1,658 matches
-
Dionysos de lucruri cîtă vreme sînt În jurul nostru neatinse Încă de remușcarea paradisului pierdut. Ar trebui să vorbesc acum despre munți, să Închid ochii În fața mării. Aș putea evoca aici o grădină sălbăticită de țipetele cocoșilor În amiază și de merii care au crescut Între timp torențial asfixiind iarba caldă și plină de soare... o curte unde un măr bătrîn cu fructe sticloase și acrișoare a rămas martor fidel al timpului cînd am făcut și eu parte dintre zeii ce se
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
data =”27 decembrie 1982”> Mult stimate domnule Călin, Prin „Moș Crăciun”, acum „Gerilă”, vă transmit, domniei voastre și celor dragi, călduroase urări de sănătate, fericire și roade bogate în muncă cu ocazia Noului An 1983. „Să trăiți, Să înfloriți Ca merii, Ca perii... La anul și la mulți ani!” Nicolae Gr. Stețcu </citation> (32) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”19 mai 1983”> Mult stimate domnule C. Călin, Domniei voastre și celor dragi, călduroase urări de sănătate și viață
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Mă bucur că, în sfîrșit, corespondența E.I.Vaian −Mușoiu va apărea în paginile revistei Ateneu. Totuși, vreau să văd cu ochii mei, cum spune românul, acest lucru. Eu nu prea mă simt bine cu sănătatea. „Să trăiți, Să înfloriți Ca merii, Ca perii... La anul și la mulți ani!” Nicolae Gr. Stețcu Pentru articol nu vreau nici un drept de autor. </citation> (34) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”4 martie 1984”> Mult stimate domnule Călin, Vă mulțumesc din tot
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
scutescu numai acei ce sunt funcționari ai Statului”. Iată și numele celor chemați la oaste pentru a instrui leatul: „Steria Atanasie, Giurcăneanu Ion, Nică Gheorghiu, Enachi V. Enăchescu, Ion Cosivan, Alixandru Frunzescu, Costache Vasiliu, Baican Ilie, Drosu Ion (toți caporali). Meri Acri Vasile, Munteanu Gheorghe, Camariu Anton, Ianuși Ștefan, Frențescu Dumitru, Gheorghe Mihalachi, Patrași Ioje, Bostan Ștefan, Antonică Dumitru, Biru Cosma și Haidan Gheorghe (toți soldați), Ralea Radu (sublocotenent), Ștefănescu Sterian (sergent major), Timofti Enache, Ionescu Gheorghe (sergenți) și Gheran Bulgarschi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
abordând elemente ale mitologiei populare pe care le-a tradus în compoziții, în care subiectul narativ este dominat de rigorile unei elaborate construcții cromatice bine elaborate: Născut pe strada Nicoriță, Momente de extaz, la Ciric, Eminescu într-o livadă de meri la Țicău, Eva, mireasa lui Massai, Hareta. Dintre expozițiile personale cele mai importante au fost acelea organizate la sala Kalinderu, București în 1969, sala Apollo, București în 1970, Galeriile de Artă „Cupola”, Iași în 1973, 1980, 1983, 1987, 1989, 1994
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
puține ori, la răsăritul soarelui, e o plăcere supremă să savurezi mirosul florilor ce-și arată frumusețea și gingășia lujerilor prin care se ridică spre soare. Cât de îmbătător și suav este mirosul multiplu al florilor de cireși, pruni, vișini, meri ori peri mai ales când toți înfloresc cam în aceeași perioadă de timp. Dar mirosul florilor viței de vie, combinat cu acel al crinilor și al Mâinii Maicii Domnului. E un adevărat deliciu olfactiv savoarea combinată a atâtor parfumuri pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
aruncând ba cu un baros, ba cu o bară de metal de la unul la altul. E o veselie... Și vântul suflă și parcă râde și el. Mai vine o coloană pierdută printre tufișurile dinspre pădurea de vis-a-vis de livada de meri. Acum s-au sprijinit de foișor și luminați de soare par o adunare de oameni înțelepți care se întreabă cum s-ar putea rezolva problema țânțarilor ce-ar putea deranja liniștea distinșilor și înalților oaspeți. Și măgarul Ionel, de origine
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Îndemnul de a explora vasta Întindere mlăștinoasă de dincolo de râul Oredej. După ce am mers de-a lungul râului vreo patru-cinci kilometri, am găsit o punte șubredă de trecut cu pasul. În timp ce treceam râul, am zărit În stânga mea colibele unui cătun, meri, trunchiuri roșietice de pin Înșiruite pe un mal Înverzit și petele strălucitoare lăsate pe iarbă de Îmbrăcămintea Împrăștiată acolo de niște țărăncuțe, care stăteau goale-pușcă În apa mică, hârjonindu-se și țipând, ignorându-mă cu totul, de parcă aș fi fost
