sunt profesori de istorie, iar ea a crescut cu un mare interes pentru cartea de istorie În general. A adăugat și faptul că nimeni nu a tratat
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cunoscuta Gramatică normativă soției: „În amintirea soției mele, MARIANA GRUIȚĂ (născută VASU), lector universitar, doctor În filologie (1948-1987)”. Mircea Muthu a dat volumului Literatura română și sud-estul european următoarea dedicație: „Părinților mei, alunecați În uitare”. Eu mi-am dedicat cartea Memorialistica de război În literatura română unui destinatar necunoscut: „Eroilor știuți și neștiuți, care au murit pe câmpurile de bătaie”. Dar nu numai cărțile au astfel de dedicații, ci și poeziile. În orice caz, s-ar putea scrie un studiu de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu 1. Alte lucrări notează capitolele tot cu cifre arabe, numărul respectiv repetându-se la toate subdiviziunile. URMEAZĂ IMAGINEA CU TEXTUL DE LINGVISTICĂ (P. 56, ÎN ȘPALT)!!! DE INTRODUS ȘI LEGENDA!!! Să presupunem că avem de Întocmit o lucrare despre memorialistica oamenilor politici. La capitolul VII vorbim despre memorialistica oamenilor politici postdecembriști. Numărul 1 va marca pasajul (subcapitolul) despre memoriile lui Petre Roman, 2 despre cele semnate de Emil Constantinescu, 3 despre amintirile lui Ion Diaconescu etc. Subcapitolele fiecărui capitol vor
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cifre arabe, numărul respectiv repetându-se la toate subdiviziunile. URMEAZĂ IMAGINEA CU TEXTUL DE LINGVISTICĂ (P. 56, ÎN ȘPALT)!!! DE INTRODUS ȘI LEGENDA!!! Să presupunem că avem de Întocmit o lucrare despre memorialistica oamenilor politici. La capitolul VII vorbim despre memorialistica oamenilor politici postdecembriști. Numărul 1 va marca pasajul (subcapitolul) despre memoriile lui Petre Roman, 2 despre cele semnate de Emil Constantinescu, 3 despre amintirile lui Ion Diaconescu etc. Subcapitolele fiecărui capitol vor purta mărcile respective: 1.1, 1.2, 1
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
puțin nu știm noi în acest moment că ar fi făcut-o!). Am ales să prezentăm patru personaje, semnificative, spunem noi, pentru istoria destinelor mărunte. Pe doi dintre ei i-am regăsit consemnați în documentele administrative, în presa ori în memorialistica primei părți a veacului al XX-lea, i-am numit aici pe Victor Eminescu, nepotul marelui poet, feciorul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
asupra cărora ne-am oprit ne-au dezvăluit frământările și preocupările unor oameni obișnuiți: este vorba de patru personaje, semnificative, spunem noi, pentru istoria destinelor mărunte. Despre doi dintre ei am gasit informații în documentele administrative, în presa ori în memorialistica primei părți a veacului al XX-lea. Este vorba de Victor Eminescu, nepotul marelui poet, fiul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, trimis de mama sa la Bruxelles pentru a se pregăti cu un profesor de acolo
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
XXX (1849), Administration Centrale de la Pasincrisie, Bruxelles, 1860. Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România, în "Monitorul Oficial", nr. 176, 12 / 24 august 1866. 2.2. Memorialistica Eminescu, Gheorghe, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995. 2.3. Presă Becescu, Florian I., Pseudo-Civilizației, în "Cronică", IV, 799, 9 februarie 1904, p. 2. Becescu, Florian I., Scrisóre din Bruxelles. Universitatea liberă, în "Cronică", IV
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din parfumul timpurilor, ci și multe surprize, delectându-ne cu stilul ei alert, stăruitor uneori, cu reluări și memorări. Deși cu multe capitole, cu trimiteri către oameni și zone de interes, cartea este un mozaic care încântă, place, educă, face memorialistică cultă, la obiect, cum numai maestrul C.D. Zeletin încearcă și reușește de fiecare dată. ☼ Reviste apărute la Bârlad 244 Academia Bârlădeană Academia Bârlădeană, revistă trimestrială de cu ltură este editată de Societatea culturală „Academia Bârlădeană”, începând cu 1 martie 1994
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
provine nu neapărat din povestea de tip bildungsroman, deși autoarea dovedește talent de povestitor, ci din recompunerea „impresionistă” a unei atmosfere: broderiile sale narative prind în ochiurile lor tocmai inefabilul unui timp pierdut, cu care autoarea pare să se identifice. Memorialistica din Evocări de călătorie (1970) și cea cuprinsă în volumul Din petece colorate (1977), inferioară valoric, are aceleași trăsături ca proza autobiografică, alternând notația realistă, minuțioasă și picturală, cu lirismul evocator. SCRIERI: Poezii, pref. Perpessicius, cu un portret de G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
