5,977 matches
-
vor fi fără nici un folos pentru ei și progenitura lor. Într-un cuvânt, profesorul de G. Călinescu beton armat se trata mai puțin ca individ, cât ca un inel din stirpea Pomponeștilor. Mândria de corp începea să învingă orgoliul individual. Memoriul fu legat și sigilat. Întâlnind pe Hagienuș pe bulevard, Pomponescu îi spuse următoarele, fără nici un motiv aparent, desigur sub impresia preocupărilor lui recente: . - Îți dau toată dreptatea că ții la copiii dumitale - bunisau răi, nu importă. Regret că împrejurările m-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iritantă, părea totuși de bună-credință, și Gonzalv îl însoți în persoană la minister, la secretarul general, când geograful solicită înființarea cât mai grabnică a unei conferințe pe lângă catedra sa, luîndu-se ca argument vechea decizie a consiliului, sprijinită acum printr-un memoriu întocmit de titularul însuși. Înfăptuirea unui sfert din visul lui Gonzalv părea iminentă, întrucît, apropiindu-se primăvara, înscrierea în noul buget a postului era posibilă. Cu astfel de îndoieli și bucurii trăia Gonzalv într-un cămin sumbru, căci nu s-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
continuă o existență tihnită de interior vreo trei- patru zile, fără a se mai interesa de Conțescu. Era absolut convins că acesta va muri și deschidea mereu Universul, mirat că nu vede anunțul mortuar și articolul necrologic. Își redactă un memoriu sumar și un brouillon pentru o eventuală cerere de suplinire a catedrei. Decizia lui era, spre a se evita orice mizerii, să ceară scoaterea la concurs a catedrei. Peste câteva zile trecu pe la Gaittany, unde erau întruniți toți membrii grupului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
răzbit de oboseală, clătinîndu-se pe scaun de somn. Deodată servieta îi alunecă pocnind pe parchet și-și revărsă conținutul de broșuri. Speriat, Gonzalv se ridică în picioare, apoi își culese hârtiile de pe jos, pe care se citea deslușit: Gonzalv Ionescu, "Memoriu de lucrări însoțit de curriculum vitae". - Ești foarte obosit, domnule Gonzalv Ionescu, ar fi binesă mergi să te odihnești, zise Erminia cu o învederată expresie de milă, în care nu intra nici o nuanță erotică. Conțescu aprobă și el din cap
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
psihologice, romancierul recurge la formula senzațională, utilizată de cei mai severi analiști, ca de exemplu Dostoievski, sau la epicul de fasciculă (gen Eugène Sue, dar și Stendhal). Cele mai variate mijloace de expunere (narațiunea propriu-zisă, descripția, portretul, reportajul de anchetă, memoriul, jurnalul intim, confesiunea, până și fișa grafologică sau horoscopul) sunt utilizate, autorul excelând în portretul caracterologic, uneori abia inserat în acțiune, ca în cazul eroilor Saferian Manigomian, Dan Bogdan, Hergot, Oprescu. Dar oricât de puțin e ținut în scenă, eroul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bulgarilor o proclamațiune făcută în vedere de a-i aduce la supunere. Tot Corespondența orientală spune următoarele în privirea atitudinei guvernului turcesc față cu memorandul puterilor de nord: Și în acest punt atitudinea guvernului a fost din cele mai hotărâte. Memoriul Gorciakoff, care e deja cunoscut la Poartă, cu toate că n-a fost încă prezentat într-un mod oficial, a fost mai Întâi esaminat de către cei trei bărbați de stat, cei mai eminenți din consiliul de miniștri: Mehemet-Rudși Pașa, Hussein-Avni Pașa și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În acest triumvirat, marele vizir, cu marea sa esperiință și maturitatea 'i de spirit, reprezintă elementul cugetător și prudența, celalți doi, mai tineri și cunoscuți pentru caracterele lor hotărâte, reprezintă elementul de energie în esecutare. După o esaminare aprofundată a memoriului, acești trei oameni de stat au rămas de acord asupra acestui punt că, el trebuia respins pur și simplu. Deciziunea lor prezentată tuturor miniștrilor a primit aderarea lor, și la 23 mai sara Rașid Pașa a primit ordinul de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se înțelege în politica lor față cu Turcia, ori de câte ori această politică, ieșind din teoria consilielor, se încearcă a trece în acțiune sau la o măsură coercitivă oarecare. Rezerva păstrată de Anglia și refuzul său de a se asocia la propunerile memoriului nu putea decât să întărească pe Poartă în acest mod de a vedea. Și dacă e adevărat, cum se asigură, că, Francia și Italia, contrariu noutăților telegrafice, n-au dat încă adeziunea lor, este vădit că Poarta s-ar afla