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
reuși vreodată să mai fie împreună ? Speranță sfâșietoare, dar speranță ; „Ceux qui s’aiment et qui sont séparés peuvent vivre dans la douleur, mais ce n’est pas le désespoir ; ils savent que l’amour existe”, scrie Albert Camus (La mer au plus près, în L’été). În piesele acestea e vorba de dragoste împărtășită și definitivă, care umple o viață, o transfigurează și-i dă valoare absolută, transcendentă. Nu sunt comedii sentimentale, nici „drame de amor”, cu atât mai puțin
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meri), uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satului). Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se opereze, deși aproape toți prietenii s-au arătat sceptici în privința asta. Soția lui, Lena, e calmă și parcă a primit o nouă forță pentru ceva care se poate întâmpla în viitor. Deși suntem în luna mai, a nins după merii în floare. Dar se pare că nu e nici un pericol pentru pomi - aici, totul este altfel. Se supraviețuiește, și frigul, zăpada și gheața au un caracter mai puțin năprasnic. Am văzut la televiziune un film fermecător cu scriitoarea britanică de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să-l ajut la efectuarea statelor, la diverse lucrări de cancelarie și nu în ultimul rând mă ținea la răscrucea întâlnirii cu revizorul Moldoveanu, cum s-a și întâmplat. Zice revizorul: "No bine, văd că ai scris bun, vrei să meri cu mine să scriem într-un condei?" și-am mers. Avea un suflet minunat dincolo de nervi și tracasări. La 1 octombrie s-a eliberat un post la Spasca, o comună din partea de est a județului, spre hotarul cu județul Cetatea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mai știe cum. Drumul a durat patru zile. Tovarăși de drum, gazde de treabă, moldoveni sau ucrainieni. și iată-mă la revizorul Ion Moldovanu din păcate proaspăt înlocuit cu un favorit al senatorului țărănist Zibștein, unul Draganov. Vorba lui Moldoveanu "meri unde te-o îndrepta Dumnezeu". Iar în loc de îndreptare m-am pomenit, după zile de foame și frig, bolnav rău. M-am dus la spitalul din Tighina, m-a consultat doctorul Ceapă, un om de lipit la rană care, alături de medicație
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
inginerului N.Constantinescu. I-am spus că locuitorii sunt de-ai lui, bulgari de obârșie de la Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât cu colegii. Iar asta pentru că, fiind izolați și la distanță unii de alții, ne întâlneam foarte rar. și iar mintea pe moațe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o bucată de mămăligă. Țăranii erau la câmp toată ziua, de aceea satul părea părăsit. În spatele caselor, într-o parte era pășunea inundabilă în verile ploioase, iar pe cealaltă 166 parte era un deal acoperit cu o livadă bătrână de meri și de pruni, unde pășteau vacile satului. Într-una din zile, la trecerea prin sat m-am oprit să privesc livada. În dreptul unei gospodării, sus pe deal, câțiva oameni săpau de zor. Deoarece nu urcasem niciodată în livadă, m-am
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
te arestează, că fata ta nu poate să urmeze o facultate? La care Gheorghiță Cozaru i-a spus că mai bine dă pământul statului și să-i lase grădina din sat unde a plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
te arestează, că fata ta nu poate să urmeze o facultate? La care Gheorghiță Cozaru i-a spus că mai bine dă pământul statului și să-i lase grădina din sat unde a plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
atacat și a dat la fund un vas ce ducea proviant la Constantinopole pentru armata englezului, care debarcase acolo, ca să pornească pe urmă la Crimeea, că începuse războiul cu rusul. Când ne-au prins, era o noapte neagră ca acuma ; mer geam cu vânt bun la Samos. Din urmă venea nu vas mare. După formă și iuțeală bănuiam noi că-i o fregată străină. Goneam noi din toate puterile, dar la urmă tot ne-a ajuns. Cine sunteți voi ?» ne-a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