chiar cu unele inflexiuni literare. De altfel, a și tradus o piesă, Pui de dragoste de Arthur Schnitzler (în 1907), iar în creionarea unor profile de oameni politici ai vremii (precum al lui N. Titulescu) a strecurat pagini de savuroasă memorialistică. Nu s-a arătat niciodată un gazetar grăbit în concluzii, mai ales când s-a referit la operele literare. T. Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea i-au fost mentori recunoscuți, fără ca el să se situeze cu totul de partea unuia dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
buni se agravează și această ultimă lucrare rămâne neterminată și needitată. R. se stinge din viață într-un sanatoriu din București. Literatura lui R. se așază firesc în continuarea activității de cercetător. Colaborează cu studii, fragmente de roman, povestiri și memorialistică la „Revista nouă”, „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Analele Academiei Române”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea”, „Adevărul literar” ș.a. Romanul „de capă și spadă” Cu paloșul (1905), apărut inițial în foileton în ziarul „Epoca” (1904-1905), este o narațiune nutrită de laborioase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
1912), din care publicase fragmente în „Viața românească” (1906), R. își află materia epică în poveștile auzite, în copilărie, de la țărani, de la robii țigani din Căiuți, de la părinți, de unde caracterul neunitar al acestui așa-zis roman, care combină anecdotica și memorialistica, pasiunea de etnograf și darul natural de povestitor, fără a lipsi intenția critică, difuză aici, din primele sale studii. Apropiat de critică de Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon, romanul suferă o mutație importantă în privința structurii: atenția naratorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
din Povești moldovenești, „decameron moldav”, cum li s-a spus, renunță și la spectaculos, adăugând în prim-plan pitorescul și melodramaticul, adesea povestea cu aer anecdotic. Interesul se deplasează spre farmecul stilistic, marcând trecerea spre alt registru literar, acela al memorialisticii din Amintiri, volumul I: Ce-am auzit de la alții (1922), Amintiri din copilărie (1925), Amintiri din prima tinerețe (1927), pagini socotite partea cea mai valoroasă a literaturii lui R. Cu toate că negase, cu argumente istorice, legitimitatea clasei căreia îi aparținea, el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
care destrămarea unei lumi și reașezarea într-o nouă ordine socială nu aduc nimănui fericire. Nu întâmplător ultima secvență, venind după Ieșul decadenții, se deschide cu întrebarea Cine sunt ciocoii?. Dincolo de valoarea monografică, aceste scrieri rămân un reper important al memorialisticii românești și momentul de vârf al creației lui R. SCRIERI: Cu paloșul, București, 1905; ed. 2, I-III, Iași, 1924; ed. îngr. Gheorghe Drăgan, Iași, 1972; Păcatele sulgerului, București, 1912; Povești moldovenești, Iași, 1920; Alte povești moldovenești, Iași, 1921; Amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
de speranță, la sursele primare ale literaturii: acolo unde ea reprezintă experiența directă, nemijlocită, a unui individ. Desigur, e ceva religios În această revenire nepremeditată la origini. Și poate nu Întâmplător Sfântul Augustin e unul dintre primii autori de literatură „memorialistică” - dacă suntem dispuși, firește, să acordăm termenului și o accepțiune spirituală. Dar ce altceva decât o aventură spirituală sunt cele trei mii de zile În Închisorile comuniste ale Lenei Constante? Ce altceva rememorarea lui Ion Ioanid, În clipele când ființa
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
spații, „înviații”, dar și „nemuritorii” nu au identitate, nume, obârșii, pentru că au murit o dată și, înviind, și-au pierdut identitatea primă. Înstrăinarea de tot îi transformă în veșnici peregrini. Rotonda plopilor aprinși (1983), una dintre cele mai frumoase cărți de memorialistică din literatura română, cuprinde o galerie de opt portrete (începând cu Tudor Arghezi, mentor literar și prieten, apoi Gala Galaction, Anton Holban, Victor Papilian, Lucian Blaga, Ion Luca, Marin Preda și V. Voiculescu, maestru spiritual) ce străjuiesc singuraticul „luminiș” sufletesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]