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dezmințiri a căror izvor poate să fie Bucureștiul. Acestea se mărginesc a spune că comunicările făcute Porții în mod confidențial din partea agentului românesc nu au deloc cuprinsul care li se substituie; că aceste propuneri n-au fost făcute nici prin memoriu nici prin memorand, că nu privesc ștergerea tributului, ci cer numai stabilirea unui modus vivendi mai convenabil între imperiu și România și o mai exactă definiție a condițiilor de reciprocitate între aceste două state. Limbagiul cel lunecos al diplomației, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vestea că muntenegrenii ar fi împresurat orașul Mostar. [11 iulie 1876] ROMÎNIA ȘI CESTIUNEA ORIENTALĂ ["O TELEGRAMĂ... O telegramă din "Neue Fr. Presse" vestește ca sigur că ministrul de esterne al României au prezentat - deși nu în mod oficial - un memoriu la Constantinopole, prin care se cer concesii însemnate, iar în caz de a nu se acorda acestea, România amenință asemenea de a intra în acțiune. Ziarele oficioase germane, cu abstracția lor fină, au găsit și deosebirea între memoriu și memorand
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oficial - un memoriu la Constantinopole, prin care se cer concesii însemnate, iar în caz de a nu se acorda acestea, România amenință asemenea de a intra în acțiune. Ziarele oficioase germane, cu abstracția lor fină, au găsit și deosebirea între memoriu și memorand. La cel din urmă se cere un răspuns, e un act diplomatic, cel dentîi e mai mult de valoare academică. Se zice aseminea că, după inițiativa Austro-Ungariei, puterile considerând memoriul ca un întreg asupra căruia nu se poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
abstracția lor fină, au găsit și deosebirea între memoriu și memorand. La cel din urmă se cere un răspuns, e un act diplomatic, cel dentîi e mai mult de valoare academică. Se zice aseminea că, după inițiativa Austro-Ungariei, puterile considerând memoriul ca un întreg asupra căruia nu se poate dizbate în parte, l-au respins. [14 iulie 1876] {EminescuOpIX 153} DE PE CÎMPUL DE REZBEL ["TELEGRAME MULTE... Telegrame multe și contrazicătoare vestesc lupte continue, dar tot la puncte cunoscute: lângă Vidin, la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să se tipărească în atâtea exemplare câți asistenți sunt în consiliu. Principiul fundamental al acestui proiect - care altfel nu e o constituție în sensul larg al cuvântului - este înlăturarea absolutismului. După o telegramă recentă a agenției Havas-Reuter, pretențiile conținute în memoriul României sunt următoarele: 1) Recunoașterea oficială a numelui "Romînia", 2) Recunoașterea rangului diplomatic al agentului său din Constantinopole, 3) Dreptul de a bate monete cu efigia Domnului, 4) Dreptul de-a acorda decorații și de-a încheia convenții comerciale etc.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ambasadorul din Londra, d. Șuvalof, de a face propuneri cari să dovedească că Rusia nu dorește decât restabilirea liniștei și ameliorarea poziției creștinilor din Orient. Se zice că propunerile făcute au cam următorul cuprins. Pentru a realiza reformele propuse prin memoriul contelui Andrassy, să i se deie Porții concursul Europei și anume în provinții cu populație mixtă să se trimeată comisii mixte, compuse din reprezentanți ai Porții și împuterniciți ai statelor europene. Dacă Anglia se învoiește cu această propunere, atuncea puterile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și Înalta Poartă și spre contenirea ostilităților. Se 'nțelege că reprezentanții puterilor s-au grăbit de-a înștiința pe cale telegrafică guvernele lor respective și de a li face propunerile ce li s-au părut convenabile. Consulii să fi dorit un memoriu înscris, în care să li se ceară anume intervențiunea. Cu această dorință s-a conformat d. Ristici. Pașii puterilor în sensul pacificării se vor face în comun. Poarta va fi întrebată dacă și sub ce condiții voiește pacea, iar condițiile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pare a se apropia de capăt, credem că nu e în totul fără interes ca cetitorul să cunoască atitudinea pe care, e drept că foarte în treacăt, o luase și statul nostru în fața evenimentelor. Prin urmare publicăm mai la vale memoriul d-lui Cogălniceanu. [27 august 1876] AUSTRO-UNGARIA [" DIN SIBIU SE VESTEȘTE... Din Sibiu se vestește sub data de 6 septembrie că împăratul va sosi acolo spre a asista la manevrele trupelor în număr de 12. 