să-i aburesc, așa cum zice neoargoul. Am privit muți ceea ce a urmat: o așezare omenească sub stânci: corturi, cotețe, palate cu turnulețe. Toate locuite de oameni. Între ele, nici un drum, nici o cărare, nici o separație. Sate lungi, vechi, cu livezi de meri. De mirare că nu s-au împărțit și ele după pohta ce a pohtit-o fiecare inițiator privat, ca să arate ca un cioarece peticit: două pogoane de cânepă, unul de sfeclă, grâu cu maci, iarăși mere, porumb de mături. Unele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cercetare spre cunoașterea suprafamiliei Chalcidoidea, prin Constantin Filipescu cercetarea Braconidelor, prin Carol Naghy cunoașterea Mutilidelor. O altă direcție de cercetare a fost orientată către cunoașterea complexelor de insecte dăunătoare și dușmani lor naturali. Elena Pătrășcanu a cercetat dăunătorii livezilor de meri și dușmanii lor naturali, Mircea Varvara a urmărit dăunătorii livezilor de pruni și dușmanii lor naturali, iar Gheorghe Mustață insectele dăunătoare culturilor de legume și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Astfel s-a conturat așa cum am mai afirmat
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
desăvârșit; dar și pentru că de aici se vede foarte bine orașul împărțit de râul Adige, munții și colinele, și o bună parte a aceleiași câmpii. Îl înconjoară grădinile cultivate, drumurile lungi de rânduri de vie, întinderi de măslini, migdali, cireși; meri și smochine, precum și pomi de tot soiul. Și din acea mare de verde, se înalță în vânt spre cer împrăștiați obscurii chiparoșii. E o încântare de primăvară. Celor reîntorși din cruciade, acele locuri le apăreau ca niște amintiri îndepărtate al
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
exemplu, s.v. TDRG: "türk. hayde,-di, -da; in allen Nachbar-u. Balkansprachen. CDER: Tc. hayde, ...cf. ngr.άίντε, alb. hai(de), bg., sb. hajde, rus. ajda. CADE: tc. hayde. ȘIO, II, 195: bulg. aide, haide, haidite; serb. haidem; alb, haide, haidem, mer. aide, ! și haide! ngr. άίντε. Prin greci, vorba a pătruns chiar în Italia veneț. aida (cf. sicil. macari! tot de origine orientală). Existența vorbei în toate idiomurile balcanice, în special în albaneză și neogreacă, indică un împrumut comun, dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
sistem a unor componente naturale și înlocuirea lor cu componente artificiale. Versantul de pe dreapta Bahluiețului din sud-estul localității TârguFrumos până în anii `70 a fost acoperit de o pădure de salcâmi, pădure înlocuită ulterior (începutul anilor `90) cu o livadă de meri. În 1995-1996, livada a fost scoasă, deoarece se intenționa ca terenul să fie utilizat drept teren arabil; acest lucru nu s-a întâmplat și ca urmare terenul a intrat într-un stadiu avansat de degradare (eroziunea de suprafață alternează cu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
sistem a unor componente naturale și înlocuirea lor cu componente artificiale. Versantul de pe dreapta Bahluiețului din sud-estul localității TârguFrumos până în anul 1970 a fost acoperit de o pădure de salcâmi, pădure înlocuită ulterior (începutul anilor `90) cu o livadă de meri. În 1995-1996, livada a fost scoasă, deoarece se intenționa ca terenul să fie utilizat drept teren arabil; acest lucru nu s-a întâmplat și ca urmare terenul a intrat într-un stadiu avansat de degradare (eroziunea de suprafață alternează cu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Craiova, 1994; Nicolae Breban, En l’absence des maîtres, Paris, 1980; Ștefan Bănulescu, Tempête de neige en plein été, Paris, 1983; Vasile Voiculescu, L’Ermite, Paris, 1983; Matei Vișniec, Du pain plein leș poches, Lyon, 1995; D. R. Popescu, La Mer rouge, Paris, 1983; Honoré de Balzac, Povestiri deșucheate, București, 1997. Repere biblografice: „The Tănase Problem”, „Index of Censorship”, 1976, 2; Gheorghe Stanomir, Greva lui Tănase, „Curentul”, 1980, 5 938; Ioan Petru Culianu, „L´Apocalypse d´un adolescent de bonne famille
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]