000 oameni, concentrați între Grossau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de congediare ministrul turcesc de externe i-a mulțămit pentru ținuta binevoitoare a României în rezbelul turco - sârb și cu această ocazie au întrebuințat pentru întîia dată cuvântul "Romînia" în locul îndatinatei espresii Principatele Unite. Deci cel întîi punct din cunoscutul memoriu a d-lui Cogălniceanu se poate privi ca primit și se speră că și celelalte se vor împlini pe aceeași cale a înțelegerii amicale, afară poate de cererile în privirea Deltei Dunărene. [26 septembrie 1876] ["DACĂ PREȚUL CONVENȚIEI COMERCIALE... Dacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi cârciumari la țară. Cu drept cuvânt. Ce garanții poate da o venitură, un nimene, un sudit chezaro-crăiesc că băuturile nu vor fi falșificate, cum și sunt, deci stricăcioase sănătății. Deja deputații țărani din adunarea adhoc s-au plâns prin memoriul lor că acești oameni li otrăvesc băuturile, prefăcând zilele de odihnă legiuită în zilele de omorâre lentă și sigură. Astăzi, când un prefect oprește de la acest trafic pe un evreu, Pesther-Lloyd, organ redactat de evrei și după el Journal des
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sirop. Și bine face! Pentru că excesul alcoolic duce personajele lui Caragiale la rău: domnul din Petițiune, care bea apă multă după o noapte de chef, cere pensie pentru mătușa unui amic aiurea, la Regia Monopolurilor, Costică Panaite ajunge cu un memoriu al viticultorilor după închiderea sesiunii parlamentare, iar Cetățeanul Turmentat și anonim e alungat de la întrunirea electorală. El a amestecat berea și vinul oferite de Cațavencu. Un recrut inadaptabil din A. Bacalbașa bea consecutiv două litre de rom și apoi se
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
De la Tutova (nu și De pe Tutova), Sorin, Moș Roată -Adolf Axelrad, în 1907 institutor și ziarist la București. Mai semnau dr.Billitz, V. Crăescu, dr. Albert Flachs, Grigore Stamatescu, St. Neagoe și T. Riga. În Paloda a publicat institutorul un Memoriu referitor la zidirea în Bârlad în 1842 a primului local de școală publică unde arăta că inițiativa fusese luată încă din 1833. Despre Toader Riga, după tată macedonean, Gr. Crețu arată că s-a născut la 1853 în Nărtești, județul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
umor de ași transcrie propria viață. De a și-o transcrie cu o Încăpățânată migală, cu un respect aproape mistic față de propria biografie. Genul autobiografic a debutat fără pretenția literarității. Fără orgoliul de a fi mai mult decât era. Agendă, memoriu, carnet, jurnal - primele scrieri (auto)biografice - se aflau mai aproape de contabilitate decât de literatură. La unii autori, În chip premeditat, ele continuă să rămână ceea ce fuseseră inițial: o variantă a zânei celei frumoase persecutată de surorile mai mari. Doar veacul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
anglo-americano-turce în cadrul unor eventuale operațiuni în Balcani în primăvara anului 1944”. La întrebarea americanului, transmisă imediat D-lui Cretzianu la București, acesta, după ce a luat contact cu Mareșalul Antonescu și D-l Maniu, s-a întors la Ankara cu un memoriu al Mareșalului Antonescu și care reprezenta - după cele ce declara D-l Cretzianu - și punctul de vedere al D-lui Maniu. Copia memoriului se anexează. Memoriul, tradus în franțuzește, a fost înmânat, din ordinul D-lui Cretzianu, în luna februarie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a luat contact cu Mareșalul Antonescu și D-l Maniu, s-a întors la Ankara cu un memoriu al Mareșalului Antonescu și care reprezenta - după cele ce declara D-l Cretzianu - și punctul de vedere al D-lui Maniu. Copia memoriului se anexează. Memoriul, tradus în franțuzește, a fost înmânat, din ordinul D-lui Cretzianu, în luna februarie 1944, Generalilor Arnold (englez) și Tindal (american). Puțin timp după aceea, Guvernul român, de acord cu opoziția (D-l Maniu), a trimis la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu Mareșalul Antonescu și D-l Maniu, s-a întors la Ankara cu un memoriu al Mareșalului Antonescu și care reprezenta - după cele ce declara D-l Cretzianu - și punctul de vedere al D-lui Maniu. Copia memoriului se anexează. Memoriul, tradus în franțuzește, a fost înmânat, din ordinul D-lui Cretzianu, în luna februarie 1944, Generalilor Arnold (englez) și Tindal (american). Puțin timp după aceea, Guvernul român, de acord cu opoziția (D-l Maniu), a trimis la Cairo pe D
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
timp după aceea, Guvernul român, de acord cu opoziția (D-l Maniu), a trimis la Cairo pe D-l Știrbey pentru a discuta - înainte de a trimite experți militari - bazele politice ale unui acord de colaborare cu Anglo - Americanii. 4) La memoriul Mareșalului Antonescu, Generalul Wilson a cerut, prin 2-3 mesaje, ca România să întoarcă imediat armele contra Germaniei. Cererii Generalului Wilson nu i s-a dat curs de Guvernul român. Lucrurile ajunseseră, deci, la un punct mort, căci s-a hotărât
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]